Dialog cu fermierii - 15 Februarie 2020

Dialog cu fermierii - 15 Februarie 2020:

-  Ce părere aveţi despre decizia anunţată de către MADR privind interzicerea utilizării substanţelor neonicotinoide pentru tratamentul seminţelor de floarea-soarelui?

Adrian Mocanu, administrator SC Agrianca Prodserv, localitatea Dumbrava, judeţul Prahova

„Această decizie se va răsfrânge asupra suprafeţelor cultivate cu floarea-soarelui, care se vor reduce în mod semnificativ. Culturii de floarea-soarelui îi alocam circa 200 ha, însă anul acesta am s-o înfiinţez pe 100 ha şi pe un teren mai greu, mai umed, pe care sper că nu o să fie o presiune foarte mare de Tanymecus, dăunătorul preferând, cu precădere, terenurile nisipoase, mai uşoare. Pentru mine, floarea-soarelui nu reprezintă o cultură principală, ea având rolul de a asigura o rotaţie corespunzătoare. Este o bună premergătoare pentru grâu şi în lipsa ei o să fie mai greu să asigur suprafaţa pentru înfiinţarea culturii de grâu - cu atât mai mult cu cât anul acesta nu am deloc rapiţă. În zona noastră a fost secetă pronunţată şi nu am avut curaj să semăn rapiţă, mai ales că anul trecut am întors-o pe 260 de hectare. Cred că am luat o decizie bună pentru că acolo unde s-a semănat plantele sunt cam mici şi nu ştiu cât de bine vor performa pe fondul secetei pedologice. Am semănat o suprafaţă mai mare cu grâu şi cu doar 100 ha disponibile pentru a cultiva floarea-soarelui o să-mi fie greu să asigur suprafaţa necesară pentru a semăna rapiţă la toamnă; probabil o voi înfiinţa după porumb şi va trebui să folosesc hibrizi mai timpurii, care sunt mai puţin productivi, iar asta îşi va pune amprenta asupra nivelului producţiei şi a rezultatelor economice. Interzicerea folosirii neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor de floarea-soarelui va conduce la aplicarea de insecticide în vegetaţie, iar acestea sunt mai dăunătoare pentru mediu, implicit pentru albine. La presiunea publică, mulţi iau decizii în necunoştinţă de cauză. Niciun studiu nu a demonstrat faptul că substanţele neonicotinoide ar omorî în masă albinele. An de an primesc în perimetrul fermei apicultori veniţi în pastoral şi niciodată nu am avut o reclamaţie din partea lor, cu toate că aplic la culturile agricole tratamente cu diferite insecticide. De exemplu, la rapiţă folosesc un produs pe bază de tiacloprid care poate fi utilizat fără restricţii chiar şi când cultura este înflorită, pentru că nu afectează albinele. O să avem probleme mari dacă se va interzice utilizarea neonicotinidelor şi la tratamentul seminţelor de porumb. La cultura de rapiţă se mai poate controla atacul dăunătorilor - există soluţii în afară de produsele pe bază de neonicotinoide, iar problema cu viermii-sârmă se poate rezolva printr-o rotaţie corespunzătoare.“

---

Dragoş Costin Telehuz, administrator SC Telehuz Agriserv SRL, localitatea Mărculeşti, judeţul Ialomiţa

