Dialog cu fermierii - 15 Martie 2020

Dialog cu fermierii - 15 Martie 2020:

-  Consideraţi că recenta criză epidemiologică va afecta bugetul european pentru agricultură şi nivelul subvenţiilor alocate?

- Vă afectează activitatea  din fermă situaţia creată de Covid-19?

Alina Creţu, director executiv Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR)

„Este adevărat că la nivelul UE trebuie să ne gândim la sănătate şi inovaţia necesară în acest domeniu, precum şi la securitatea frontierelor în condiţiile migraţiei ş.a.m.d. şi probabil că se vor cheltui mai mulţi bani pentru aceste sectoare, însă consider că acum, pe fondul crizei provocate de coronavirus, sectorul securităţii alimentare nu ar trebui să fie defavorizat. Europa îşi poate asigura necesarul de produse agroalimentare şi realizează şi exporturi, însă noi trebuie să ne consolidăm această poziţie şi atunci ar fi cumva greşit să nu se continue investiţiile în această zonă strategică. De aceea nu cred că o să scadă în mod drastic bugetul alocat pentru Politica Agricolă Comună. Este posibil ca în caz de urgenţă, dacă se va dovedi că această pandemie este extraordinar de puternică şi dacă va persista, să se folosească banii care nu au fost cheltuiţi şi care au fost alocaţi anumitor măsuri din alte sectoare, însă la nivelul UE există diverse mecanisme şi fonduri, precum cel de securitate europeană sau fondul comun pentru întrajutorare, aşa că nu cred că vor fi folosiţi bani destinaţi PAC. Consider că între statele europene va continua să existe o colaborare strânsă şi aşa ar trebui să fie pentru că nu putem să ne autoizolăm şi să credem că putem avea autonomie totală. Nu putem cădea în paranoia de a crede că poţi să produci de toate. Dacă eşti o ţară mare ca SUA sau China, poţi produce orice, însă în România sau Italia, de exemplu, să crezi că poţi să faci singur totul este o gândire greşită. Nici Germania singură nu se poate compara cu SUA, la fel nici Polonia sau oricare altă ţară din spaţiul comunitar. Suntem în Uniunea Europeană, angrenaţi într-un mecanism care funcţionează, iar noi suntem beneficiari ai bugetului european. Nu spun că România nu are multe oferit, dar să credem că putem să ne descurcăm singuri este, din punctul meu de vedere, o idee greşită. De asemenea, unele discursuri extrem de naţionaliste pe care le auzim de peste tot sunt destul de periculoase. Panica creată şi în lanţul alimentar ne duce cu gândul că poate va trebui să producem mai mult şi de aceea nu cred că va trebui să ne gândim că vor fi reduceri de buget în această zonă. Strategia «De la fermă până la furculiţă», care prevede faptul că vor fi favorizate, în mod special, circuitele scurte de aprovizionare cu alimente, prinde contur în acest context, ca şi cum s-ar fi prevăzut această criză cauzată de coronavirus. Acest model este cumva gândit să ne pregătească pentru orice eventualitate, deoarece nu se ştie ce fel de crize pot apărea. În acest moment (13 martie - n.r.), efectul pe care îl observăm este pe partea de logistică, înregistrându-se anumite întârzieri de piese de schimb, seminţe, îngrăşăminte etc., însă, chiar dacă nu există un produs A pe piaţă, există un produs B şi nu ar trebui să ne panicăm. La nivel naţional există stocuri de seminţe şi de produse de protecţia plantelor necesare pentru perioada următoare,  asta în cazul în care nu se prelungeşte criza şi nu ajungem în toamnă. Majoritatea fermierilor şi-au achiziţionat seminţele şi inputurile necesare şi nu consider ca vor fi probleme pentru campania din primăvară. Ceea ce se întâmplă acum coincide cu o perioadă de vârf în agricultură pentru că urmează să fie însămânţată o suprafaţă arabilă însemnată, de circa 4 milioane de hectare şi ar fi destul de complicat să nu ne putem desfăşura activitatea. În agricultură trebuie să semănăm astăzi sau cel târziu mâine. Nu putem suspenda activitatea ca în alte sectoare. Urmează două perioade importante în agricultură, înfiinţarea culturilor de primăvară şi recoltarea celor de toamnă, iar dacă ele sunt perturbate, impactul va fi pentru întregul an. Dacă vor exista situaţii punctuale sper să fie gestionate cu bine. De asemenea, trebuie să ne gândim şi la cum putem proteja personalul, mai ales pe cel din sectorul zootehnic, în condiţiile în care ne confruntăm cu o lipsă a forţei de muncă în agricultura românească. Sperăm totuşi ca spaţiul rural să fie cumva protejat, având în vedere că noi ne confruntăm cu o depopulare a satelor din România, acolo unde se desfăşoară activitatea agricolă.“

---

Mihai Afiliu, administrator SC Afiliu Trans SRL, localitatea Amaru, judeţul Buzău

„Nu ne dorim să se reducă fondurile pentru agricultură. Cel puţin nu se impune acum această măsură. Datorită subvenţiilor europene mulţi fermieri s-au dezvoltat foarte bine, demarând importante investiţii. Noi, fermierii, participăm la echilibrarea balanţei economice a ţării. Fondurile europene şi investiţiile făcute de exploataţiile mari şi chiar de cele mici şi mijlocii au condus la un nivel nesperat al producţiilor agricole obţinute. În fiecare an producţia de cereale a României a crescut, dar, din păcate, nu am dezvoltat sectorul zootehnic. Din punct de vedere al producţiei de materii prime stăm bine, însă avem nevoie de ferme pentru creşterea animalelor şi de procesare. Consider că în 10 ani se vor dezvolta şi aceste sectoare şi lucrurile se vor echilibra. Desigur, asta şi dacă vom avea măsuri făcute cu cap. Ne dorim ca în timp să nu vindem doar cereale, ci şi produse cu valoare adăugată mare. Trebuie să fim pregătiţi să rezistăm indiferent de condiţii, iar dacă de mâine se vor tăia subvenţiile pentru fermele mari, de poimâine reducem investiţiile şi aşa nu vor avea nici occidentalii ce să ne mai vândă. Referitor la situaţia creată de coronavirus, în afară de teama pe care o are fiecare om, în fermă nu ne confruntăm cu nici o întârziere a lucrărilor - activitatea se desfăşoară normal, conform graficului. Avem tot ce ne trebuie şi nu ducem lipsă de nici un input agricol.“

---

Andrei Petrică, administrator al SC Agrilemi SRL, localitatea Mavrodin, judeţul Teleorman

„Noi sperăm că nu va scădea bugetul pentru agricultură, dar cred ca anumite probleme vor fi în condiţiile în care nu a fost acceptată propunerea ca fiecare ţară să participe cu 1% din PIB la bugetul Politicii Agricole Comune, în condiţiile Brexitului. Noi am propus o contribuţie chiar mai mare, de 1,08-1,1% din PIB pentru a compensa pierderile şi pentru a menţine nivelul subvenţiilor, cel puţin pentru anul acesta. Pentru PAC 2021-2027 se poartă încă discuţii şi se pare ca sub preşedinţia Germaniei se va decide totul. Germania însă nu susţine plafonarea, mai ales ca în partea de est a ţării are multe ferme cu suprafeţe mari. Discuţiile pe buget vor fi şi mai aprinse, având în vedere criza provocată de coronavirus. Subvenţiile pentru agricultură sunt necesare pentru că fiecare dintre noi, fermierii, avem un plan de dezvoltare, leasing-uri pe perioade lungi de timp şi ne-ar lua puţin nepregătiţi, dacă s-ar decide, aşa cum se discută, limitarea sprijinului la 103 euro/ha. Ar fi mai bine ca măsura plafonării subvenţiilor să fie lăsată la latitudinea fiecărui stat membru şi sperăm că Ministerul Agriculturii o să ne apere interesele. În momentul de faţă (13 martie - n.r.) nu suntem îngrijoraţi de situaţia provocată de coronavirus. Am înţeles că sunt blocate mai multe tiruri care trebuiau să aducă în ţară îngrăşăminte chimice. Noi avem deocamdată stocuri, însă pentru cine nu are poate să fie o problemă. Se caută să se aducă îngrăşăminte chimice din alte zone, cum ar fi Georgia. Avem şi stocuri de erbicide, deoarece noi facem parte dintr-o cooperativă, am făcut o licitaţie şi le-am achiziţionat din timp. Personal, trebuia să îmi vină un tractor marca John Deere de 400 CP, însă am înţeles că este blocat în Ungaria. Ne vom descurca până ajunge în fermă, însă astfel de probleme ne încurcă. În rest, ne pregătim să începem săptămâna viitoare semănatul florii-soarelui, pe o suprafaţă de 300 ha, după care va urma înfiinţarea culturii de porumb pe 100 ha. În producţi,e problema mare cu care ne vom confrunta vor fi viermii-sârmă. La cultura de porumb nu vom avea probleme deoarece este permis tratamentul cu substanţe neonicotinoide, însă la floarea-soarelui vom folosi un insecticid cu o substanţă activă ce face parte din altă grupă chimică şi este pentru prima oară când îl folosesc, aşa că nu ştiu ce eficienţă o sa aibă. Sper totuşi să nu fie probleme.“

---

Emil Bălteanu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Iaşi

„Cred că este o falsă idee că s-ar putea reduce bugetul pentru agricultură deoarece este sectorul care furnizează produse alimentare şi drept urmare este o problemă de securitate alimentară, pe de o parte europeană şi pe de altă parte naţională. Nu îmi este teamă de o eventuală plafonare a subvenţiilor, însă această problemă nu se pune în mod corect pentru că, în condiţiile în care vorbim despre o piaţă liberalizată, fermierul ar trebui să primească preţul corect pentru ceea ce produce. Fermierul ar trebui să fie sprijinit ca să fie bine capitalizat. Circuitul scurt de valorificare prevăzut în strategia «De la furcă până la furculiţă» trebuie să fie real şi nu doar un slogan sau o lozincă. În ţara noastră, de la producătorul de cereale şi până la pâinea de pe raft nu există un circuit corect, au dispărut în mare parte beneficiarii materiilor prime, respectiv fermele zootehnice, abatoarele şi o mare parte din industria alimentară care ar fi putut să furnizeze produse româneşti pentru consumatorul român. Problema nu stă neapărat în subvenţie. Da, avem dreptul la această subvenţie pentru că facem parte din Comunitatea Europeană, dar nu trebuie să mizăm doar pe ea deoarece noi suntem exportatori de subvenţie şi ar fi mai firesc să beneficiem de împrumuturi pe termen lung şi la dobânzi scăzute susţinute de stat, iar cei care aduc plusvaloare să fie sprijiniţi. În acest sens, ar trebui să se acţioneze, nu să ni se reducă subvenţia. Nu cred că pe rafturile magazinelor din ţara noastră mai mult de 5% din biscuiţi sunt produşi în România. Atenţia trebuie îndreptată spre procesarea materiilor prime pentru a aduce plusvaloare. Nu trebuie să fim mari economişti sau fermieri pentru a înţelege acest lucru. La ora actuală, din cauza coronavirusului, sunt câteva întârzieri în livrarea inputurilor agricole, însă în fermă este de lucru şi noi avem încredere că distribuitorii sunt alături de noi. Epoca optimă pentru semănat bate la uşă, însă nu suntem în întârziere, şi, aşa cum am spus, avem toată încrederea că furnizorii noştri se vor strădui să ne aducă inputurile necesare şi nu prea renunţăm la ce am comandat, să alegem de exemplu alţi hibrizi de floarea-soarelui sau porumb, deoarece avem certitudinea că vor ajunge la timp. Ne aflăm într-o situaţie specială cu această pandemie, însă trebuie să avem răbdare şi nu este cazul să ne panicăm, ci să fim raţionali şi să înţelegem că vom trece şi peste această etapă.“

Ana IONIŢĂ

---