Dialog cu fermierii - 15 MAI 2019

Dialog cu fermierii - 15 MAI 2019

- Cum apreciaţi submăsura 17.1 lansată de Ministerul  Agriculturii privind subvenţionarea primei de asigurare?

Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România

„Măsura propusă de Ministerul Agriculturii este una benefică, dar sper ca partea administrativă să nu fie prea complicată, având în vedere faptul că face parte din PNDR, Pilonul II, iar fermierii să nu se descurajeze vizavi de complearea cererilor de finanţare. Încă nu ştim dacă pentru a beneficia de sprijin se solicită foarte multe acte, la fel ca pentru un proiect european, sau va fi un proces simplu, de decontare a primei de asigurare. Prin această submăsură se doreşte ca asigurările agricole să devină mai accesibile pentru fermierii din România. Acesta este, în esenţă, scopul subvenţionării primelor de asigurare. Printre riscurile care pot fi acoperite sunt prevăzute şi seceta şi arşiţa. Acum trebuie să vedem dacă sunt suficiente societăţi de asigurare pe piaţă care să ofere astfel de asigurări speciale. Din cercetările noastre sunt doar trei companii şi dintre acestea doar una singură asigură riscul de secetă şi arşiţă. Aşadar, în practică este mult mai problematic şi credem că se puteau găsi metode mai simple. Trendul asigurărilor în agricultură este în creştere, însă societăţile de asigurare ar trebui să aibă mai multe servicii pentru fermieri. APPR a adresat această solicitare inclusiv Asociaţiei asigurătorilor din România pentru a lansa pe piaţă mai multe produse dedicate nevoilor fermierilor. În această primăvară fermierii au discutat foarte mult despre două lucruri: nevoia de irigaţii şi asigurarea riscurilor de diferite tipuri în agricultură. În Europa de Vest, fermierii îşi asigură culturile pentru alte fenomene şi este de înţeles în oarecare masură ce se întâmplă în România, pentru că noi avem un climat continental extrem şi în aceste condiţii puţini îşi pot asuma riscuri, în special în cazul secetei, fenomen frecvent în ţara noastră. Au fost situaţii când am avut chiar şi doi ani consecutivi cu secetă. Climatul din Europa de Vest este diferit de cel din ţara noastră şi acolo se fac asigurări pentru atacul de boli, dăunători etc. Există, de asemenea, ţări unde se încearcă diferite forme de organizare a Fondului Mutual prin care să fie susţinuţi fermierii care au suferit pierderi cauzate de fenomene climatice nefavorabile etc., însă acestea sunt scheme complicate, complexe, la care trebuie să fie chemaţi toţi partenerii din sector pentru a se implica. Dacă ne închipuim că este foarte simplu să constituim un Fond Mutual pentru managementul riscurilor în agricultură, ne înşelăm. Este nevoie de o foarte bună colaborare între autorităţile statului, societăţile de asigurare, eventual băncile comerciale, şi organizaţiile de fermieri. Trebuie să acordăm o foarte mare atenţie acestui aspect şi să nu credem că este uşor, dar nici nu trebuie să ne temem foarte tare că, dacă facem o astfel de structură sau un astfel de proiect, sigur cineva doar va profita, pentru că altfel nu mai întreprindem nimic.“

---

Constanin Bazon, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea

„Din păcate, submăsura 17.1, de acordare a unui sprjin de 55-70% din valoarea primei de asigurare, este ambiguă. La nivelului judeţului unde îmi defăşor activitatea nu s-a depus deocamdată nici o cerere şi nu s-a făcut nici o poliţă, probabil se vor face, dar deocamdată prevederile din ghid sunt neclare. Unele societăţi de asigurări consideră factori de risc seceta, altele nu. Cele care o asigură acordă despăgubiri de la minim 20% pierdere de producţie şi cu o franciză de 10%, adică la o pagubă de 30% nu primeşti nimic, ca şi cum nu înseamnă foarte mult. Un alt inconvenient este faptul că se ia în calcul media producţiilor din ultimii 5 ani. Fermierul de astăzi nu mai face producţii la nivelul de acum 5 ani. Acum se fac investiţii pentru producţii de nivel european. De exemplu, la porumb se urmăresc producţii de 12-14 t/ha şi nu mai eşti competitiv dacă îţi propui să faci 8 t/ha. Fermierul român este în competiţie cu cel francez, german etc. Nimeni nu mai face astăzi tehnologie pentru a obţine o producţie minimă. Nu ştim nici cum se calculează media producţiilor în cazul celor care nu au un istoric. Sunt multe lucruri neclare în ghid, iar societăţile de asigurare vin cu tot felul de variante, gen poliţă suplimentară etc. Culturile înfiinţate în toamnă şi care sunt afectate de diferite fenomene climatice nu beneficiează de prevederea actuală, submăsura find valabilă doar pentru cele de primăvară. Sunt convins că nu se vor cheltui banii alocaţi acestei măsuri. Ideea nu este rea, dar sunt destule stângăcii strecurate în prevederile din ghid şi în concepţia societăţilor de asigurări. În aceste condiţii, fermierilor nu le rămân prea multe variante. Ne rugăm să avem un an fără incidente climatice şi acum ne bucurăm că a plouat.“

---

Emil Bălteanu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Iaşi

„Ştiam despre această submăsură a Ministerului Agriculturii înainte de a fi făcută publică şi ea ne ajută foarte mult. Deocamdată ştim şi din informările APPR că în piaţă există o singură societate care asigură riscurile de secetă şi arşiţă şi suntem extrem de interesaţi, pentru că este pentru prima dată când un astfel de produs apare în portofoliul unui asigurător, cu atât mai mult cu cât iniţiativa este sprijinită de MADR. În momentul de faţă suntem în negocieri cu respectiva societate de asigurări. Ne dorim ca toţi membrii asociaţiei să îşi asigure culturile agricole contra riscului de arşiţă şi secetă. Celelalte riscuri climatice pot fi acoperite mai uşor, însă cele două fenomene amintite sunt de interes major pentru noi. An de an avem fermieri care au probleme cu fenomene meteorologice extreme, respectiv grindină, secetă, vânturi puternice care culcă culturile etc. Până în acest moment, anul agricol se preconizează a fi unul foarte bun, cu excepţia răsăririi întârziate a culturilor de toamnă, respectiv grâul şi orzul, care însă au început să recupereze. Ce s-a întâmplat până acum este de bun augur şi sperăm ca anul să fie cel puţin la fel de bun precum cel care a trecut.“

---

Florin Bercu, director executiv Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal

„Cu toţii am observat efectul schimbărilor climatice în agricultură şi fermierii trebuie să le ia în seamă pentru a-şi asigura certitudinea unor culturi şi producţii de calitate. Este salutară măsura lansată de AFIR, respectiv submăsura 17.1, care prevede subvenţionarea în proporţie de 55-70% a valorii primelor de asigurare pentru fermierii care îşi asigură culturile. Un aspect foarte important este acela că aceste asigurări se încheie pentru anumite fenomene puţin probabil să se întâmple. Am discutat cu mai mulţi fermieri care exploatează o suprafaţă considerabilă de teren şi spun că eventuala pagubă este mai mică decât prima de asigurare pe care ar trebui s-o plătească, dacă ar asigura, an de an, întreaga suprafaţă. Asigurarea nu este suficientă, iar despăgubirea se realizează peste un anumit prag de daună. Sunt multe situaţii când sunt pagube mai mici care nu sunt despăgubite.  O soluţie în acest sens ar putea fi Fondul Mutual, dacă s-ar constitui aşa cum trebuie. Principala problemă este legislaţia şi consider că este nevoie de o revizuire a acesteia privind asigurările şi tot ce ţine de procesul de despăgubire, de înştiinţarea acelei Comisii locale de Urgenţă în cazul calamităţilor, când în maximum 48 de ore de când ai suferit o daună trebuie să anunţi acest lucru şi să faci o cerere la primărie etc. Este un proces foarte greoi pentru că aceşti bani trebuie notificaţi la Uniunea Europeană şi am avut probleme în anii anteriori, când membrii au fost puşi să dea banii înapoi. Ar fi necesară o revizuire a legislaţiei în domeniu, o evaluare mult mai atentă a daunelor existente în ultimii ani: ce despăgubiri s-au acordat, cât ar fi trebuit să se acorde şi să vedem ce se întâmplă dacă ajungi la daune importante, iar Fondul Mutual poate acoperi doar o  parte din daună, şi ajungi să îţi pui întrebarea: cu ce te mai ajută? Un alt lucru pe care doresc să-l menţionez este că nici o societate de asigurări nu acoperă riscul de secetă, aceste asigurări fiind facute în baza cheltuielilor efectuate pe fiecare hectar în parte şi practic asiguri o anumită sumă din acele cheltuieli şi nu producţia pe care ai putea s-o obţii.“

Ana IONIŢĂ

---