Dialog cu fermierii - 15 Noiembrie 2019

Dialog cu fermierii - 15 Noiembrie 2019:

• Cum aţi descrie anul agricol 2019 şi cum se prezintă culturile semănate în această toamnă?
  

Iulian Iancu, preşedintele Consiliului de Administraţie al S.A. Libertatea, sat Fulga de Jos, judeţul Prahova

„Anul agricol 2019  a fost foarte bun pentru noi, cu producţii mari atât la culturile de toamnă, cât şi la cele de primăvară, având în vedere condiţiile din ferma noastră. Băltirile reprezintă un fenomen cu care ne confruntăm în mod frecvent. Anul trecut, de pe 35% din suprafaţă - afectată de acest lucru - nu am recoltat nimic, iar efectele se resimt şi acum. Terenul îl lucrăm greu, are o textură dură, iar pânza freatică este la suprafaţă pe circa 50% din terenuri. 2019 este primul an în care am reuşit să pregătim corespunzător terenul şi pe 5 aprilie să finalizăm semănatul culturilor de primăvară. La recoltare ,combina nu a trebuit să mai ocolească vreun făgaş sau vreo baltă, aşa cum se întâmplă de obicei. Când am obţinut la porumb 6 t/ha m-am simţit de parcă aş fi realizat 10-12 t/ha, pentru că anul trecut de pe anumite sole am obţinut doar 2 t/ha. La orz, cultură care a răsărit după data de 10 februarie a.c. şi a cărei tehnologie a trebuit s-o schimbăm faţă de ceea ce ştiam noi şi de cum este prezentată în cărţile de specialitate, am obţinut o producţie de aprox. 7 t/ ha. Nu-mi venea să cred când a intrat combina în lan. Toate culturile m-au mulţumit în acest an, în special cele de porumb şi floarea-soarelui. În schimb, cultura de rapiţă, înfiinţată pe 183 ha, am întors-o din cauza secetei din toamna anului trecut. În cadrul societăţii agricole administrăm o suprafaţă de 1.178 ha, cu tendinţă de creştere. În 2010, când am preluat conducerea societăţii, erau exploatate cu puţin peste 900 ha. Creşterea suprafeţei s-a datorat corectitudinii noastre, respectării contractelor încheiate cu proprietarii de teren, precum şi faptului că ne-am asumat, încă de la început, plata impozitelor atât pe arendă, cât şi pe teren, iar acest lucru nu a fost uşor, deoarece în urmă cu 9 ani dotarea cu maşini şi utilaje agricole era practic inexistentă. Am început prin a achiziţiona utilaje second-hand din Germania şi am reuşit să obţin o linie de credit de la CEC Bank, când nici o altă entitate financiar-bancară nu ne acorda sprijin. În prezent, am ajuns la un nivel de dotare tehnică cu care ne mândrim, însă efortul a fost şi continuă să fie considerabil, deoarece s-a realizat cu fonduri proprii. Totodată tehnologia evoluează şi te determină să investeşti continuu. Pe lângă aceasta ne confruntăm şi cu problema lipsei de oameni calificaţi. Anul acesta am reuşit să lucrăm întreaga suprafaţă cu trei oameni, pe care i-am ajutat şi eu. Culturile agricole cuprind: grâu, orz, rapiţă, porumb, floarea-soarelui, dar şi lucernă şi plante de nutreţ pentru că avem şi animale: oi (circa 400), capre (80-100) şi vaci de lapte (peste 40). Din păcate, nu ştiu cât timp mai putem susţine activitatea zootehnică, deoarece ducem lipsă de forţă de muncă. Am înfiinţat păşuni, am investit în utilaje specifice, am certificat ecologic o anumită suprafaţă în ideea ca laptele, brânza şi carnea să le valorificăm superior. Anul trecut am depus un proiect ca să accesez fonduri europene pentru achiziţia unui abator mobil, dar, din păcate, acesta nu a fost aprobat. A trebuit să înfiinţez un SRL pentru că societăţiile agricole, constituite în baza Legii 36, nu erau eligibile. Mâhnirea mea este că nu am reuşit să rentabilizez ferma zootehnică şi cred că, dacă aş separa-o de cea vegetală, nu ar putea supravieţui. Sprijinul cuplat acordat per cap de animal s-a micşorat de la un an la altul, a devenit insuficient şi, drept urmare, am renunţat la el. Referitor la situaţia din câmp, în momentul de faţă (12 noiembrie), aproape tot ce am semănat a răsărit în proporţie de 90%, inclusiv rapiţa, însă aceasta este cam neuniformă. Nu ştim cum va evolua, aşteptăm mai întâi să vedem cum va trece peste iarnă. Grâul, înfiinţat pe o suprafaţă de 350 ha, şi orzul, pe 70 ha, arată bine şi este uniform răsărit.“

---

PF Iulian Diniţă, oraş Focşani, judeţul Vrancea 

„Terenul pe care îl lucrez se află în localitatea Gologanu, la 14 km de Focşani. Suprafaţa pe care o lucrez este mică, de 2,5 ha, cultivată în anul agricol 2019 cu pepeni, pe 1,5 ha, şi usturoi, pe 1 ha. Rezultatele obţinute au fost mulţumitoare şi per ansamblu a fost un an bun. M-am bucurat de decizia Ministerului Agriculturii de a acorda sprijin financiar pentru cultura de usturoi. Când am aflat de la Direcţia Agricolă că se acordă această subvenţie, cultura de usturoi era deja înfiinţată. Am reuşit s-o înfiinţez la începutul lunii decembrie pentru că am prins o perioadă cu vreme prielnică. La început, se vehicula acordarea unui sprijin de 1.500 euro/ha, după care s-a luat decizia să crească la 3.000 euro/ha. În aceste condiţii, acum intenţionez să cultiv întreaga suprafaţă cu usturoi. Este primul an când desfăşor activitate agricolă, sunt profesor de meserie şi, în curând, voi ieşi din sistemul de învăţământ, deoarece am ajuns la o anumită limită de vârstă. Cum sunt obişnuit să am o ocupaţie, am demarat această activitate care, de altfel, îmi place. Totodată, deţin 120 de familii de albine şi am dorit să dezvolt şi această ramură şi am încercat să accesez fonduri europene. Am întocmit două proiecte în acest sens, dar, din păcate, nu am întrunit punctajul necesar, fiind, practic, la limită.“

---

Marius Cătălin Bran, director al SCDA Caracal, judeţul Dolj 

„Pentru SCDA Caracal anul agricol 2019 a fost unul foarte bun din toate punctele de vedere, în sensul că producţiile obţinute au fost satisfăcătoare şi, din calculele noastre, au adus un profit consistent, la fel ca în ultimii 4 ani. Cea mai importantă activitate care a contribuit la realizarea profitului staţiunii este cea de producere de sămânţă de grâu din soiuri româneşti. Sămânţa produsă de noi din soiurile Glosa, Otilia şi Izvor, din categoriile biologice bază şi C1 este de cea mai bună calitate. În acest an am reuşit să comercializăm întreaga cantitate de sămânţă, aproximativ 2.500 tone, înainte cu circa o lună înaintea campaniei de semănat. Din cele 1.300 ha cultivate cu cereale păioase, 700 ha sunt ocupate cu grâu pentru sămânţă. Pentru cultura de grâu, anul 2019 a fost unul atipic. Precipitaţiile abundente căzute în prima parte a anului au favorizat soiurile româneşti să se dezvolte foarte bine, acestea având o rezistenţă şi o toleranţă mai mare la boli decât soiurile străine. În general, fermierii, indiferent de mărimea exploataţiei, cultivă atât soiuri de grâu autohtone, cât şi străine, şi nu aleg o singură genetică, pentru că anii agricoli diferă între ei. Soiurile româneşti, având în vedere că sunt create şi aclimatizate la specificul ţării noastre, se comportă foarte bine, în fiecare an asigurând producţii mai mari sau mai mici. O altă activitate a staţiunii o reprezintă producţia de cereale, floarea-soarelui şi porumb pentru consum. Anul acesta, la cultura de porumb am obţinut producţii foarte bune pentru zona noastră, de aproximativ 8,5 t/ha, grâul a dat o producţie mare raportată la faptul că a început să răsară în luna februarie, iar la floarea-soarelui, din cauza lipsei mari de precipitaţii a fost favorizat atacul bolilor, polenizarea fiind deficitară şi producţia  mică. Rapiţa nu am avut în acest an, am întors-o în toamna anului 2018 şi am semănat grâu, iar în această toamnă am semănat pe o suprafaţă de 100 de ha, dar, din cauza lipsei de precipitaţii, am fost nevoiţi din nou s-o întoarcem. În zona noastră fermierii au devenit din ce în ce mai reticenţi în ceea ce priveşte cultura de rapiţă, mulţi deja au renunţat, iar cei care au semănat fie au întors-o, fie o au nerăsărită. Cultura de rapiţă avem doar în sectorul de cercetare al staţiunii, pe aproximativ 15 ha, şi am irigat-o de doua ori, deoarece avem contracte cu firmele din sectorul de agrobusiness din România care produc şi comercializează seminţe. Prin contract ne angajăm să avem grijă de culturile agricole astfel încât să se dezvolte în condiţii normale pentru ca reprezentanţii companiilor respective să poată prezenta fermierilor potenţialul lor de producţie în cadrul evenimentelor organizate în acest scop la staţiune. În prezent, cu infrastructura de care dispunem, putem iriga o suprafaţă de 200 ha, însă avem în plan ca în următorii 2 ani să achiziţionam un sistem de irigaţii cu o capacitate mai ridicată astfel încât să putem acoperi o suprafaţă mult mai mare. În ultimii 3 ani am investit permanent în utilaje agricole: în 2017 am realizat o investiţie majoră de 1 milion de euro, iar în acest an am făcut investiţii în valoare de 160 mii euro. Planul de dezvoltare continuă şi în 2020,  când în prima parte a anului vom achiziţiona o combină cu o capacitate mare de recoltare.“

