Dialog cu fermierii - 15 Septembrie 2020

15/9/2020

Dialog cu fermierii - 15 Septembrie 2020:

- Cum încheiaţi sezonul 2019/2020?

Sorin Bolovan, Cooperativa Agricolă Cerealtop Farmers, Coteşti, jud. Vrancea

„Cultivăm circa 4.500 ha, din care jumătate cu păioase de toamnă şi jumătate cu culturi de primăvară. Dar anul acesta, dat fiind faptul că în primăvară culturile au început să se usuce, fermierii au semănat floare sau porumb, deci procentul de floarea-soarelui sau porumb a mai crescut. Până la urmă s-a dovedit a fi doar o cheltuială în plus. Avem pierderi la nivel de cooperativă, între 60 şi 100%. Sunt fermieri care nu au recoltat absolut nimic la grâu, media pe cooperativă este de circa 1 tonă/ha încărcat; la floarea-soarelui situaţia este cam la fel, sperăm să ne mai ajute preţul. Despre porumb, nici nu putem vorbi, pentru că 70% din suprafaţă se coseşte. Deficitul de apă este deja de peste 400 l/mp. Ar trebui să fie o iarnă cum n-a fost în ultimii 30 de ani şi o toamnă foarte ploiasă. Dar la noi sunt încă temperaturi de 34 ̊C. Este clar că vom porni cu un mare handicap toamna aceasta. Anul acesta se încheie foarte prost, aproape toţi fermierii vor rămâne datori către furnizorii de inputuri, cu credite, leasinguri. Unii, care au avut un scor mai bun, au mai făcut câte un credit, dar este doar o salvare de moment, în niciun caz o soluţie pe termen lung. Discutăm cu distribuitorii, dar nu suntem siguri pe nimic, pe nicio sumă viitoare promisă. Am făcut procesele-verbale de calamitate, însă nu putem acoperi pierderile. Noi am făcut nişte contracte futures, dar nu cred că cei cărora trebuia să le livrăm producţia acestui an nu vor înţelege situaţia imposibilă în care ne aflăm. Şi calitatea este foarte grav afectată. Avem mulţi fermieri care cultivă hibrizi de floare-soarelui higholeic, iar la teste nu au ieşit de aceeaşi calitate. Sămânţa nu a ajuns la o maturitate normală, doar s-a uscat forţat. La 95% din grâu a rezultat furajer. Până la acest moment (5 septembrie - n.a.) am pregătit în mare parte terenul, dar niciun fermier din cooperativă nu a semănat nimic. Poate în primăvară, dacă sunt condiţii, să cultive prăşitoare pe toată suprafaţa. Preţurile la cereale sunt cam aceleaşi, la porumb preţurile au mai crescut, dar nesemnificativ (10-15 bani/kg), pentru ce producţii s-au obţinut sau ce cheltuieli am avut. Variantele la care recurg fermierii, soluţiile pe care le-au găsit, sunt să folosească din banii de subvenţii să îşi achite arenda, mai vând ceva de prin curte ca să poată supravieţui anul acesta.“

Ionuţ Lungoci, Cooperativa Dorbrogea Sud, Topraisar, Constanţa

„Avem colegi cu aproape 50 de ani de experienţă pe câmp şi niciodată nu s-au întâlnit cu asemenea fenomen de lungă durată. Însămânţările la culturile de primăvară s-au respectat cât de cât, deoarece încă nu ne aflam în situaţie foarte critică privind cele de toamnă. Ulterior, am avut şi fermieri care au semănat porumb pe zonele cu grâu/orz compromise, dar au pierderi mari şi s-a dovedit o decizie puţin înţeleptă din punct de vedere financiar. Avem situaţii în care nu s-a recoltat absolut nimic dintr-o fermă, deoarece cheltuielile cu această operaţiune erau mai mari decât venitul din producţia respectivă. La nivel de cooperativă, suntem între 15 şi 20% din vânzările realizate anul trecut, în condiţiile în care în anul 2019 am vândut cu 60% mai puţin decât în 2018. Eu cred că sunt trei mari factori care ar putea influenţa pozitiv, dacă vor, situaţia actuală: BNR, MADR şi furnizorii de inputuri. Ca entitate juridică avem probleme cu neachitarea datoriilor membrilor fermieri şi încercăm să rezolvăm punctual problemele fiecăruia în parte. Traderii, cei pe care ne-am obişnuit să îi blamăm în general, au fost cei care anul acesta ne-au înţeles şi au acceptat pierderile/nerespectarea contractelor. Am găsit parţial înţelegere şi la bănci. Practic, am garantat cu plata recoltei viitoare. Vom încerca să respectăm structura de culturi. Sunt şi câţiva colegi care au semănat deja rapiţă, cam devreme, cred eu. Bineînţeles că mergem înainte, încercăm să supravieţuim, deoarece suntem responsabili pentru mulţi angajaţi, trebuie să susţinem aceste familii. Este un lucru elementar: suntem 50 de firme cu mai mulţi sau mai puţini angajaţi. Ce implicaţie socială există? Am colegi care acum plătesc salarii din linii de credit! Trebuie să ne facem datoria faţă de pământ, să lucrăm cu celeritate, să adaptăm tehnologia. Problema majoră este că în Dobrogea nu (mai) este apă pe canalele de irigaţii, sunt colmatate (vezi Canalul Negru Vodă). Ce spune ANIF şi ce există, de fapt, pe teren: contradicţie totală!“

Stancu Andrei, preşedinte Cooperativa Banat Agro, judeţul Timiş

„În acest moment se lucrează în jur de 18.000 de hectare, din care 60% culturi de toamnă (rapiţă, grâu, orz, orzoaică), restul porumb, floarea-soarelui, soia. Dacă ne raportăm la restul ţării, la noi nu este chiar aşa de gravă situaţia: producţia medie la rapiţă este de 2,5 tone/ha, la grâu de circa 4 tone/ha. La prăşitoare, abia am început şi estimăm un minim de 2,5 tone/ha la floare şi minim 8 tone/ha la porumb, ceea ce ne ajută să ne onorăm obligaţiile faţă de parteneri, atât în sus, cât şi în jos pe lanţ. La momentul acesta dificultăţile pe care le avem nu sunt greu de depăşit. Pierderile de producţie se acoperă din diferenţele de preţ: la floarea-soarelui, anul acesta vindem la 1.500 euro/tona, la o producţie mai mare decât anul trecut, la porumb avem o producţie medie mai mare ca anul trecut, la un preţ mai mare cu 10%, la rapiţa - cu 20% mai mare. Grâul, singura cultură cu o producţie mai mică decât în anul 2019, dar cu un preţ mai bun. Ceea ce ne ajută foarte mult sunt parteneriatele cu ceilalţi (şi subliniez acest lucru), fiind una dintre puţinele cooperative care, probabil, nu se bazează pe licitaţii şi strict pe preţ. De aceea am reuşit să rezolvăm cu bine şi această lipsă de producţie. Pentru sezonul următor, vom respecta probabil structura, nu facem planul după oportunitatea de business, ci mai degrabă vrem să respectăm tehnologia. Degeaba avem preţuri mari, dacă nu avem recoltă la anul. Până acum, pentru că am avut ceva ploaie, am semănat rapiţa pe mai mult de jumătate din suprafaţa programată. Până la momentul acesta putem spune că este un an destul de bun, chiar dacă am avut şi noi culturi de grâu calamitate, o medie de 40-45% la nivelul cooperativei. Nu preferăm în mod special despăgubiri directe, poate că banii aceştia trebuiau folosiţi pentru subvenţionarea dobânzilor sau să se acorde garanţii de stat etc. astfel încât fermierii să poată lua credite, să-şi achite datoriile şi să-şi amortizeze pierderea în următorii 3 ani. Fermierii care au încă bonitate bancară şi garanţii vor scăpa anul acesta, însă ceilalţi ar fi avut mare nevoie de ajutor, pentru că numai în parteneriat cu băncile putem ieşi din situaţia asta.“

Ştefan Morar, MorarPanCom, judeţul Călăraşi

„Suprafaţa fermei este de circa 1.000 ha, din care pe 130 ha au fost rapiţă, grâu pe circa 500 ha (din care 120 am reînsămânţat cu porumb, pe care l-am pierdut), floarea-soarelui pe 150 ha, mazăre de toamnă pe 20 ha (calamitate), soia (calamitată) şi diferenţa cu porumb. Din toată suprafaţa, am reuşit să irig aprozimativ 35 ha. Producţiile au fost compromise în mare parte: am recoltat 400 kg/ha grâu, doar pentru că avem combinele noastre, dar la fel de bine puteam să îl las acolo. La preţul de acum, abia am acoperit cheltuiala cu recoltatul. La rapiţă am obţinut cam 1,8 t/ha, iar la floarea-soarelui cam 2 t/ha, dar preţul a fost mai bun şi am ieşit mai bine, şi-au acoperit cheltuielile şi arenda. La porumb este dezastru, nu mă aştept la mai mult de 3 t/ha, sunt 170 ha pe care nici nu le mai recoltez. Pentru sezonul următor trebuie să mă mobilizez, sunt obligat. Am avut ceva ploaie, 18-22 l/mp, şi am semănat rapiţă pe 120 ha. Avem sămânţă de grâu cu care vrem să însămânţăm 300 ha, orz - 70 ha, floarea-soarelui - 100 ha şi porumb restul. Cu asemenea producţii, pe contractele future, am dat tot ce am avut disponibil, iar diferenţa, au înţeles situaţia. Mai am contracte pe care nu ştiu cum le voi onora, nu ştiu cum se va tranşa această problemă. În relaţia fermieri-traderi, nu am auzit de situaţii conflictuale. Este important acum, pentru fiecare fermă, cum îşi organizează lichidăţile. Eu am mai amânat încasările şi să iau credit pe APIA, sunt nişte bani pe care îi pot folosi altfel. Am reuşi să achit o mare parte din arendă până acum. Dar nu cred că voi avea mai mult de 30% din media cifrei de afaceri pe ultimii 5 ani, nici nu ştiu dacă voi ajunge acolo. Greul nici nu a început cu adevărat pentru fermieri. Pe de altă parte, nici la nivel de minister nu sunt măsuri de susţinere concrete, pe care să te poţi baza în viitor. Sunt mai multe probleme care trebuie soluţionate urgent: o lege a arendei corectă şi coerentă, care să stabilească o relaţie contractuală echilibrată între fermier şi arendator. Nu s-a declarat nici forţa majoră pentru judeţele calamitate. O alta este relaţia cu băncile: deşi există o disponibilitate ca unele credite să fie amânate, se aşteaptă ca BNR să îşi dea acordul pentru o reglementare de amânare a ratelor pentru cel puţin un an. Este o problemă majoră şi cu angajaţii, cum îi plătim până la recolta următoare? Ne gândim la şomaj. Fără aceste măsuri, marea masă a fermierilor mici şi medii este extrem de vulnerabilă.“

Roxana DRĂGHICI

0 Comments

articole

Dialog cu fermierii - 15 Septembrie 2020

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT