Dialog cu fermierii - 15 Aprilie 2020

Dialog cu fermierii - 15 Aprilie 2020

- Cum se prezintă culturile agricole de toamnă şi cum decurge campania de însămânţare a celor de primăvară?

Andrei Stancu, director executiv Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest, judeţul Timiş

„Membrii cooperativei noastre lucrează o suprafată de aproximativ 15.000 ha şi cu toţii aşteptăm să vină ploile, pentru că dacă nu vin în maximum o săptămână vom înregistra pierderi. În cadrul cooperativei, culturile de grâu şi rapiţă ocupă aproximativ 60-70% din suprafaţă. La ora actuală (n.r. - 9 aprilie), acestea arată bine, cu toate că ne confruntăm cu o secetă pedologică medie. Cultura de rapiţă este promiţătoare, dar are şi ea nevoie de apă. În toamnă, circa 20-30% din suprafaţa cultivată cu rapiţă a fost întoarsă. În privinţa achiziţiei de inputuri agricole, noi nu am avut probleme deoarece ne-am mobilizat destul de repede şi chiar le-am primit mult mai repede decât în alţi ani. Este într-adevăr un avantaj să cumperi în comun inputuri agricole, însă beneficiile pe care o cooperativă poate să le asigure sunt altele, mult mai mari decât cei 1-3% câştigaţi la nivel de fermă din discounturi. De exemplu, există contracte de valorificare a producţiei şi dacă, din diverse motive, nu reuseşti să le îndeplineşti, suferi penalizări. Dintr-o cooperativă fac parte mai mulţi fermieri, iar aceştia te pot ajuta la nevoie să respecţi condiţiile prevăzute în contract. Este greşit să priveşti cooperativa doar prin prisma faptului că poţi achiziţiona inputuri la preţuri mai bune. Într-o cooperativă te confrunţi cu mentalitatea oamenilor, dar şi cu probleme de ordin economic. Pentru că statul nu sprijină cu adevărat cooperativele, fermierii se pot întreba de ce să facă parte dintr-o astfel de organizaţie. Noi avem proiecte de dezvoltare, dar implementarea lor depinde de acţiunile întreprinse de către stat. În urmă cu un an şi jumătate am început să lucrăm la un proiect pe Măsura 9.1, ce consta în accesarea a 100.000 de euro, nerambursabili, pentru funcţionarea cooperativelor. Am depus proiectul în luna august, apoi ni s-au solicitat nişte corecturi la documentele înaintate, după care ni s-a spus că în 1-2 luni vom primi răspunsul, dar nici până astăzi nu l-am primit. La nivel de fermă aşteptăm primirea subvenţiilor şi returnările de TVA. Am dori ca ele să vină la timp, nu să existe tot timpul întârzieri. Dacă noi nu plătim până la data de 25 ale lunii impozitele, statul îţi pune în ziua următoare proprire pe conturi, dar când el întârzie luni de zile să-şi achite obligaţiile, nu se întâmplă nimic. Referitor la campania de însămânţare a culturilor de primăvara pot spune că decurge bine şi preconizăm că până săptămâna viitoare o vom finaliza. Cea mai mare problema rămâne însă lipsa precipitaţiilor.“

---

Gheorghe Cozma, SC Agro Ilmar, localitatea Târgu Frumos, judeţul Iaşi

„Administrez o suprafaţă agricolă de circa 1.200 ha, iar culturile agricole de toamnă se prezintă cât de cât bine, dar sunt sub stresul secetei. Grâul şi rapiţa au început să sufere cu o săptămână în urmă. În primă fază au fost afectate de frig, iar acum din cauza lipsei precipitaţiilor. Plantele de grâu au frunzele uscate şi doar vârfurile au rămas verzi. Dacă într-o săptămână nu cad ploile, vom înregistra pierderi. Am soluri mai nisipoase, unde pierderea apei este accentuată. Cultura de rapiţă promite, nu am întors niciun hectar în toamnă, dar dacă vremea va fi la fel, nu o să fie bine, deja plantele au procesele fiziologice încetinite şi nu se mai dezvoltă. Este o lipsă acută de apă în sol, semnalată încă din toamnă; din noiembrie şi până acum au căzut doar 60 l/mp, pe când media precipitaţiilor în zonă se situează între 200 şi 300 l/mp. Am început semănatul culturilor de primăvară mai devreme deoarece ne-am grăbit să nu pierdem şi puţina apă rămasă în sol. Facem lucrări superficiale de pregătire a patului germinativ, la 3-4 cm şi semănăm mai adânc. Până la această dată (n.r. - 9 aprilie), am semănat floarea-soarelui pe 200 ha şi porumbul pe 400 ha. Sămânţa de porumb am tratat-o cu un produs pe bază de neonicotinoide la o firmă specializată. După ce terminăm semănatul la porumb, vom începe lucrările pentru înfiinţarea culturii de soia. În câmp situaţia este critică din cauza lipsei precipitaţiilor. De 30 de ani de când practic agricultura n-am întâlnit un an atât de problematic. Dacă anul trecut spuneam că este unul greu, 2020 se dovedeşte unul extrem de dificil şi de atipic.“

---

Valentin Nicola, SC Agro Mimprod, localitatea Poboru, judeţul Olt

„Lucrăm o suprafaţă de aproximativ 1.600 ha, iar în campania din toamna ne-am concentrat pe culturile de grâu şi orz, care ocupă o suprafaţă de circa 800 ha. Nu avem rapiţă în cadrul asolamentului din cauza condiţiilor climatice nefavorabile din ultimii ani, în special a secetei, care a împiedicat, de multe ori, răsarirea culturii. În momentul de faţă (n.r. - 9 aprilie), culturile de toamnă se prezintă bine, însă ne confruntăm cu o secetă pedologică. Grâul nu suferă acum extraordinar de tare, dar dacă nu va ploua într-o săptămână, vom începe să vedem efectele. Sperăm însă că ploile vor veni. În prezent semănăm floarea-soarelui şi urmează porumbul. În zonă ne confruntăm cu prezenţa dăunătorilor la culturile de primăvară, în special cu viermii-sârmă, dar sperăm că vremea se vă încălzi şi atacul nu va fi mare. Avem posibilitatea să tratăm seminţele de porumb cu neonicotinoide şi astfel putem combate insectele, însă la floarea-soarelui nu prea avem soluţii chimice, iar ce ne rămâne este să creştem densitatea plantelor la hectar, dar suntem rezervaţi în privinţa eficienţei acestei măsuri. Sperăm că industria de protecţia plantelor va găsi o rezolvare la această problemă în anii următori. Am auzit de o soluţie biologică cu acţiune împotriva viermilor-sârmă, am comandat-o, dar încă nu am primit-o. Nu ştiu ce eficacitate are pentru că nu am mai testat-o. Acum aşteptăm să mai primim sămânţa de floarea-soarelui pentru că dacă semănăm mai des ne trebuie mai multă. La porumb avem cantitatea de sămânţă necesară, dar nu am început semănatul. Dispunem de spaţii de depozitare, dar vorba aceea: producţii să avem, să avem cu ce să le umplem.“

---

II Nicolae Mocanu, localitatea Dracea, judeţul Teleorman

„Cultiv o suprafaţă de 180 de hectare, din care jumătate este ocupată cu grâu, iar cealaltă cu plante prăşitoare. Frigul din ultimele zile a afectat cultura de grâu, semn că fluctuaţiile de temperatură au sensibilizat-o. Avem apă în sol şi grâul arată bine, spre deosebire de alte zone ale ţării. La această dată am finalizat semănatul florii-soarelui şi al porumbului. Terenul s-a lucrat foarte bine, am făcut arătura încă din vară, după recoltare, iar în toamnă am mai pregătit superficial solul. La culturile prăşitoare folosesc numai hibrizi Pioneer şi chiar organizez în cadrul fermei mele un lot demonstrativ cu hibrizi de porumb de la această firmă.“

Ana IONIŢĂ

---