Dialog cu fermierii - 15 Mai 2020

15/5/2020

Dialog cu fermierii - 15 Mai 2020:

- Cum se prezintă în câmp culturile agricole?

Adrian Mocanu, administrator SC Agrianca Prodserv, localitatea Dumbrava, judeţul Prahova

„Este o situaţie gravă. Ploile căzute în ultima perioadă nu au remediat deloc situaţia din câmp. La cultura de grâu nu vom obţine producţii mai mari de 2,5-3 t/ha, iar la rapiţă situaţia este şi mai dezastruoasă, pentru că nu vom depăşi 1.000 kg/ha. Vom face în continuare tratamente fitosanitare pentru a salva ce se mai poate. La cultura de grâu, am semnalat atac de trips şi făinare şi nu am mai făcut lucrarea de erbicidare pentru că nu am dorit să stresăm şi mai mult plantele. În zona mea, situaţia este mai bună faţă de cei aflaţi în partea de sud a judeţului, spre Buzău, care sunt mai vitregiţi. În ferma mea, grâul nu s-a uscat, însă nu s-a dezvoltat corespunzător şi nu are, cum se spune, bucătăria necesară pentru a umple spicul. Plantele sunt mici - de circa 25 cm - şi cred că o să avem probleme la recoltare din această cauză. Am auzit discuţii despre constituirea fondului mutual pentru sprijinirea fermierilor în cazul efectelor secetei însă, după părerea mea, acest instrument nu poate să fie răspunsul la această problemă. Îl vedem funcţional în alte ţări şi atunci când sunt anumite accidente în agricultură, de genul invaziei de lăcuste etc. În cazul secetei, suprafeţele afectate sunt destul de mari, dacă se manifestă local sunt afectate cel puţin 2-3 judeţe, însumând o suprafaţă de 500 mii ha, iar valoarea pierderilor este mare. În general, cheltuielile de producţie la o cultură agricolă se ridică la aproximativ 3.000 lei/ha, iar sumele necesare pentru despăgubire ar trebui să fie consistente şi nu cred ca ar putea fi acoperite din acest fond. Referitor la culturile de primăvară, terenul pentru înfiinţarea acestora s-a lucrat bine pentru ca aşa au fost condiţiile - în sol a fost umiditate şi au răsărit corespunzător, dar eu văd un dezastru şi mai mare pentru că îmi este teamă că nu vor veni suficiente ploi. În mod normal, când semănam porumbul exista o anumită rezervă de apă în sol, iar de la data semănatului până la recoltare ploua circa 150 l/mp. Acum porumbul pleacă cu un deficit de apă în sol şi nu ştiu ce producţii vom reuşi să facem. Ca să obţin o recoltă bună de porumb ar trebui să cadă ploi într-o cantitate de minimum 300 litri/mp până la apariţia ştiuletelui. În zonă există şi o staţie antigrindină care mai alungă norii de ploaie. În general, în zona noastră, o dată la 5 ani, venea un an agricol problematic, iar de 8-10 ani nu s-a mai întâmplat asta. Dar ani de secetă, în opinia mea, au fost 2003 şi 2007. Seceta din 2012 a afectat în special culturile prăşitoare. Aşadar, din anul 2000 şi până în prezent au fost 2,5 ani de secetă. Activitatea în agricultură a devenit din ce în ce mai riscantă. Consider că ar trebui să fim sprijiniţi mai mult pentru a face investiţii în sisteme de irigaţii. De exemplu, eu aş vrea să fac un astfel de demers individual însă sunt obligat să mă asociez şi să fac o organizaţie pentru asta. Consider că este important să ne securizăm fermele, să avem în proprietate terenul pe care îl lucrăm.“

Alin Didă, director de producţie SC Agrinova, localitatea Gura Padinii, judeţul Olt

„Orzul se prezintă bine şi nu avem probleme, însă la cultura de grâu deficienţa mare de apă din sol, înainte de ploile căzute în ultimele 10 zile, şi-a spus cuvântul. Primele două etaje de frunze de la baza plantelor de grâu au început să se usuce. Consider că la grâu în toată ţara producţiile vor fi diminuate. În cazul nostru, cultura de grâu ocupă circa 5.000 ha - jumătate din suprafaţa pe care o exploatăm, iar producţiile preconizate sunt mai mici cu 1-2 tone/ha. Avem utilajele pregătite pentru recoltat. Nu ne-am hotărât deocamdată ce o să facem cu producţia. În mod sigur, cantitatea din acest an va fi mai mică, dar nu cred ca o să producem sub nivelul de consum intern şi de aceea cred că preţul de valorificare va fi destul de rezonabil. În acest moment cred că se poate obţine 0,80 lei/kg. Înfiinţarea culturilor prăşitoare a decurs destul de bine la noi, spre deosebire de alte regiuni, cum ar fi Dobrogea sau Muntenia. Culturile de porumb şi floarea-soarelui au răsărit uniform şi arată foarte bine la această dată. În următoarea perioadă, intervenţiile pe care le vom face la cultura de grâu sunt tratamente cu insecticid, fungicid şi fertilizant foliar. La cultura de floarea-soarelui am aplicat erbicidul Express, urmând să ne pregătim pentru aplicarea îngrăşămintelor pe bază de magneziu şi bor, precum şi a unui tratament împotriva bolilor. La cultura de porumb am finalizat erbicidarea. Răţişoara a atacat pe alocuri culturile de primăvară, dar am intervenit cu un insecticid când am semnalat dăunătorul în cultură. Din păcate, la floarea-soarelui nu avem derogare pentru utilizarea produselor pe bază de neonicotinoide. La nivel de ţară este un an agricol foarte prost. Grâul este afectat de lipsa precipitaţiilor, iar dacă ne referim la cultura de rapiţă, suprafeţele s-au diminuat foarte mult în ultimii 3-5 ani. Acum agricultorii nu mai riscă cu această cultură. Avem în continuare îngrijorări legate de lipsa precipitaţiilor şi de faptul că suntem la mila lui Dumnezeu pentru a asigura apa necesară culturilor agricole. Ploile căzute până în acest moment nu sunt suficiente, de la începutul anului şi până acum au căzut mai puţin de 50 l/mp, ceea ce este foarte puţin.“

Cosmin Iancu, administrator SC Picmar Prod Com, localitatea Gradistea, judeţul Ilfov

„Situaţia nu este deloc îmbucurătoare. Avem înfiinţate pe aproximativ 400 ha cultura de grâu, iar pe 150 ha rapiţă. Culturile au trecut printr-un stres hidric mare, stres care s-a manifestat încă din iarnă. Până în momentul de faţă s-a înregistrat o cantitate de precipitaţii de circa 70 l/mp - foarte puţin pentru data la care ne aflăm. Într-adevăr, în urmă cu câteva zile a plouat şi a fost ca o gură de oxigen pentru culturi, au căzut 28 l/ mp, plantele s-au înviorat, însă ele sunt acum ca un copil cu handicap care nu va putea concura niciodată la Olimpiadă. Producţiile vor fi mult diminuate, mai ales la grâu, unde în acest moment estimăm pagube de 70%. Deşi stadiul de dezvoltare a culturii de grâu este foarte slab şi ne aşteptăm la o producţie cuprinsă între 2 şi 3 t/ha, condiţiile climatice ne forţează să facem intervenţii ca să păstram mica producţie pe care o vom avea. Sigur că nu vom mai avea spice cu 30-40 de boabe, ci cu 10 boabe, dar acelea trebuie să fie cât de cât sănătoase şi să nu aibă boabe şiştave. În momentul de faţă, în lanul de grâu există probleme cu bolile, mai precis cu fuzarioza, pentru că sunt condiţii prielnice dezvoltării acestui agent patogen şi, de asemenea, se înregistrează un atac foarte mare de dăunători care ne forţează să aplicăm tratamente. Cultura de rapiţă a suferit şi ea din cauza lipsei de precipitaţii, dar şi a îngheţurilor târzii de primăvară. Am avut la sfârşitul lunii martie câteva nopţi cu temperaturi de -7...-8°C. La acea dată rapiţa era pornită în vegetaţie, iar şocurile suferite vor conduce la pierderi care în momentul de faţă se ridică la 60%. Dacă la rapiţa făceam 4 t/ha, ne aşteptăm la o producţie de sub 2 t/ha. Societatea exploatează terenuri pe raza a două comune. Pe cele dintr-o comună deja a venit comisia pentru constatarea calamităţii, au fost întocmite şi procesele-verbale iar acum aşteptăm să vedem cum se va finaliza acest lucru, dacă într- adevăr se vor acorda despăgubirile şi nu sunt doar vorbe. În privinţa culturilor de primăvară, pregătirea terenului pentru înfiinţarea acestora a fost destul de anevoioasă. Situaţia din teren m-a făcut să schimb sistemul de lucrări astfel încât am avut sole cu o suprafaţă însemnată, unde am aplicat sistemul de lucrări minimum-tillage, nu am mai făcut nici o pregătire a terenului în primăvară întrucât fusese destul de bine pregătit în toamnă, iar cu o semănătoare grea, masivă, am reuşit să semăn direct. Acest sistem prezintă avantaje şi dezavantaje. Cele nefavorabile rezidă din faptul că acolo unde există o rezervă mare de buruieni în sol pot conduce la concurarea cu plantele de cultură. Trebuie să acorzi o foarte mare atenţie reglării utilajelor pentru ca rişti, dacă terenul nu este pregătit foarte bine şi nu intervii cu o semănătoare grea, să rezulte un semănat neuniform dat de o variaţie a adâncimii de semănat. Actualmente, culturile de primăvară arată bine, lucrăm la întreţinerea lor, anume administrăm îngrăşăminte chimice şi erbicidăm pentru că porumbul şi floarea-soarelui se află într-un moment optim pentru combaterea buruienilor. În câmp avem probleme cu dăunătorii, de pildă cu răţişoara şi în lipsa tratamentului cu neonicotinoide această problemă devine şi mai dificilă. Până la această dată anul agricol 2020 l-aş descrie astfel: semne bune, anul n-are. Trăim cu speranţa că vremea va reveni la normal, ca în lunile următoare vom avea un regim pluviometric normal spre excedentar astfel încât la culturile de primăvara să obţinem producţii bune pentru a recupera pierderile înregistrate la cele de toamnă. Lipsa de precipitaţii rămâne cea mai mare îngrijorare. În zona noastră nu există posibilitatea irigării, vechiul sistem a fost distrus complet, iar pentru a demara o astfel de investiţie, de a fora puţuri pentru irigaţii în condiţiile în care nu deţii o suprafaţă însemnată în proprietate presupune anumite riscuri. În plus, fermierii sunt foarte îndatoraţi, au investit în utilaje, în achiziţia de terenuri etc. Dacă seceta va persista, situaţia va merge la fel de prost ca la culturile de toamnă şi mulţi fermieri se vor afla în imposibilitatea de a reîncepe anul agricol.“

Dumitru Lixandra, localitatea Afumaţi, judeţul Dolj

„Lucrăm o suprafaţă de 540 ha, iar starea culturilor agricole este una bună. Culturile de toamnă, respectiv grâul - semănat pe 230 ha - şi orzul s-au prezentat bine pe tot parcursul stării de vegetaţie. În zona noastră seceta nu a fost atât de pronunţată ca în estul ţării. Anul acesta avem patru soiuri în cultură şi toate se comportă bine la condiţiile pe care le-am avut până acum. Aceste soiuri sunt: Glosa, Arezzo, Sorrial şi PG 102. În privinţa lucrărilor de însămânţare a culturilor de primăvară, acestea au decurs bine. Culturile de porumb şi floarea-soarelui au răsărit uniform şi sperăm să se dezvolte bine în continuare. Cultura de porumb am înfiinţat-o pe 170 ha, iar cea de floarea-soarelui pe 110 ha. Răţişoara este prezentă în zona noastră şi pentru combaterea ei am intervenit cu tratamente preventive şi, când semnalăm prezenţa dăunătorului în cultură, aplicăm tratamente cu insecticide de contact. În cadrul fermei respectăm tehnologiile de cultură, iar în următoarea perioadă vom interveni cu fertilizări şi lucrări fitosanitare. La cultura de grâu vom interveni cu cel de-al treilea fungicid, dar şi cu un insecticid. Pentru campania de recoltare avem utilajele pregătite, iar din recolta de grâu intenţionăm să vindem o parte iar pe cealaltă să o stocăm.“

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Dialog cu fermierii - 15 Mai 2020

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT