Dialog cu fermierii – 15 Septembrie 2020

Sorin Bolovan, Cooperativa Agricolă Cerealtop Farmers, Cotești, jud. Vrancea

„Cultivăm circa 4.500 ha, din care jumătate cu păioase de toamnă și jumătate cu culturi de primăvară. Dar anul acesta, dat fiind faptul că în primăvară culturile au început să se usuce, fermierii au semănat floare sau porumb, deci procentul de floarea-soarelui sau porumb a mai crescut. Până la urmă s-a dovedit a fi doar o cheltuială în plus. Avem pierderi la nivel de cooperativă, între 60 și 100%. Sunt fermieri care nu au recoltat absolut nimic la grâu, media pe cooperativă este de circa 1 tonă/ha încărcat; la floarea-soarelui situația este cam la fel, sperăm să ne mai ajute prețul. Despre porumb, nici nu putem vorbi, pentru că 70% din suprafață se cosește. Deficitul de apă este deja de peste 400 l/mp. Ar trebui să fie o iarnă cum n-a fost în ultimii 30 de ani și o toamnă foarte ploiasă. Dar la noi sunt încă temperaturi de 34 ̊C. Este clar că vom porni cu un mare handicap toamna aceasta. Anul acesta se încheie foarte prost, aproape toți fermierii vor rămâne datori către furnizorii de inputuri, cu credite, leasinguri. Unii, care au avut un scor mai bun, au mai făcut câte un credit, dar este doar o salvare de moment, în niciun caz o soluție pe termen lung. Discutăm cu distribuitorii, dar nu suntem siguri pe nimic, pe nicio sumă viitoare promisă. Am făcut procesele-verbale de calamitate, însă nu putem acoperi pierderile. Noi am făcut niște contracte futures, dar nu cred că cei cărora trebuia să le livrăm producția acestui an nu vor înțelege situația imposibilă în care ne aflăm. Și calitatea este foarte grav afectată. Avem mulți fermieri care cultivă hibrizi de floare-soarelui higholeic, iar la teste nu au ieșit de aceeași calitate. Sămânța nu a ajuns la o maturitate normală, doar s-a uscat forțat. La 95% din grâu a rezultat furajer. Până la acest moment (5 septembrie – n.a.) am pregătit în mare parte terenul, dar niciun fermier din cooperativă nu a semănat nimic. Poate în primăvară, dacă sunt condiții, să cultive prășitoare pe toată suprafața. Prețurile la cereale sunt cam aceleași, la porumb prețurile au mai crescut, dar nesemnificativ (10-15 bani/kg), pentru ce producții s-au obținut sau ce cheltuieli am avut. Variantele la care recurg fermierii, soluțiile pe care le-au găsit, sunt să folosească din banii de subvenții să își achite arenda, mai vând ceva de prin curte ca să poată supraviețui anul acesta.“

Ionuț Lungoci, Cooperativa Dorbrogea Sud, Topraisar, Constanța

„Avem colegi cu aproape 50 de ani de experiență pe câmp și niciodată nu s-au întâlnit cu asemenea fenomen de lungă durată. Însămânțările la culturile de primăvară s-au respectat cât de cât, deoarece încă nu ne aflam în situație foarte critică privind cele de toamnă. Ulterior, am avut și fermieri care au semănat porumb pe zonele cu grâu/orz compromise, dar au pierderi mari și s-a dovedit o decizie puțin înțeleptă din punct de vedere financiar. Avem situații în care nu s-a recoltat absolut nimic dintr-o fermă, deoarece cheltuielile cu această operațiune erau mai mari decât venitul din producția respectivă. La nivel de cooperativă, suntem între 15 și 20% din vânzările realizate anul trecut, în condițiile în care în anul 2019 am vândut cu 60% mai puțin decât în 2018. Eu cred că sunt trei mari factori care ar putea influența pozitiv, dacă vor, situația actuală: BNR, MADR și furnizorii de inputuri. Ca entitate juridică avem probleme cu neachitarea datoriilor membrilor fermieri și încercăm să rezolvăm punctual problemele fiecăruia în parte. Traderii, cei pe care ne-am obișnuit să îi blamăm în general, au fost cei care anul acesta ne-au înțeles și au acceptat pierderile/nerespectarea contractelor. Am găsit parțial înțelegere și la bănci. Practic, am garantat cu plata recoltei viitoare. Vom încerca să respectăm structura de culturi. Sunt și câțiva colegi care au semănat deja rapiță, cam devreme, cred eu. Bineînțeles că mergem înainte, încercăm să supraviețuim, deoarece suntem responsabili pentru mulți angajați, trebuie să susținem aceste familii. Este un lucru elementar: suntem 50 de firme cu mai mulți sau mai puțini angajați. Ce implicație socială există? Am colegi care acum plătesc salarii din linii de credit! Trebuie să ne facem datoria față de pământ, să lucrăm cu celeritate, să adaptăm tehnologia. Problema majoră este că în Dobrogea nu (mai) este apă pe canalele de irigații, sunt colmatate (vezi Canalul Negru Vodă). Ce spune ANIF și ce există, de fapt, pe teren: contradicție totală!“

Stancu Andrei, președinte Cooperativa Banat Agro, județul Timiș

„În acest moment se lucrează în jur de 18.000 de hectare, din care 60% culturi de toamnă (rapiță, grâu, orz, orzoaică), restul porumb, floarea-soarelui, soia. Dacă ne raportăm la restul țării, la noi nu este chiar așa de gravă situația: producția medie la rapiță este de 2,5 tone/ha, la grâu de circa 4 tone/ha. La prășitoare, abia am început și estimăm un minim de 2,5 tone/ha la floare și minim 8 tone/ha la porumb, ceea ce ne ajută să ne onorăm obligațiile față de parteneri, atât în sus, cât și în jos pe lanț. La momentul acesta dificultățile pe care le avem nu sunt greu de depășit. Pierderile de producție se acoperă din diferențele de preț: la floarea-soarelui, anul acesta vindem la 1.500 euro/tona, la o producție mai mare decât anul trecut, la porumb avem o producție medie mai mare ca anul trecut, la un preț mai mare cu 10%, la rapița – cu 20% mai mare. Grâul, singura cultură cu o producție mai mică decât în anul 2019, dar cu un preț mai bun. Ceea ce ne ajută foarte mult sunt parteneriatele cu ceilalți (și subliniez acest lucru), fiind una dintre puținele cooperative care, probabil, nu se bazează pe licitații și strict pe preț. De aceea am reușit să rezolvăm cu bine și această lipsă de producție. Pentru sezonul următor, vom respecta probabil structura, nu facem planul după oportunitatea de business, ci mai degrabă vrem să respectăm tehnologia. Degeaba avem prețuri mari, dacă nu avem recoltă la anul. Până acum, pentru că am avut ceva ploaie, am semănat rapița pe mai mult de jumătate din suprafața programată. Până la momentul acesta putem spune că este un an destul de bun, chiar dacă am avut și noi culturi de grâu calamitate, o medie de 40-45% la nivelul cooperativei. Nu preferăm în mod special despăgubiri directe, poate că banii aceștia trebuiau folosiți pentru subvenționarea dobânzilor sau să se acorde garanții de stat etc. astfel încât fermierii să poată lua credite, să-și achite datoriile și să-și amortizeze pierderea în următorii 3 ani. Fermierii care au încă bonitate bancară și garanții vor scăpa anul acesta, însă ceilalți ar fi avut mare nevoie de ajutor, pentru că numai în parteneriat cu băncile putem ieși din situația asta.“

Ștefan Morar, MorarPanCom, județul Călărași

„Suprafața fermei este de circa 1.000 ha, din care pe 130 ha au fost rapiță, grâu pe circa 500 ha (din care 120 am reînsămânțat cu porumb, pe care l-am pierdut), floarea-soarelui pe 150 ha, mazăre de toamnă pe 20 ha (calamitate), soia (calamitată) și diferența cu porumb. Din toată suprafața, am reușit să irig aprozimativ 35 ha. Producțiile au fost compromise în mare parte: am recoltat 400 kg/ha grâu, doar pentru că avem combinele noastre, dar la fel de bine puteam să îl las acolo. La prețul de acum, abia am acoperit cheltuiala cu recoltatul. La rapiță am obținut cam 1,8 t/ha, iar la floarea-soarelui cam 2 t/ha, dar prețul a fost mai bun și am ieșit mai bine, și-au acoperit cheltuielile și arenda. La porumb este dezastru, nu mă aștept la mai mult de 3 t/ha, sunt 170 ha pe care nici nu le mai recoltez. Pentru sezonul următor trebuie să mă mobilizez, sunt obligat. Am avut ceva ploaie, 18-22 l/mp, și am semănat rapiță pe 120 ha. Avem sămânță de grâu cu care vrem să însămânțăm 300 ha, orz – 70 ha, floarea-soarelui – 100 ha și porumb restul. Cu asemenea producții, pe contractele future, am dat tot ce am avut disponibil, iar diferența, au înțeles situația. Mai am contracte pe care nu știu cum le voi onora, nu știu cum se va tranșa această problemă. În relația fermieri-traderi, nu am auzit de situații conflictuale. Este important acum, pentru fiecare fermă, cum își organizează lichidățile. Eu am mai amânat încasările și să iau credit pe APIA, sunt niște bani pe care îi pot folosi altfel. Am reuși să achit o mare parte din arendă până acum. Dar nu cred că voi avea mai mult de 30% din media cifrei de afaceri pe ultimii 5 ani, nici nu știu dacă voi ajunge acolo. Greul nici nu a început cu adevărat pentru fermieri. Pe de altă parte, nici la nivel de minister nu sunt măsuri de susținere concrete, pe care să te poți baza în viitor. Sunt mai multe probleme care trebuie soluționate urgent: o lege a arendei corectă și coerentă, care să stabilească o relație contractuală echilibrată între fermier și arendator. Nu s-a declarat nici forța majoră pentru județele calamitate. O alta este relația cu băncile: deși există o disponibilitate ca unele credite să fie amânate, se așteaptă ca BNR să își dea acordul pentru o reglementare de amânare a ratelor pentru cel puțin un an. Este o problemă majoră și cu angajații, cum îi plătim până la recolta următoare? Ne gândim la șomaj. Fără aceste măsuri, marea masă a fermierilor mici și medii este extrem de vulnerabilă.“

Roxana DRĂGHICI