Dialog cu fermierii - 15 Iunie 2021

15/6/2021

Dialog cu fermierii - 15 Iunie 2021:

- Ce aţi schimbat în tehnologiile de lucrări ale solului în ultimii ani?

Vicenţiu Cremeneanu, SC ALCRIST SRL, Deveselu, jud. Olt

Am dezvoltat o afacere agricolă pe 770 hectare, cu o gamă largă de culturi: grâu dur, floarea soarelui, porumb şi culturi leguminoase. Există piaţă de desfacere pentru produsele noastre şi în afara României. Un plus de 25% în producţie este datorat rotaţiei culturilor. Pot fi rotaţii scurte, aşa cum am învăţat în şcoală, cu efecte pe termen lung. Am înfiinţat pe o bună parte din terenurile noastre, pe aproape 9 hectare, plantaţii agroforestiere, care ne aduc foarte mari beneficii. Este cea mai mare biodiversitate din zonă. Am putut observa că anumiţi dăunători polifagi trăiesc cu precădere pe plantele din flora spontană, iar atacul pe cultura de bază cum este rapiţa sau mazărea, s-a redus foarte mult. Dacă ştim cum să controlăm această biodiversitate ne poate aduce foarte multe beneficii. Scopul este randamentul crescut. După cultura de mazăre am avut randament de peste 10.000 kg/ha la grâu, 11.400 kg/ha la porumb. Referitor la lucrările solului, prin lucrări minime fără arat, pentru cultura de porumb după mazăre am avut rezultate foarte bune. De 6 ani facem doar scarificare, iar anul acesta vom măsura şi gradul de compactare, vom lăsa biomasa la suprafaţa solului, pentru că semănătorile ne permit să facem un semănat direct. La porumb folosim hibrizi din grupe FAO 350-380, pentru că vrem să evităm perioadele de arşiţă. De asemenea erbicidatul din toamnă este mult mai eficient pe buruieni precum Stelaria sau Veronica. Acelaşi erbicid în primăvară nu mai este la fel de eficient din cauza temperaturii. Am semănat direct în câmp şi rapiţă, după o dezmiriştire uşoară la miriştea de grâu. Am aplicat Glifosat plus 2,4D (2 l +1 l) pentru a combate buruienile de Setaria, Convolvulus şi Costreiul, apoi am semănat în luna octombrie pentru a scăpa de perioada de atac a dăunătorilor. Consider că nu există un tipar pentru agricultură, ci foarte importantă este adaptarea la ceea ce ai în sol şi la tipul de teren.

Otto Dande, SC Dande SRL, loc. Cherechiu, judeţul Bihor

Noi avem şi zone cu terenuri mai grele, unde sunt probleme cu băltirile. Facem o arătură de toamnă, de obicei la 30 cm., dar anul acesta în urma secetei de anul trecut, am făcut o arătură la o adâncime mai mică. Încercăm să ţinem pasul cu tehnicile mai noi, să eliminăm folosirea discului şi să utilizăm compactoare, combinatoare. Dacă toamna este mai secetoasă, facem una-două treceri cu discul. Nu aş putea spune că, în urma acestui mod de a lucra solul, buruienile cresc mai mult, pentru că facem tratamentele la timp. Cu dăunătorii de sol însă este altceva: lipsa iernii şi a temperaturilor negative, a stratului de zăpadă de minim 20 cm. a dus la o înmulţire a lor si un atac mai timpuriu. Cred că sunt deja 10 ani de când nu am mai avut o zăpadă consistentă. În anii ploioşi ne confruntăm cu băltiri şi trebuie intervenit mai adânc. Chiar şi anul acesta am avut probleme la semănat în a doua parte a lunii mai. Tehnologia variază de la an la an, nu putem face o regulă. La grâu, poate şi la cultura de rapiţă, se poate să faci o trecere doar cu discul sau cu alte utilaje pentru lucrat superficial. Dar la porumb este absolut necesară o arătură mai adâncă, măcar o dată la doi ani. La fel şi la floarea soarelui, datorită faptului că sistemul radicular explorează un volum mai mare de sol, se dezvoltă mai bine dacă pământul este mai afânat. Am vorbit şi cu alţi fermieri care lucrează în acest sistem şi spun că este mai bine să realizezi o arătură mai adâncă la doi ani. Trebuie ţinut cont de toate particularităţile din fermă.

Razvan Filipescu, vicepreşedinte APAD, judeţul Constanţa

Sunt pe a cincea treaptă de pompare, practic nu prea avem apă. Noi nu putem vorbi doar de secetă pedologică aici, sunt şi vânturi puternice, şi s-a accentuat de cel puţin 5. Precipitaţiile din ultima perioadă nu au refăcut necesarul pentru o dezvoltare optimă a culturilor. Am făcut cam tot ce am putut din punct de vedere tehnologic: am schimbat lucrările privind arătura, erbicidări de toamnă, aplicăm lucări superficiale, astfel încât să nu deteriorăm structura stratului unde sunt rădăcini; am schimbat bineînţeles şi hibrizii. Nu facem numai semănătura de suprafaţă (circa 3 cm), aplicăm şi substanţe pentru reţinerea apei. Am introdus nu doar culturi intemediare, ci şi mai multe leguminoase. Am ajuns să producem muştar şi alte seminţe pe zeci de hectare. Semănăm imediat după grâu, practic semănătoarea merge în spatele combinei. O altă schimbare în tehnologie este renunţarea la o parte din suprafaţa cultivată pentru plantarea de perdele forestiere. Din păcate aceste plantaţii nu sunt susţinute. Zonele cu grad mare de ariditate nu sunt prioritizate la finanţare printr-un anumit punctaj. De exemplu, în PNRR sunt prevăzuţi bani pentru împădurire. Noi nu ştim la acest moment dacă zona Dobrogei este eligibilă. Cred că era normal, dacă tot nu s-au dat bani pentru irigaţii, să se prevadă (ca la alte măsuri cu alocări directe unde au existat beneficiari eligibili), un punctaj suplimentar. Nu ştim încă modul cum se vor accesa banii, care sunt criteriile. Eu aş vedea, pentru zonele cu grad mare de ariditate şi care pot dovedi acest lucru cu documente de la Meteorologie, să beneficieze de puntaj suplimentar. Aici trebuie combătute cu prioritate efectele schimbărilor climatice. Nu ştim încă nici cum vor putea beneficiarii privaţi să acceseze proiecte de împădurire, ce criterii sunt impuse. De aceea am cerut finanţări mai mari pentru zona secetoasă a Dobrogei. Gândiţi-vă că mulţi dintre cei care au ferme pe aceste arii nu mai cultivă porumb, sau cel mult 10% din suprafaţă. Cel mai frustrant este că noi suntem înconjuraţi de ape, suntem în zona în care se produce cea mai mare cantitate de energie ”verde” din ţară (din fotovoltaic- 1400 MWh, din surse eoliene peste 3000 MW, plus centrala de la Cernavodă la care se vor adăuga proiectele finaţate prin PNRR). Cu toate acestea cei din Minister nu au fost capabili să fundamenteze un proiect şi să folosească această energie şi pentru staţiile de pompare.

Ene Gheorghe, localitatea Valea Argovei, judeţul Călăraşi

Am schimbat de doi ani tehnologia de lucru a solului în sensul că nu mai facem arătură. Lucrez 800 hectare, suprafaţă pe care pot face mai uşor rotaţia culturilor. Cultivăm şi plante leguminoase pe o suprafaţă de 100 de hectare. Am apreciat cum se comportă solul la alţi fermieri care nu mai ară adânc. Folosesc acum o semănătoare Horsch pentru pregătirea terenului, fac o dezmiriştire imediat după recoltat, aplic un erbicid total peste Samulastră şi apoi fac restul lucrărilor. Am observat un aport pozitiv la lucratul superficial în sensul că se păstrează mai bine apa în sol, terenul ”lucrează” foarte bine, iar plantele au un răspuns bun. Buruienile sunt ţinute sub control cu erbicidarea de toamnă, plus o aplicare peliculară în ogorul negru. Arătură realizăm doar pentru culturile de floarea soarelui şi porumb, la aproximativ 25 cm, pentru a încorpora resturile vegetale. Dăunătorii de sol nu ne crează probleme deosebite. Singurele necazuri, anul acesta, au fost ploile care au favorizat bolile la grâu, mai ales că 60% din suprafaţă este cultivată cu cereale păioase. Culturile de porumb şi floarea soarelui sunt promiţătoare şi foarte bine dezvoltate.

Roxana DRĂGHICI

0 Comments

articole

Dialog cu fermierii - 15 Iunie 2021

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT