Dialog cu fermierii - 15 Iunie 2020

15/6/2020

Dialog cu fermierii - 15 Iunie 2020:

- Care este opinia dvs. cu privire la modificarea Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole?

Florin Bercu, director executiv Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV)

„Modificările aprobate în plenul Camerei Deputaţilor au rezultat în urma discuţiilor din ultimii 2 ani, de când se află în dezbatere acest proiect legislativ. Varianta aprobată este mult mai utilă fermierilor şi României decât Legea 17/2014. Mai erau câteva aspecte ce ar fi trebuit incluse în proiectul de lege, dar trebuie să subliniez necesitatea intrării în vigoare cât mai rapidă a acestui act normativ, iar asta presupune ca preşedintele Klaus Iohannis să înţeleagă că este unul de interes 0, prioritar pentru România, şi să-l promulge. Mulţi fermieri se află într-o situaţie dificilă pentru că nu au ce recolta sau producţiile sunt prea mici şi trebuie să plătească inputurile, leasingurile, salariile şi ratele la credite. Există un risc major ca o parte din suprafaţa arabilă a ţării exploatată de aceşti fermieri aflaţi în dificultate să fie preluată de furnizorii de inputuri, fondurile de investiţii etc. Acesta este unul din principalele motive pentru care noi am solicitat aprobarea în regim de urgenţă a propunerii de lege. Unele măsuri cuprinse în acest proiect legislativ au rolul clar de a preveni şi combate specula, pentru că Legea 17 era foarte permisivă. Este un mesaj clar către toţi cei care voiau să cumpere la pachet suprafeţe mari de teren în România sau să preia ferme, aici mă refer în special la cei din afara spaţiului comunitar. Raportul Comisiei Europene bazat pe studiul Direcţiei Generale de Politici Interne privind fenomenul de acaparare a terenurilor agricole în UE dă România exemplu negativ. Modificările sunt benefice pentru că şi aşa 40% din suprafaţa arabilă a ţării este controlată de străini. Când s-au introdus aceste modificări în acest proiect de act normativ s-au avut în vedere exemplele din celelalte state membre. Ne-am uitat cum se procedează în Franţa sau Polonia, mai puţin în Ungaria pentru că acolo restricţiile sunt mult mai drastice. Modificările propuse sunt în concordanţă cu legislaţia europeană. Cu toţii am văzut în timpul crizei produse de COVID-19 ce risc major poate să existe dacă nu-ţi poţi asigura securitatea alimentară. Dacă propunerea de lege va fi promulgată în termen de 60 de zile, va intra in vigoare. După alegeri se pot organiza grupuri de lucru şi consultări pentru îmbunătăţiri sau completări. Unii dintre noi am propus existenţa unui plafon de suprafaţă până la care se poate tranzacţiona, însă acesta trebuie stabilit în urma unor studii, calcule de rentabilitate economică sau de altă natură. În momentul de faţă este greu să ajungem la un consens, au fost dezbateri timp de 2 ani şi dacă deschidem cutia pandorei este posibil ca dezbaterile sa se prelungească cu alţi 2 ani.“

Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro

„Modificările îmbunătăţesc unele aspecte ale Legii vânzării terenurilor agricole, dar nu elimină întru totul nedreptăţile din ultimii 6-7 ani. Decidentul public din România nu are curajul să pună piciorul în prag aşa cum statele din jurul nostru au făcut-o, blocând accesul străinilor la terenurile agricole. Noi suntem de acord cu anumite măsuri, însă nu suntem de acord cu faptul că nu s-a introdus un plafon privind suprafaţa până la care se poate face vânzarea terenurilor. Considerăm că trebuie limitat accesul la aceste suprafeţe, cu atât mai mult cu cât astăzi ne aflăm sub efectul pandemiei şi al secetei, iar în lipsa finanţării fermierilor mici şi mijlocii (pentru că astăzi băncile vând bani foarte scump) riscăm să pierdem aceste business-uri, iar suprafeţe importante să fie acaparate de marile fonduri de investiţii sau de firmele furnizoare de inputuri, finanţate la rândul lor de fonduri de investiţii. Acesta este marele pericol şi legea propusă nu blochează chiar atât de mult pe cât ne-am fi dorit trecerea în patrimoniu străin a terenurilor agricole. Încă nu s-a inventat o fabrică de produs pământ. Dacă în continuare acest teren agricol este vândut către străini ne vom confrunta cu ceea ce se întâmplă astăzi pe piaţa cerealelor sau pe cea de desfacere a alimentelor, unde există monopol. La nivel european, România este dată drept exemplu negativ în ceea ce priveşte acapararea suprafeţelor de teren agricol. Personal, de-a lungul timpului, am luat poziţie în această problemă. În România sunt suprafeţe imense deţinute de o singură persoana fizică. Sunt comune care au cedat 30% din suprafaţă unei singure persoane sau în care întreaga suprafaţă de păşune aparţine unui singur proprietar şi în aceste situaţii statul devine extrem de vulnerabil. Noi spunem că vrem să repopulăm satele, să aducem mai multe fonduri europene pentru a revigora satul românesc, dar cum putem face asta dacă dezrădăcinăm populaţia? Implicările pe care le poate avea legea vânzării terenurilor agricole sunt mult mai mari pentru că acesta este un subiect de interes naţional, de siguranţă şi securitate naţională. Pământul este o resursă care nu poate fi multiplicată.“

Alina Creţu, director executiv Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR)

„Legea în vigoare nu conţine prevederi care să împiedice specula. Acum, prin modificările aduse prin acest proiect de lege, semnalele sunt pozitive pentru cei care lucrează în agricultură. Este un proiect bun, însă mai sunt foarte multe lucruri de rezolvat, care nu ţin doar de legea vânzării terenurilor agricole, ci şi de legea arendei, care nu este bine pusă la punct, nu reglementează activitatea agricolă în general şi nu acordă prioritate celui care practic îl lucrează şi este fermier activ. Actuala propunere de lege a avut o variantă supusă dezbaterii publice în urmă cu aproximativ 2 ani şi în formula în care apăruse îngrădea foarte mult accesul la terenurile agricole, inclusiv a cetăţenilor români. Între timp, s-au adus modificări, APPR a participat la foarte multe dezbateri în cadrul Comisiei pentru agricultură, am fost invitaţi să ne spunem punctul de vedere şi să venim cu propuneri de amendamente care, în mare parte, au fost adoptate. Temerea noastră este ca vă fi şi mai mult îngreunat accesul la terenurile agricole, inclusiv pentru fermieri, prin creşterea birocraţiei. În principiu, modificările propuse sunt un semnal negativ pentru cei vor să facă speculă. Este un semnal că România nu mai este atât de accesibilă pentru oricine doreşte să cumpere teren agricol. Prioritate la o eventuală vânzare o au fermierii care lucrează terenurile respective, cei care au terenuri vecine şi tinerii fermieri. Consider că şi supraimpozitarea venitului obţinut din vânzarea terenului într-un termen foarte scurt de la cumpărare este un lucru pozitiv pentru că se va evita specula şi fermierii vor avea acces mai uşor la terenurile agricole. Există multe părţi bune în proiectul de lege, dar cum nimic nu este perfect şi aici există lucruri complexe, greu de aplicat în practică, spre exemplu faptul că 75% din veniturile celui care doreşte sa cumpere teren trebuie să provină din activităţi agricole, care pot conduce la o birocraţie crescută.“

Nicu Vasile, preşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR)

„Sunt multe lucruri pe care noi le-am dezbătut în Comisia pentru agricultură, pe unele le-am susţinut, dar cu altele nu am fost de acord. LAPAR nu îmbrăţişează toate prevederile din proiectul de lege. Noi sprijinim crearea unui cadru legislativ naţional care să răspundă nevoilor fermierilor români, asigurând tuturor condiţii egale, nediscriminatorii şi care să permită desfăşurarea fără oprelişti a activităţilor specifice membrilor noştri. Suntem conştienţi de faptul că de multe ori fermierii români au fost dezavantajaţi în competiţia cu cei europeni, dar acest lucru are cauze obiective, între acestea şi perioada scurtă în care au fost înfiinţate firmele din agricultura românească, alături de lipsa de capital. Ţinând cont de nevoile specifice fermierilor români şi de situaţia din agricultura naţională, LAPAR salută intenţia legislativă de a stabili reguli clare în domeniul funciar şi a participat activ la discuţiile în Camera Deputaţilor şi în Comisiile de Specialitate - Comisia de agricultură. În acest timp, LAPAR a transmis şi susţinut punctele de vedere privind proiectului de lege PLX336/2018 Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan. Este mai mult decât evident că toţi fermierii din România îşi doresc să aibă afaceri puternice şi profitabile şi să trateze de la egal la egal cu marii jucători din agricultură. Acest lucru trebuie însă să se facă numai prin căi legale, cu respectarea deplină a legislaţiei naţionale şi a Uniunii Europene. În ceea ce priveşte actuala propunere legislativă, au apărut deja în spaţiul public analize şi comentarii care vorbesc de o posibilă nelegalitate faţă de normele amintite şi chiar intenţia unor forţe politice de a contesta proiectul la Curtea Constituţională a României. LAPAR este o organizaţie profesională apolitică şi doreşte să îşi păstreze acest caracter, de aceea nu va lua parte la discuţiile colaterale acestei iniţiative legislative. Liga şi-a exprimat punctul de vedere atunci când a fost necesar, adică în timpul dezbaterilor legislative. De asemenea, LAPAR, ca reprezentantă a fermierilor din România, consideră că nu este nevoie de folosirea unui limbaj acuzator la adresa investitorilor străini, europeni sau extracomunitari, ca fiind responsabili de lipsa unei legislaţii coerente în domeniu. România este stat membru al Uniunii Europene şi beneficiar net al fondurilor comunitare (mai ales în agricultură); de aceea, respectarea normelor europene este o obligaţie peste care nu se poate trece, indiferent de problemele din plan naţional. Nu suntem specialişti în procesul legislativ, treaba noastră este să facem agricultură şi de aceea suntem de părere că dacă proiectul de lege nu îmbracă cea mai bună formă, lucrurile sunt perfectibile. Instituţiile statului sunt cele care au obligaţia de a se implica pentru ca terenurile agricole să nu mai poată fi speculate şi tranzacţionate în fals în detrimentul investitorilor care lucrează terenul, investesc în exploatarea durabilă şi creează plus valoare, contribuind la dezvoltarea comunităţii şi implicit a bugetului de stat.“

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Dialog cu fermierii - 15 Iunie 2020

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT