Dialog cu fermierii - 20 Ianuarie 2020

Dialog cu fermierii - 20 Ianuarie 2020

- Descrieţi-ne, vă rugăm, activitatea pe care o desfăşuraţi şi ce planuri aveţi pentru viitor?

PFA Radu Ionuţ Victor, localitatea Vădăstriţa, judeţul Olt

„Sunt un tânăr legumicultor, cultiv o suprafaţă de 6.000 mp în spaţiu protejat, iar structura de culturi este variată: căpşuni, zmeură, tomate, castraveţi, ardei şi vinete. Anul 2019 a fost cel mai bun dintre cei trei de când practic legumicultura. A fost bun poate şi datorită subvenţiilor primite şi a preţului de valorificare obţinut. Am primit sprijin financiar de la MADR pentru tomate, iar din acest an vom primi şi pentru culturile de ardei, castraveţi şi vinete. Pentru a putea beneficia de suport, sunt anumite condiţii pe care trebuie să le îndeplineşti, precum cantitatea de producţie valorificată şi perioada de recoltare. O parte din solarii le-am dotat cu centrale termice astfel încât pot încălzi o suprafaţă de 2.500 mp, pe care încerc să o extind până la 4.000 mp. Atât timp cât beneficiem de aceste subvenţii, mă refer cu precădere la tomate, costurile cu încălzirea spaţiilor se justifică. Încercăm să le obţinem cât mai devreme pentru a beneficia de un preţ de valorificare mai bun. Câteodată constat o reticenţă din partea consumatorilor atunci când le recoltăm devreme pentru că au tendinţa să creadă că sunt din import. Beneficiez şi de un sprijin cuplat acordat de APIA, destul de însemnat, dar şi aici există anumite condiţii, însă nu sunt dificil de îndeplinit. De exemplu, trebuie să foloseşti pe circa 5% din suprafaţă sămânţă certificată românească. Sprijinul se acordă diferenţiat pe culturi, iar pentru legumele cultivate în solar se ridică la circa 7.500 euro/an/ha. Pe piaţă se găsesc hibrizi de tomate româneşti, însă mai avem mult de lucru la partea genetică pentru a ajunge la performanţele celor din Turcia, Israel sau Olanda. La valorificare nu întâmpin probleme deoarece am două tarabe în piaţa din Slatina. În plus, în anul 2018 am reuşit să înfiinţăm o cooperativă agricolă în zonă şi astfel să încheiem un contract de valorificare pentru producţia de tomate cu un mare retailer din România - din acest an îl vom extinde şi pentru ardei şi vinete. În cooperativă sunt înscrişi peste 50 de producători - doar 10 fiind activi, iar eu ocup funcţia de vicepreşedinte. Nu a fost dificil să constituim Cooperativa Legume Olteneşti Vădăstriţa deoarece toţi membrii fondatori sunt întorşi din străinătate, au văzut acest model acolo şi a fost mai uşor să ne punem de acord. Avem o relaţie foarte bună cu retailerul, care ne asigură inputurile şi ne acordă asistenţă de specialitate: săptămânal, un inginer ne vizitează ferma şi prelevează mostre de sol şi legume. Sper că anul acesta vor fi mai mulţi producători activi în cadrul cooperativei, mai ales că preţul la valorificare a fost, în medie, cu peste 1 leu/kg mai mare faţă de cel practicat în piaţa de gros. La sfârşitul anului trecut am inaugurat un cort unde membrii cooperativei îşi pot depozita producţia, pentru că avem şi o platformă. Sperăm să achiziţionăm şi un motostivuitor pentru a încărca marfa în camion şi astfel să facem livrări în cantităţi mai mari şi nu doar individual. Retailerul ne asigură în totalitate valorificarea, inclusiv pentru marfa de calitatea a doua. Pe viitor ne propunem ca acel cort să devină un depozit ca să putem obţine finanţare prin PNDR pentru a avea şi propriile mijloace de transport. În urmă cu doi ani am făcut o vizită în Ungaria la o cooperativă de succes şi m-a uimit nivelul la care au ajuns, având inclusiv fitofarmacia lor, linii de sortare-ambalare etc. Consider că este un model pe care trebuie să-l urmăm. Cred că ar trebui să existe mai multe programe pentru sprijinirea legumicultorilor, iar băncile comerciale să practice dobânzi rezonabile. Nu ne putem împrumuta la dobânzi de 14-15%. Tendinţa tinerilor este să plece din mediul rural şi astfel găseşti cu greutate forţă de muncă. Sunt sectoare în agricultură unde nu se poate lucra mecanizat, iar legumicultura este una dintre acestea.“

---

Alin Lazăr, reprezentant al SC Ferma Zootehnică SRL, oraş Baia Mare, judeţul Maramureş

„Avem o afacere de familie, tatăl meu fiind cel care în anul 1993 a pus bazele acestei societăţi. Ne putem lăuda cu faptul că avem un ciclu de producţie închis, care presupune cultivarea terenurilor agricole, creşterea animalelor, abatorizarea, procesarea şi chiar comercializarea în propriile magazine de desfacere. În judeţul Maramureş avem şase ferme, iar cea mai mare suprafaţă pe care o lucrăm este concentrată lângă localitatea Mireş. Creştem 1.700 de vite şi până la 5.000 de capete de porci. Furajele necesare animalelor ni le asigurăm în proporţie de 70-80% din producţie proprie. Abatorul pe care îl deţinem este de capacitate medie, iar producţia săptămânală este de circa 30 de tone. De curând, am deschis şi linia de abatorizare pentru pui. Nu creştem noi puii, ci îi achiziţionăm de la crescători. Fabrica pe care o avem se află la periferia oraşului Baia Mare şi suntem preocupaţi, în principal, pe produse tradiţionale, iar magazinele proprii, 26 la număr, se află în regiunea Transilvaniei. Numărul total de angajaţi implicaţi în toate activităţile societăţii se ridică la 620. Anul 2019 a fost mai dificil pentru noi din cauza pestei porcine africane, întâmpinând anumite probleme în activitatea de export, iar în ce priveşte producţia vegetală ne-am confruntat cu seceta instalată la jumătatea verii, ea afectând semnificativ nivelul recoltelor. Până acum nu am apelat la fonduri europene, însă ne gândim să întocmim un proiect pentru construcţia unei ferme de porci. Cu toate problemele din sectorul suin autohton, cererea continuă să fie ridicată. Românii preferă carnea de porc mai mult decât cea de vită - cea din urmă fiind căutată mai mult la export. Pe viitor, aş vrea să eficientizez activitatea de logistică şi să automatizez anumite lucrări.“

---

PFA Costel Dinuț, localitatea Ciupercenii Vechi, judeţul Dolj

„Mă ocup cu creşterea animalelor. Avem 150 de vaci de lapte din rasa Bălţată Românească şi 60 de tauri pentru carne. În anul 2013 m-am întors în ţară cu gândul de a face o fermă zootehnică pentru că de mic copil mi-au plăcut animalele. M-am întors din străinătate şi am investit 500 mii euro în maşini şi utilaje agricole (două tractoare, o presă de balotat, o remorcă tehnologică) pentru a face prestări de servicii şi astfel să pot asigura hrana necesară animalelor. Este dificil să mai găseşti teren agricol disponibil - când m-am întors acasă aproape toate erau exploatate. Am reuşit totuşi să cumpăr o suprafaţă de teren de 5 ha, unde intenţionez să construiesc adăposturi noi pentru animale. Vacile se află pe islaz cât vremea ne permite, iar iarna stau în adăposturi. Desfacerea este dificilă deoarece în judeţul Dolj nu există o fabrică unde am putea valorifica laptele. Vindem o cantitate mică de lapte în zonă, iar restul îl facem brânză, pe care, de asemenea, o valorificăm local. Mă bucur că am reuşit de curând să accesez un proiect pentru achiziţia unui abator mobil care să ajute la dezvoltarea fermei şi valorificarea mai uşoară a producţiei de carne. Consider că ferma este fezabilă şi are şanse să se dezvolte având în vedere că înainte în zonă se creşteau circa 5 mii de vaci. Astăzi, numărul a scăzut pentru că puţini oameni mai cresc animale. Ferma se dezvoltă uşor, mult timp nu am beneficiat de subvenţii pentru că am considerat că dacă este o afacere sănătoasă se poate dezvolta şi fără sprijin, însă trebuie să recunosc că suportul financiar primit în ultimii doi ani ne-a ajutat foarte mult. O problemă cu care mă confrunt este lipsa forţei de muncă, deoarece oamenii nu mai sunt atraşi de lucrul în ferme, preferă să lucreze în birouri. Anul 2019 a fost la fel ca şi ceilalţi ani. În viitor aş vrea să ajungem la un efectiv de circa 600 de capete de animale.“

---

Cosmin Iancu, administrator  SC Picmar Prod Com, localitatea Grădiştea, judeţul Ilfov

„Povestea este una de familie, care a început în urmă cu 30 de ani când bunicul a pus bazele societăţii care în momentul de faţă exploatează aproximativ 1.100 ha. În timp s-a confruntat cu o mulţime de provocări, având în vedere că a pornit cu un tractor U650, achiziţionat la o licitaţie. Acum pot să spun că practicăm o agricultură performantă deoarece am reuşit să achiziţionăm întreaga gamă de maşini şi utilaje agricole necesară, atât cu fonduri europene, cât şi proprii, iar valoarea parcului agricol se ridică la 3,5 milioane de euro. Nu cred că am fi putut progresa fără aceste investiţii având în vedere şi contextul climatic în care ne desfăşurăm activitatea: ferestrele de lucru sunt din ce în ce mai mici, efectuăm tratamente şi recoltăm printre picături etc. Iar acest lucru transformă agricultura într-o afacere care trebuie speculată, iar pentru asta trebuie să îndeplinim două condiţii: în primul rând trebuie să identificăm momentele optime de intervenţie pentru ca pagubele să fie minime şi, bineînţeles, să avem puterea necesară - aici mă refer la utilajele agricole pentru a efectua aceste lucrări. În caz contrar, vom constata că agricultura se transformă într-o carte jucată prost şi un business neprofitabil. Aşa cum am menţionat, asistăm la schimbări climatice din ce în ce mai pronunţate, dar şi la un comportament mai agresiv al bolilor şi dăunătorilor simultan cu scumpiri ale inputurilor, tehnologiilor etc. Iar fermierii români valorifică producţia agricolă la un preţ relativ mic. Consider că vom asista la o selecţie a fermierilor şi că vor rămâne profitabili doar cei care se vor adapta noilor condiţii. În fermă, noi am făcut paşi spre noul model de agricultură, cea de precizie, şi cred că viitorul în agricultură înseamnă creşterea producţiilor prin intermediul aplicării unor rate variabile de inputuri.“

Ana IONIŢĂ

---