„Viitorul florii-soarelui era deja incert deoarece este o cultură cu un randament financiar în scădere de câţiva ani, iar suprafeţele pe care le ocupa începuseră să se reducă. Acum, cu decizia de a interzice folosirea neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor, impactul va fi cu mult mai mare. În plus, atacul dăunătorului Tanymecus la floarea-soarelui are consecinţe mai grave decât la porumb, deoarece, o dată retezată tulpina, planta dispare. În schimb, porumbul se poate reface dacă nu este un atac foarte puternic. Având în vedere faptul că în zona noastră incidenţa de atac a răţişoarei este mare, interzicerea folosirii seminţelor tratate cu neonicotinoide transformă cultura de floarea-soarelui într-o loterie. În ferma noastră am renunţat la cultura de floarea-soarelui de aproape 4 ani dintr-un motiv subiectiv - pentru că mie nu-mi place -, dar şi a unora obiective. Ne concentrăm mai mult pe cultura de rapiţă, iar cea de floarea-soarelui o păstrăm ca plan B. Sunt fermieri care au renunţat la cultura de rapiţă din cauza nesiguranţei răsăririi. În primele faze de vegetaţie, rapiţa este supusă unui atac agresiv de purici (Phyllotreta spp. şi Psylliodes spp.), iar apoi succesul culturii este condiţionat de venirea unor ploi consistente, care de multe ori nu vin. În aceste condiţii fermierii încep să nu mai ia în calcul rapiţa şi mulţi se întorc la cultura de floarea-soarelui, dar nici aşa lucrurile nu sunt simple pentru că dacă intră în rotaţie cu porumbul dăunătorul comun Tanymecus încurcă socotelile. Rapiţă cultivăm pe aproximativ o treime din suprafaţa fermei, însă anul acesta ocupă doar un sfert. La ora actuală (6 februarie a.c.) arată bine, dar ea ne face mereu surprize, câteodată plăcute, alteori neplăcute. În ultimii 2 ani, surprizele au fost neplăcute, aşa că sunt rezervat să mă pronunţ. În acest moment premisele sunt favorabile pentru un randament maxim, însă sunt multe lucruri care pot interveni până la recoltare. Personal, aleg întotdeauna rapiţa în detrimentul florii-soarelui. Cea din urmă este atacată de parazitul Orobanche şi o dată ce îl ai în lan nu mai scapi de el. În plus, consumă multe elemente nutritive, sărăcind solul, iar randamentul economic este scăzut. Pentru că am făcut în ultimii ani investiţii consistente în modernizarea fermei, costurile la care am ajuns ne obligă să avem o cifră de afaceri mare, iar floarea-soarelui nu poate să ne-o asigure, iar acum fără tratamentul seminţelor cu neonicotinoide chiar nu se mai pune problema înfiinţării acestei culturi. Decizia de a interzice folosirea acestor substanţe se va răsfrânge şi asupra apicultorilor, care vor avea de pierdut.

---

Ștefan Trandafir, administrator  SC Trandafir SRL, localitatea Fierbinţi Târg, judeţul Ialomiţa

„Lucrez aproximativ 1.000 ha, iar cultura de floarea-soarelui ocupă anual aproximativ 100 ha. În toamnă, am cultivat rapiţă pe o suprafaţă mai mare şi dacă va trece cu bine peste iarnă s-ar putea să renunţ la floarea-soarelui, cu atât mai mult cu cât se interzice folosirea seminţelor tratate cu neonicotinoide. Această decizie se va traduce prin reducerea suprafeţelor cultivate cu floarea-soarelui  la nivelul ţării. În zona noastră atacul dăunătorului Tanymecus este foarte puternic. Am văzut pe terenurile unor cultivatori mici, care nu au tratat sămânţa, ce pagube imense poate produce această insectă, dar am avut acest exemplu şi în ferma mea, cu ani în urmă, când am fost nevoit să întorc suprafeţe mari cultivate. În general, nu am semănat fără a face tratamentul la sămânţă. La început foloseam Furadan, care a fost interzis din cauza toxicităţii sale ridicate, apoi am folosit imidacloprid - cu dozaj mic şi nu cred că această substanţă activă va ajunge din sămânţă în capitul, mai ales că ea se dezintegrează până ajunge planta să înflorească. În lipsa tratamentului cu neonicotinoide, riscurile sunt prea mari, atât în cazul culturii de floarea-soarelui, cât şi a celei de porumb, fiind posibil ca acestea să fie compromise în totalitate. În aceste condiţii voi renunţa la cultura de floarea-soarelui. Chiar dacă furnizorii îţi dau altă sămânţă în cazul în care o pierzi pe prima, ai ratat startul şi nu ştiu cât de rentabil mai este. Poţi, eventual, să semeni mai devreme şi să speri că floarea va răsări şi se va dezvolta bine înainte ca răţişoara să atace. Indiferent de situaţie, riscul de a pierde cultura este destul de mare. Cine totuşi va înfiinţa această cultură va fi nevoit să aplice tratamente chimice în vegetaţie, iar acestea sunt mult mai dăunătoare pentru mediu decât tratamentul seminţelor. În cadrul fermei am început să reducem treptat suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui pentru că de mulţi ani nu prea am mai obţinut beneficii, iar decizia de a interzice folosirea neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor a pus capac. Referitor la cultura de rapiţă, o parte arată bine - unde a răsărit la timp, însă cealaltă este mică. Dacă va fi acoperită de zăpadă, chiar dacă vine gerul, va scapa, altfel, la o temperatură de -15 grade cultura poate să fie distrusă.

---

Arnaud Charmetant, administrator Alisa Farm Management, comuna Borcea, judeţul Călăraşi

„În cadrul fermei, structura culturilor este compusă din cereale păioase - cu ponderea cea mai mare şi plante oleaginoase: rapiţa - atunci când avem condiţii prielnice la semănat şi floarea-soarelui, care ocupă aproximativ 20% din suprafaţa fermei, adică 2.200-2.500 ha. Pentru cultura de floarea-soarelui am alocat în acest an 2.300 ha. Decizia de a interzice folosirea neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor de floarea-soarelui va avea un impact major asupra noastră ca agricultori, este o provocare foarte mare şi nu ştim ce vom face. Nu ştim dacă vom putea salva cultura, dacă va fi compromisă de Tanymecus sau dacă atacul va fi redus. Noi am tot sperat să se obţină derogare şi să nu se ia o măsură atât de drastică. Acum este prea târziu ca să mai schimbăm asolamentul şi să înfiinţăm alte culturi, mai ales când vorbim de o suprafaţă aşa însemnată. În plus, necesarul de seminţe a fost comandat (fiind cumva constrânşi de producătorii de seminţe să facem comenzi încă de anul trecut), iar noi ne onorăm comenzile. Pentru protecţia culturii nu avem soluţii de rezervă, dar vom încerca mai multe metode, ne gândim inclusiv la înfiinţarea unor culturi-capcană pentru răţişoară. Avem câteva idei, însă nici un fel de experienţă, pentru că în cei 12 ani de când avem ferma din Călăraşi nu am fost nevoiţi să aplicăm tratamente în vegetaţie, care sunt mai dăunătoare pentru mediu. Efectul lipsei tratamentului la seminţe l-am observat în această toamnă la culturile de cereale păioase, unde atacul de afide a fost puternic, favorizat fiind şi de toamna lungă. Am fost nevoiţi să aplicăm tratamente cu insecticide, în unele parcele chiar de două ori, şi astfel au fost afectate, din păcate, şi insectele folositoare. Consider că decizia de interzicere a folosirii neonicotinoidelor nu a fost bine cântărită şi mai ales nu au fost luate în calcul daunele ce pot fi provocate mediului înconjurător. În lipsa tratamentului la seminţe se va interveni în vegetaţie pentru combaterea dăunătorilor cu insecticide de contact care vor distruge nu doar insectele de pe plante, ci pe toate aflate pe respectiva parcelă. Încercăm să ne păstrăm optimismul, însă ne confruntăm cu multe provocări cărora trebuie să le facem faţă (reducerea numărului de substanţe active pentru protecţia plantelor, schimbările climatice, constrângerile legislative etc.) şi trebuie să găsim soluţii pentru a putea să producem în continuare hrană şi să asigurăm locuri de muncă pentru cei 140 de angajaţi pe care îi avem la ora actuală în cadrul exploataţiei.“

Ana IONIŢĂ

---