Dialog cu fermierii - 15 Septembrie 2019

Dialog cu fermierii - 15 Septembrie 2019:

- Cât de importantă este rotaţia culturilor şi care  sunt efectele unei rotaţii de scurtă durată?

Octavian Groza,  director tehnic Lux Com, localitatea Ileana, judeţul Călăraşi

„Respectarea rotaţiei culturilor este deosebit de importantă, însă în condiţiile actuale numărul culturilor s-a redus foarte mult şi nu mai putem face o rotaţie aşa cum ar trebui, cum am învăţat sau propune agrotehnica. Facem rotaţii de scurtă durată - când planta de cultură revine o dată la doi ani sau chiar monocultură. Chiar dacă acest lucru poate avea avantajul efectuării unor lucrări pe o adâncime mai mică a solului, trebuie să pui în balanţă numărul tratamentelor cu fungicide, insecticide sau produse chimice combinate, aplicate din cauza înmulţirii bolilor şi a dăunătorilor, la care se adaugă şi trecerile suplimentare pe teren, toate acestea conducând la creşterea cheltuielilor. Noi urmărim cu interes ultimele rezultate ale cercetării şi testam produse pe bază de ciuperci, care ne pot ajuta prin reducerea rezervei de boli şi dăunători, dar şi prin descompunerea resturilor vegetale din sol. La agrotehnică am învăţat că la câţiva ani putem arde resturile vegetale după recoltare, însă reacţia APIA şi a celor de la Mediu este negativă şi efectul poate fi neplata subvenţiei. În cadrul fermei practicăm, cu riscurile de rigoare, monocultura la porumb. Avem nişte terenuri unde apa freatică este mai aproape de suprafaţă şi aici cultivăm hibrizi mai tardivi care dau producţii bune, însă trebuie să avem grijă la răţişoară - care ne creează probleme deosebite, dar şi la fuzarioză, pe care o întâlnim, de exemplu, şi la cultura de grâu. La porumb nu obişnuim să facem tratamente cu fungicide, dar uneori va trebui să ţinem seama de această lucrare. Porumbul ocupă circa 25% din cele 4.500 de hectare pe care le cultivăm, iar grâul îl semănăm pe o treime din suprafaţă. Culturile de rapiţă şi floarea-soarelui au şi ele boli comune. Sclerotinia face ravagii, mai ales în anii ploioşi, când este favorizată infecţia. Momentan testăm la rapiţă, pe o suprafaţă mică, de 9 hectare, unde practicăm monocultura, un produs recomandat pentru această boală. Constatăm în ultimul timp că produsele de protecţia plantelor pe care le folosim au o concentraţie mai mare în substanţe active pentru că anumite boli au dezvoltat rezistenţă şi este important să efectuăm tratamentele corect, combinând produsele sistemice cu cele de contact ca să întrerupem ciclul de evoluţie al bolilor. De asemenea, la tratamente succesive folosim produse cu mod de acţiune diferit pentru a determina scăderea rezervei de boli din sol. De exemplu, în acest an nu am avut probleme cu fuzarioza la grâu deoarece am folosit un produs nou, aplicat conform recomandărilor, la debutul înfloririi. Cultivăm în fiecare an mai mulţi hibrizi (nouă la grâu în acest an - de origine autohtonă şi străină, cel puţin şapte la porumb, 4-5 la rapiţă) pentru că este important să vedem care asigură cele mai bune rezultate în condiţiile noastre, dar în acelaşi timp ţinem cont şi de recomandările furnizorilor în privinţa zonării. La porumb am început recoltatul, am obţinut la unii hibrizi peste 8 t/ha, dar şi peste 10 t/ha, iar în zona cu apă freatică aproape de suprafaţă depăşim 12 /ha. La cultura de soia am obţinut o producţie medie de 2.700 kg/ha, destul de puţin, întrucât a fost cultivată pentru plata de înverzire şi nu am aplicat tratamente de protecţie împotriva buruienilor şi dăunătorilor (nu am avut probleme cu bolile) pentru că nu este permis. Am avut probleme cu acarienii, dar în condiţiile date situaţia a fost destul de bună. Măsura de înverzire ne îngreunează uneori rotaţia culturilor, dar este benefică pentru că aduce materie organică în sol.“

---

Valentin Popa, localitatea Sohatu, judeţul Călăraşi

„Lucrez o suprafaţă de 170 de hectare, amplasate pe raza localităţii Sohatu, iar structura culturilor cuprinde: grâu (60%), porumb (25%), floarea-soarelui şi lucernă. Rapiţă nu cultiv pentru că în ultimii doi ani vremea a fost neprielnică (secetă, ploi abundente etc.), în plus este sensibilă la scuturare etc. În viitor probabil că o voi cultiva, dar mai întâi pe sole mici, pentru diversificarea culturilor din fermă, dar şi pentru că are un preţ bun de valorificare. În plus, de la un an la altul suprafaţa pe care o lucrez a crescut, am făcut mai multe achiziţii de utilaje agricole şi am nevoie de culturi rentabile. Rotaţia culturilor este o măsură foarte importantă pentru orice fermier, nu doar pentru mine, pentru că altfel te confrunţi cu diverse probleme. De exemplu, în acest an pe solele unde am practicat monocultură de grâu, pe 3 hectare, am avut atac de fuzarioză, cu toate că am aplicat două tratamente cu fungicide. Când nu respecţi rotaţia culturilor există o presiune mai mare a bolilor. Cultura de grâu am observat, în decursul anilor, că asigură cel mai bun randament atunci când urmează după porumb. La cultura porumbului ne confruntăm cu răţişoara şi sperăm să se obţină şi anul acesta derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor la tratamentul seminţelor. La ora actuală recoltăm porumbul şi estimez o producţie de circa 11 t/ha. Cultiv cu precădere hibrizi Pioneer, grupa FAO 400, pe care i-am ales şi anii trecuţi şi care dau randament, dar şi hibrizi de la Agroexpert, de care sunt mulţumit. La floarea-soarelui, care are o pondere de 15% din suprafaţa fermei, am obţinut o recoltă medie de 3,6 t/ha. Am cultivat hibridul P64LE25, pe care l-am avut şi anii trecuţi şi am fost mulţumit. În priviţa valorificării, doresc să menţionez faptul că cei care fac comerţ cu cereale nu sunt oneşti şi caută nod în papură ca să scadă preţurile, iar noi, fermierii, în special cei cu suprafeţe mici, nu putem face nimic.“

---

II Voicu Anghel, localitatea Lehliu Gară, judeţul Călăraşi

„Lucrez 75 de hectare proprietate personală, iar cultura de bază este porumbul. Cea de-a doua cultură pe care m-am axat în ultimul timp este grâul. În asolament am şi mazăre, care este nerentabilă, dar o cultiv pentru a primi plata pentru ZIE (zonă de interes ecologic). În ultimii 3 ani efectiv nu am obţinut nimic de pe urma ei, pentru că o mare parte o pierd şi din cauza faptului că nu am combină proprie - nu rentează o astfel de investiţie deoarece am o suprafaţă mică. Sunt obligat însă s-o înfiinţez pentru a face rotaţia culturilor şi pentru a primi subvenţia. Este necesară rotaţia culturilor, însă atunci când ai o suprafaţă mai mică este mai greu s-o faci. Altfel stau lucrurile în fermele de dimensiuni mari. Eu aveam posibilitatea să-mi măresc suprafaţa, însă am preferat să mă limitez pentru că o lucrez singur şi consider că este suficientă pentru a avea un trai decent, dar şi timpul necesar pentru a mă bucura de viaţă. Cultiv cu precădere porumb pentru că este o cultură rentabilă. Am mulţi colegi care au renunţat, de exemplu, la rapiţă, o altă cultură profitabilă, din cauza climei nefavorabile, secetei, iernilor capricioase etc. Faci investiţii şi te trezeşti că în primăvară trebuie s-o întorci. Rapiţa are un preţ ridicat la valorificare, ceea ce o face rentabilă, însă paralela o poţi face şi cu porumbul, care chiar dacă are un preţ mic compensează prin cantitate. În urmă cu 2 ani am obţinut o producţie medie de peste 12 t/ha, anul trecut am realizat 10.500 kg/ha, iar anul acesta estimez o recoltă de 8-9 t/ha, pentru că în zona noastră nu a plouat. La cultura de grâu, înfiinţată pe o suprafaţă de 15 hectare, aş fi obţinut o producţie de 9 t/ha dacă recoltam atunci când trebuia, dar din cauza faptului că nu am avut combină aceasta a scăzut la 8 t/ha. Rotaţia culturilor este importantă în România pentru că avem o rezervă mare de buruieni, poate pentru încă 10-15 ani de aici încolo. Nu putem compara agricultura noastră cu cea din Austria, Germania sau Olanda, nici cu clima lor. Eu fac, în general, arături adânci atât la porumb cât şi la grâu pentru a nu avea probleme cu buruienile.“

---

Ion Mihuţ, administrator SC Mihuţ SRL, localitatea Vâlcelele, judeţul Călăraşi

„Efectele negative ca urmare a rotaţiei culturilor la perioade mici se observă imediat. Nu ne obligă APIA să respectăm această măsură, practic ne obligăm singuri pentru că altfel nu avem randament. În fermă am încercat şi monocultura sau am revenit cu aceeaşi cultură după 2 ani şi producţiile au fost slabe, în special la rapiţă. Am încercat, am riscat şi am pierdut pentru că producţiile scad chiar şi la jumătate. Cultura de floarea-soarelui, de exemplu, ar trebui să revină pe acelaşi teren după 5 ani, iar rapiţa după 4 sau 5 ani. Anul acesta am revenit cu floarea-soarelui pe acelaşi teren după 5 ani şi am obţinut o producţie-record la nivelul fermei, de 4.500 kg/ha. Trebuie să eviţi, de exemplu, să semeni rapiţă după rapiţă sau după floarea-soarelui pentru că au boli comune care afectează negativ producţia. Ţin evidenţa pe sole ca să ştiu ce asolament să fac. La rapiţă, în urmă cu doi ani am obţinut doar 2 t/ha, nici nu mi-am scos cheltuiala. La această cultură investiţiile au crescut în timp pentru că s-au înmulţit şi dăunătorii, din cauza faptului că nu s-a făcut o rotaţie corespunzătoare. Anul acesta nu am avut rapiţă pentru că am întors-o în toamnă, iar în locul ei am semănat grâu şi cred că a fost mai bine. La grâu am obţinut o producţie medie de 6 t/ha, iar la orz de peste 7 t/ha. Dacă vremea va fi în continuare fără precipitaţii, nu mă hazardez să semăn rapiţa, cu toate că seminţe am cumpărat. Am semănat doar pe o suprafaţă de 20 de hectare ca să văd ce se întâmplă. Vom semăna grâu şi orz şi, dacă nu apar ploile, nu vom putea să arăm şi să pregătim un pat germinativ optim pentru că solul este uscat. Am început recoltatul la cultura de porumb şi niciodată nu s-a întâmplat să începem atât de timpuriu, la 1 septembrie. Hibrizii se recoltează la rând, nu se mai ţine seama de grupa de maturitate, tot fiind uscat din cauza temperaturilor crescute. S-a crăpat şi pământul din cauza lipsei apei. Porumbul ocupă o suprafaţă de 180 de hectare, am folosit hibrizi de la Pioneer şi Monsanto, iar producţia pe care o estimez este de peste 10 t/ha - nesperat de bine. A plouat la timp şi asta l-a ajutat să se dezvolte bine. La floarea-soarelui am finalizat recoltatul pe 29 august şi în cultură am avut hibrizi linoleici, dar şi cu conţinut ridicat de acid oleic. Cei din urmă au un preţ de valorificare mai mare, însă producţia pe care o asigură, în comparaţie cu cei linoleici, este mai mică cu 500-1.000 kg/ha. Suprafaţa pe care o administrez în cadrul fermei este de 450 ha.

Ana IONIŢĂ

---