Dialog cu fermierii – 20 Ianuarie 2020

PFA Radu Ionuț Victor, localitatea Vădăstrița, județul Olt

„Sunt un tânăr legumicultor, cultiv o suprafață de 6.000 mp în spațiu protejat, iar structura de culturi este variată: căpșuni, zmeură, tomate, castraveți, ardei și vinete. Anul 2019 a fost cel mai bun dintre cei trei de când practic legumicultura. A fost bun poate și datorită subvențiilor primite și a prețului de valorificare obținut. Am primit sprijin financiar de la MADR pentru tomate, iar din acest an vom primi și pentru culturile de ardei, castraveți și vinete. Pentru a putea beneficia de suport, sunt anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinești, precum cantitatea de producție valorificată și perioada de recoltare. O parte din solarii le-am dotat cu centrale termice astfel încât pot încălzi o suprafață de 2.500 mp, pe care încerc să o extind până la 4.000 mp. Atât timp cât beneficiem de aceste subvenții, mă refer cu precădere la tomate, costurile cu încălzirea spațiilor se justifică. Încercăm să le obținem cât mai devreme pentru a beneficia de un preț de valorificare mai bun. Câteodată constat o reticență din partea consumatorilor atunci când le recoltăm devreme pentru că au tendința să creadă că sunt din import. Beneficiez și de un sprijin cuplat acordat de APIA, destul de însemnat, dar și aici există anumite condiții, însă nu sunt dificil de îndeplinit. De exemplu, trebuie să folosești pe circa 5% din suprafață sămânță certificată românească. Sprijinul se acordă diferențiat pe culturi, iar pentru legumele cultivate în solar se ridică la circa 7.500 euro/an/ha. Pe piață se găsesc hibrizi de tomate românești, însă mai avem mult de lucru la partea genetică pentru a ajunge la performanțele celor din Turcia, Israel sau Olanda. La valorificare nu întâmpin probleme deoarece am două tarabe în piața din Slatina. În plus, în anul 2018 am reușit să înființăm o cooperativă agricolă în zonă și astfel să încheiem un contract de valorificare pentru producția de tomate cu un mare retailer din România – din acest an îl vom extinde și pentru ardei și vinete. În cooperativă sunt înscriși peste 50 de producători – doar 10 fiind activi, iar eu ocup funcția de vicepreședinte. Nu a fost dificil să constituim Cooperativa Legume Oltenești Vădăstrița deoarece toți membrii fondatori sunt întorși din străinătate, au văzut acest model acolo și a fost mai ușor să ne punem de acord. Avem o relație foarte bună cu retailerul, care ne asigură inputurile și ne acordă asistență de specialitate: săptămânal, un inginer ne vizitează ferma și prelevează mostre de sol și legume. Sper că anul acesta vor fi mai mulți producători activi în cadrul cooperativei, mai ales că prețul la valorificare a fost, în medie, cu peste 1 leu/kg mai mare față de cel practicat în piața de gros. La sfârșitul anului trecut am inaugurat un cort unde membrii cooperativei își pot depozita producția, pentru că avem și o platformă. Sperăm să achiziționăm și un motostivuitor pentru a încărca marfa în camion și astfel să facem livrări în cantități mai mari și nu doar individual. Retailerul ne asigură în totalitate valorificarea, inclusiv pentru marfa de calitatea a doua. Pe viitor ne propunem ca acel cort să devină un depozit ca să putem obține finanțare prin PNDR pentru a avea și propriile mijloace de transport. În urmă cu doi ani am făcut o vizită în Ungaria la o cooperativă de succes și m-a uimit nivelul la care au ajuns, având inclusiv fitofarmacia lor, linii de sortare-ambalare etc. Consider că este un model pe care trebuie să-l urmăm. Cred că ar trebui să existe mai multe programe pentru sprijinirea legumicultorilor, iar băncile comerciale să practice dobânzi rezonabile. Nu ne putem împrumuta la dobânzi de 14-15%. Tendința tinerilor este să plece din mediul rural și astfel găsești cu greutate forță de muncă. Sunt sectoare în agricultură unde nu se poate lucra mecanizat, iar legumicultura este una dintre acestea.“

Alin Lazăr, reprezentant al SC Ferma Zootehnică SRL, oraș Baia Mare, județul Maramureș

„Avem o afacere de familie, tatăl meu fiind cel care în anul 1993 a pus bazele acestei societăți. Ne putem lăuda cu faptul că avem un ciclu de producție închis, care presupune cultivarea terenurilor agricole, creșterea animalelor, abatorizarea, procesarea și chiar comercializarea în propriile magazine de desfacere. În județul Maramureș avem șase ferme, iar cea mai mare suprafață pe care o lucrăm este concentrată lângă localitatea Mireș. Creștem 1.700 de vite și până la 5.000 de capete de porci. Furajele necesare animalelor ni le asigurăm în proporție de 70-80% din producție proprie. Abatorul pe care îl deținem este de capacitate medie, iar producția săptămânală este de circa 30 de tone. De curând, am deschis și linia de abatorizare pentru pui. Nu creștem noi puii, ci îi achiziționăm de la crescători. Fabrica pe care o avem se află la periferia orașului Baia Mare și suntem preocupați, în principal, pe produse tradiționale, iar magazinele proprii, 26 la număr, se află în regiunea Transilvaniei. Numărul total de angajați implicați în toate activitățile societății se ridică la 620. Anul 2019 a fost mai dificil pentru noi din cauza pestei porcine africane, întâmpinând anumite probleme în activitatea de export, iar în ce privește producția vegetală ne-am confruntat cu seceta instalată la jumătatea verii, ea afectând semnificativ nivelul recoltelor. Până acum nu am apelat la fonduri europene, însă ne gândim să întocmim un proiect pentru construcția unei ferme de porci. Cu toate problemele din sectorul suin autohton, cererea continuă să fie ridicată. Românii preferă carnea de porc mai mult decât cea de vită – cea din urmă fiind căutată mai mult la export. Pe viitor, aș vrea să eficientizez activitatea de logistică și să automatizez anumite lucrări.“

PFA Costel Dinuț, localitatea Ciupercenii Vechi, județul Dolj

„Mă ocup cu creșterea animalelor. Avem 150 de vaci de lapte din rasa Bălțată Românească și 60 de tauri pentru carne. În anul 2013 m-am întors în țară cu gândul de a face o fermă zootehnică pentru că de mic copil mi-au plăcut animalele. M-am întors din străinătate și am investit 500 mii euro în mașini și utilaje agricole (două tractoare, o presă de balotat, o remorcă tehnologică) pentru a face prestări de servicii și astfel să pot asigura hrana necesară animalelor. Este dificil să mai găsești teren agricol disponibil – când m-am întors acasă aproape toate erau exploatate. Am reușit totuși să cumpăr o suprafață de teren de 5 ha, unde intenționez să construiesc adăposturi noi pentru animale. Vacile se află pe islaz cât vremea ne permite, iar iarna stau în adăposturi. Desfacerea este dificilă deoarece în județul Dolj nu există o fabrică unde am putea valorifica laptele. Vindem o cantitate mică de lapte în zonă, iar restul îl facem brânză, pe care, de asemenea, o valorificăm local. Mă bucur că am reușit de curând să accesez un proiect pentru achiziția unui abator mobil care să ajute la dezvoltarea fermei și valorificarea mai ușoară a producției de carne. Consider că ferma este fezabilă și are șanse să se dezvolte având în vedere că înainte în zonă se creșteau circa 5 mii de vaci. Astăzi, numărul a scăzut pentru că puțini oameni mai cresc animale. Ferma se dezvoltă ușor, mult timp nu am beneficiat de subvenții pentru că am considerat că dacă este o afacere sănătoasă se poate dezvolta și fără sprijin, însă trebuie să recunosc că suportul financiar primit în ultimii doi ani ne-a ajutat foarte mult. O problemă cu care mă confrunt este lipsa forței de muncă, deoarece oamenii nu mai sunt atrași de lucrul în ferme, preferă să lucreze în birouri. Anul 2019 a fost la fel ca și ceilalți ani. În viitor aș vrea să ajungem la un efectiv de circa 600 de capete de animale.“

Cosmin Iancu, administrator SC Picmar Prod Com, localitatea Grădiștea, județul Ilfov

„Povestea este una de familie, care a început în urmă cu 30 de ani când bunicul a pus bazele societății care în momentul de față exploatează aproximativ 1.100 ha. În timp s-a confruntat cu o mulțime de provocări, având în vedere că a pornit cu un tractor U650, achiziționat la o licitație. Acum pot să spun că practicăm o agricultură performantă deoarece am reușit să achiziționăm întreaga gamă de mașini și utilaje agricole necesară, atât cu fonduri europene, cât și proprii, iar valoarea parcului agricol se ridică la 3,5 milioane de euro. Nu cred că am fi putut progresa fără aceste investiții având în vedere și contextul climatic în care ne desfășurăm activitatea: ferestrele de lucru sunt din ce în ce mai mici, efectuăm tratamente și recoltăm printre picături etc. Iar acest lucru transformă agricultura într-o afacere care trebuie speculată, iar pentru asta trebuie să îndeplinim două condiții: în primul rând trebuie să identificăm momentele optime de intervenție pentru ca pagubele să fie minime și, bineînțeles, să avem puterea necesară – aici mă refer la utilajele agricole pentru a efectua aceste lucrări. În caz contrar, vom constata că agricultura se transformă într-o carte jucată prost și un business neprofitabil. Așa cum am menționat, asistăm la schimbări climatice din ce în ce mai pronunțate, dar și la un comportament mai agresiv al bolilor și dăunătorilor simultan cu scumpiri ale inputurilor, tehnologiilor etc. Iar fermierii români valorifică producția agricolă la un preț relativ mic. Consider că vom asista la o selecție a fermierilor și că vor rămâne profitabili doar cei care se vor adapta noilor condiții. În fermă, noi am făcut pași spre noul model de agricultură, cea de precizie, și cred că viitorul în agricultură înseamnă creșterea producțiilor prin intermediul aplicării unor rate variabile de inputuri.“

Ana IONIȚĂ