---

Vasile Seneşan, director SC Mecsol Gâlda SRL, localitatea Gâlda de Jos, judeţul Alba

„Nu doar 2019, ci ultimii ani agricoli au fost, per ansamblu, buni, cu producţii satisfăcătoare, chiar dacă la cultura de rapiţă nu am reuşit să avem rezultate bune. La cultura de floarea-soarelui am obţinut o producţie de peste 3.000 kg/ha, iar la porumb, în acest moment (9 octombrie), avem o producţie medie de 7.000 kg/ha, dar ne îngrijorează preţul de valorificare, de 50 bani/kg, care este la limita costurilor. Pentru noi profitabilă rămâne cultura de sfeclă de zahăr pentru că beneficiază de o subvenţie consistentă, dar şi datorită faptului că avem un contract de valorificare ferm încheiat în fiecare an cu fabrica de zahăr din Luduş, judeţul Mureş. În lipsa sprijinului financiar, suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr vor scădea foarte mult. Anul acesta fabrica a preluat producţia de pe mai mult de 7.000 ha, iar dacă subvenţia va fi eliminată suprafaţa cultivată în zonă nu va depăşi 3.000 ha. Privitor la situaţia actuală din câmp, aceasta nu este prea bună, din păcate se repetă istoria anului trecut, când am semănat 150 ha cu rapiţă şi nu a răsărit nimic. Lipsa ploilor a făcut să pregătim greu terenul pentru semănat. Cultura de grâu am înfiinţat-o în sistemul de lucrări minime, iar la cea de rapiţă am prins o perioadă prielnică, numai că seceta este atât de pronunţată încât nu a răsărit nimic până la această oră. Problema cea mai mare cu care ne confruntăm este impozitarea prea mare a forţei de muncă. Consider că lucrurile ar trebui să se schimbe, căci altfel ne va fi din ce în ce mai greu să păstrăm oamenii, care aleg să plece la muncă în străinătate. Referitor la valorificare, pot să spun că nu întâmpin probleme deoarece avem desfacere pentru producţia de seminţe de grâu, orz şi porumb atât cu genetică autohtonă, cât şi străină. Produc sămânţă de grâu din soiuri româneşti: Andrada, Arieşan şi, în curând, Codru, iar la porumb producem sămânţă din hibrizii Turda Star, Turda 201 şi Turda 200. În zona noastră, soiurile şi hibrizii româneşti încă se cultivă bine. Anul acesta am început o investiţie pentru o instalaţie modernă de selectare şi condiţionare a seminţelor şi urmăresc să diversific paleta de soiuri şi hibrizi cultivaţi. Avem spaţii de depozitare, utilaje şi maşini agricole, achiziţionate atât din fonduri proprii, cât şi europene, Capacitatea de stocare este de circa 4.000 tone şi caut să vând atunci când produsele agricole au preţuri avantajoase. Am făcut paşi mici, însă succesul societăţii se datorează, în mare măsură, activităţii de producere sămânţă pentru că astfel dau valoarea adăugată muncii depuse. Când faci ceea ce îţi place, simţi că nu munceşti niciodată. Totodată, am familia alături de mine, iar cei doi copii sunt şi ei implicaţi în activitate.“

Ana IONIŢĂ

---