Dialog cu fermierii - 15 Octombrie 2020

15/10/2020

Dialog cu fermierii - 15 Octombrie 2020:

- Ce schimbări aţi făcut în alegerea hibrizilor sau a tehnologiei pentru sezonul următor?

Răzvan Avram, Green Agro SRL, com. Bordeasca, judeţul Vrancea

„Am avut un an foarte dificil. Dacă până acum mergeam mai mult pe soiuri străine, cât mai productive, cu potenţial foarte mare (care a şi fost atins atunci când condiţiile de cultură au fost optime), acum schimbăm puţin strategia. Nu mai facem alegeri doar în funcţie de perfomanţa de producţie. Cam 30% din soiuri sau hibrizi vor fi aleşi în funcţie de potenţialul maxim de producţie, restul vor fi selectaţi şi după siguranţă, constanţa în timp, din genetica autohtonă. Este adevărat că nu au potenţial de producţie atât de ridicat, dar au avut o rezistenţă mai mare la fenomenele acestea extreme, cu variaţii mari de temperaturi sau de umiditate. Pentru noi seceta a provocat un dezastru total. De la soiurile productive de grâu, am avut semănate aproximativ 250 de hectare, nu am recoltat nimic. Am întors tot. Ce am reuşit să recoltez a fost cam o producţie de vreo 300 kg/ha. La celelalte am obţinut 800-1.000 kg/ha, dar suprafaţa a fost mică la acestea. După un asemenea an începem să ne gândim mai degrabă la siguranţă decât la performanţă. La cultura de rapiţă am început deja semănatul, deşi în aprilie anul acesta am întors tot, iar anul anterior mai mult de jumătate. Dar şi aici am făcut nişte schimbări: toamna acesta nu am mai semănat hibrizi, deşi sunt mai productivi, ci am ales soiuri deoarece eu cred că sunt ceva mai rezistente, iar riscul este mult mai mic. Sunt adeptul teoriei că suntem prea săraci să ne permitem lucruri ieftine şi am folosit mereu produse de top pentru a avea garanţie, atât la sămânţă, cât şi la produse de protecţia plantelor. Dar lipsa apei a dat peste cap toate socotelile. Asolamentul l-am păstrat (am renunţat doar la soia), numai că schimbăm strategia şi vom face economie în utilizarea produselor. Culturile, pe cele 700 ha pe care le lucrăm, au o pondere relativ egală. Dintre culturile de primăvară, renunţăm la o parte din hibrizii de porumb şi vom semăna tot soiuri, pentru că am avut sole cu 300 kg/ha şi sole din care nu am recoltat absolut nimic. O mică suprafaţă a produs 1000 kg/ha. Şi am observat că unele soiuri au rezistat mai bine la secetă. La sol, de 3-4 ani, facem tehnologii de conservare a apei.“

Tudor Nenu, Cooperativa Agricolă Vlaşca, judeţul Giurgiu

„Indiferent de cultură, nu putem da vina pe genetică. Seceta a fost prea agresivă anul acesta, atât în sol cât şi în aer, ca să mai poţi face vreo diferenţă între plante. La noi, culturile de toamnă au dat rezultate destul de bune, indiferent dacă au fost soiuri româneşti sau străine. Dar la cele de primăvară au fost drastic diminuate, atât cantitativ, cât şi calitativ. Cel mai mult a scăzut producţia la porumb, floarea-soarelui, mai puţin la soia. La culturile înfiinţate acum şi la cele care continuă semănatul în condiţii deosebit de grele am păstrat aproape toată din genetica de anul trecut. La rapiţă am mers cu aceiaşi hibrizi de la Corteva şi Bayer, la grâu cultivăm atât soiuri autohtone, cât şi de import, pentru că unele au calităţi de panificaţie mai bune, iar altele dau producţii mai mari. Pentru porumb, floarea-soarelui şi soia, de câţiva ani am demarat o acţiune de achiziţie prin licitaţie, în luna noiembrie. Am constatat că este mai bună aprovizionarea din timp a tuturor membrilor, faţă de achiziţiile din primăvară. Momentan nu ştiu dacă vom schimba ceva în genetica aleasă la aceste culturi. Cred însă că va fi mai puţină sămânţă anul acesta, mai ales la porumb, pentru ciclul următor. Nu căutăm în mod special în oferta românească deocamdată, ceea ce avem acum a dat rezultate bune până anul acesta, iar probleme au fost la toţi din cauza secetei atmosferice. Ne-a ajutat faptul că, la nivel de cooperativă, s-a înlocuit aproape tot parcul de utilaje şi am putut lucra solul foarte bine, facem şi arătură pentru încorporarea resturilor vegetale. De altfel, s-au observat pe cele 3.500-4.000 de hectare cu soia (cam 10% din total), sporuri de producţie şi de 15% cel mai bine la porumb. Ceea ce ne-a afectat cu adevărat a fost lipsa întâlnirilor din câmp, lipsa dezbaterilor privind tehnologiile, prezentările.“

Anton Dănuţ, SC Rido Exim SRL, judeţul Constanţa

„Dacă ar fi să vorbim de o schimbare, este de culturi, nu de genetică. În ultimii 5 ani am semănat rapiţă, dar nu am mai recoltat (fie nu are apă, fie nu trece peste iarnă etc.). Aşa că anul acesta nu am mai semănat. Toamna asta punem doar grâu şi orz din sămânţă proprie, pentru că suntem şi producători de sămânţă. La cereale nu am făcut nicio schimbare în alegerea soiurilor, păstrăm aceeaşi genetică momentan, fără măsuri radicale. Chiar dacă, din ce am recoltat anul acesta ne-a ajuns să plătim doar arendele şi să avem pentru semănat. Nu am mai cumpărat nici îngrăşăminte, mă bazez pe fertilizările făcute până acum la sol şi care nu s-a folosit de către culturile anterioare, deci ar trebui să avem rezerve. La momentul acesta sunt toate terenurile pregătite pentru semănat şi mă gândesc din ce în ce mai mult să renunţ şi la cultura de porumb. Voi semăna probabil doar floarea- soarelui. Din cele aproape 1.000 ha, cereale de toamnă am semănat pe 700 ha, iar restul va fi cu floarea- soarelui şi ceva mazăre. Anul acesta am obţinut doar 800 kg/ha la porumb şi nu îmi mai permit încă un an ca acesta. Norocul meu a fost că am avut asigurare (de la anul cred că nici asigurătorii nu vor mai face asigurări pentru secetă) şi nu am avut contracte, obligaţii faţă de nimeni. La floarea-soarelui însă, chiar şi în aceste condiţii, am obţinut 2.500 kg/ha, a avut şi un preţ mai bun, am mai acoperit din pierderi. De aceea nu schimbăm hibrizii nici aici, am avut rezultate bune cu ei, Pioneer şi Syngenta. Eu nu cred că soiurile româneşti pot face faţă acum pe piaţă, au producţii mici, capacitate de înfrăţire mică, iar cercetarea nu mai vine cu nimic atractiv, din păcate.“

Ioan Benea, SC Hibridul Hărman, judeţul Braşov

„Nu am făcut schimbări la niciuna dintre culturi. Anul acesta am avut suficiente ploi şi producţiile au fost mai mult decât satisfăcătoare: 4.100 kg/ha la rapiţă, grâu 7.000 kg/ha, porumb circa 10.000 kg/ha. Ba chiar aş putea spune acum că avem un exces de apă, care momentan ne ţine pe loc cu recoltatul la porumb şi semănatul cerealelor. Nici la pregătitul terenului nu putem intra. Rapiţa este răsărită, arată foarte bine, are deja 8-10 frunze. Aşadar am păstrat, în general, soiurile din genetica franceză la grâu (unde am avut sole şi de peste 7.000 kg/ha), deşi am introdus şi soiuri româneşti anul acesta. La hibrizii de porumb am cultivat în mare parte Pioneer şi KWS, semitimpurii. Am modificat câte ceva la densitate însă, în ciuda recomandărilor (se aştepta secetă): 70-72 mii boabe, chiar la 80 mii. A fost o decizie bună la final. Pentru rapiţă am ales de la KWS, Pioneer, precum şi de la alţi producători. În general, îmi place să aleg noutăţi, vârfuri, binenţeles după ce le testez. Nu fac rabat nici la tratamente sau fertilizări, încercăm să dăm maxim pentru atingerea potenţialului plantei. Momentan rămân pe aceste trei culturi, rotaţia este uşoară pe cele 700 de hectare. Am renunţat la timp la cartof şi sfeclă.“

Roxana DRĂGHICI

0 Comments

articole

Dialog cu fermierii - 15 Octombrie 2020

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT