Dialog cu fermierii - 15 Noiembrie 2020

15/11/2020

Dialog cu fermierii - 15 Noiembrie 2020;

- Care este situaţia culturii de rapiţă în această toamnă, cum au ajutat precipitaţiile din ultima perioadă?

Aurel Pană, localitatea Herăşti, judeţul Giurgiu

„Culturile de toamnă ocupă 70% din cele 500 de hectare, pentru că aşa împărţim riscurile. Ele predomină ca suprafaţă pentru că sunt culturi care utilizează bine precipitaţiile din iarnă şi primăvară. Din această suprafaţă, rapiţa este semănată pe 20-25%. Acum cultura arată foarte bine este dezvoltată corespunzător perioadei în care ne aflăm, dar pe de altă parte este expusă riscului de îngheţ. Din acest motiv, nu am cultivat o suprafaţă mai mare: dacă se întâmplă ceva neplăcut, putem întoarce cultura. Sperăm să mai scadă tempertura astfel încât plantele să nu evolueze mai mult şi să avem probleme de îngheţ. Sunt însă mulţi dăunători care au apărut din cauza secetei şi a variaţiilor de temperatură, a vremii calde prelungite (cum este buha semănăturilor), dar mai ales din cauză că anul acesta au dispărut unele substanţele pentru tratamentul seminţei. Sper acum că nu va depăşi pragul economic de dăunare. Aşadar, aici în zona de sud plantele arată mai bine anul acesta, au densitate bună. Grâul este răsărit, se află în faza de înfrăţire pentru că am mai beneficiat de câteva ploi. În luna octombrie, am avut 30-35 de litri, ceea ce ne-a ajutat foarte mult la pregătirea terenului. Este un an care începe bine, dacă ne gândim la cum s-a încheiat. Am observat şi că unii hibrizi s-au comportat mai bine, au fost mai rezistenţi. Probabil că la porumb sau floarea-soarelui vom merge pe genetică Pioneer, în timp ce la păioase am ales mai degrabă soiuri româneşti cu potenţial mai mare (unele au atins chiar şi 8-9 tone în condiţii bune).“ Anul acesta porumbul şi-a acoperit doar cheltuielile.

Alexandru Ţachianu, Agroalex, localitatea Titu, judeţul Dâmboviţa

„La momentul acesta noi avem probleme la cultura de rapiţă. Am semănat la jumătatea lunii septembrie în jur de 200 de hectare din cele 1000 pe care le cultivăm în total. O parte din plante sunt răsărite, dar neuniform, iar o altă parte nu au răsărit încă (început de noiembrie - n.r) din cauză că în luna septembrie nu am avut deloc precipitaţii. Zilele acestea ploiase au mai ajutat, în sensul că încă mai răsare din ea. Am văzut că sunt multe zone în ţară care întâmpină aceeaşi problemă. Punem rapiţă de mulţi ani şi, deşi în ultimii 3 nu am recoltat nimic, am continuat să semănăm. Este ca la loterie şi, la cum arată acum, nu-i dau prea multe şanse să îşi revină. Dar deocamdată o mai las, să vedem cum evoluează. În schimb, păioasele arată foarte bine, după un an cu producţii la jumătate (dacă în mod normal recoltam între 6 şi 8 t/ha de grâu, acum am avut 3,7-4 t/ha; porumbul a făcut în jur de 7 t/ha, ceea ce ne asigură ceva profit). Nu sunt acum probleme cu aceste culturi pentru că ceea ce am semănat la început de octombrie a răsărit tot şi urmează să înfrăţească, iar orzul a înfrăţit deja. La grâu am introdus şi câteva soiuri noi şi vom vedea ce rezultate ne dau la anul. Nu ştim exact ce genetică vom alege în continuare, deşi în fermă facem testări mereu. Şi schimbări dacă trebuie. Dar dacă vremea este din ce în ce mai imprevizibilă, iar lipsa apei încă se simte, alegerea celor mai bune varietăţi este greu de făcut.“

Ionuţ Olteanu, Grupul Agromad Crops

„Am semănat anul acesta rapiţă pe 3.500 ha, o parte la sfârşitul lunii august şi o parte ceva mai târziu, pentru că am aşteptat ploile. Prima este foarte bine dezvoltată, însă cu dezvantajul că a trebuit să fac deja cel puţin două tratamente fitosanitare cu insecto-fungicide împotriva dăunătorilor, Phoma, plus fertilizări. La a doua semănătură am riscat, a fost în uscat. Dar a prins câteva precipitaţii şi are acum circa trei frunze şi o densitate normală. A primit doar un tratament şi probabil va fi singurul până în iarnă. În mod normal, rapiţa care intră în iarnă mare are şanse să devină o cultură frumoasă, dar am mai văzut cazuri când o cultură care porneşte mai târziu poate recupera foarte bine şi dă rezultate chiar mai bune. Depinde şi cum survine perioada de secetă, dacă este sau nu în faza de consum maxim. Şi celelalte culturi de toamnă (am semănat cam 5.000 ha) arată bine, este puţină apă în sol, însă necesarul este departe de a se fi refăcut. Avem umiditate până la circa 20-22 cm, suficientă doar ca plantele să arate bine, dar nu pentru producţie. Nu am renunţat nici la floarea-soarelui. Este nevoie nu doar în asolament, ci şi pentru a folosi utilajele. Din păcate, nu ne-au rămas prea multe alternative pentru tratamentul la sămânţă. În primăvară am avut foarte mari probleme, am fost nevoiţi să facem stropiri în sâmbăta Paştelui. Anul care vine cred că este mai promiţător, în speranţa că vom avea şi o iarnă cu zăpadă. În plus, şi noi am mărit suprafaţa cu soiuri autohtone, de la 10 la 30% la grâu, pentru că au şi indici buni de panificaţie. Însă, dacă nu este apă, nu prea contează ce hibrizi foloseşti.“

Alexandru Baciu, Ferma Baciu, Călăraşi

„Nu am mai pus de mulţi ani rapiţă. Este primul an după 6 ani, dar tot la risc. Din cele 2.000 ha pe care le cultivăm, rapiţa ocupă cam 300 ha. Dacă nu iese, în primăvară semănăm floarea-soarelui. La ora actuală cultura se prezintă foarte bine, este înaltă, are densitatea corectă. Nu am mai avut plante de rapiţă aşa frumoase de mult timp, cu rezerva că încă mai au nevoie de apă. Din păcate, în ultimele două luni am avut puţine precipitaţii: ne-a plouat abia vreo 200 de litri, în condiţiile în care deficitul din sol este de vreo 600 de litri. Ploile din ultima perioadă au dat însă un start foarte bun culturilor de păioase care au început să înfrăţească, atât grâul, cât şi orzul. Ne-a ajutat mult şi faptul că am reuşit să semănăm în perioada optimă. De altfel, am văzut în jurul meu că mulţi vecini au reuşit să semene şi câmpurile de cereale care arată bine în toată zona. Mai afectată a fost partea de sud a judeţului Călăraşi. Am decis să nu o mai semănăm floarea-soarelui anul acesta pentru că avem rapiţă în asolament, iar jumătate din suprafaţă va fi semănată în primăvară cu porumb (adică vreo 1.000 de hectare) şi soia, pentru vaci. După un an ca acesta, pentru sezonul următor ne-am propus să ne uităm mai atent la hibrizii de porumb româneşti cu rezultate bune în condiţii de secetă. Şi la grâu la fel, am optat pentru varietăţi mai bine adaptate la condiţiile noastre climatice.“

Roxana DRĂGHICI

0 Comments

articole

Dialog cu fermierii - 15 Noiembrie 2020

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT