Dialog cu fermierii - APRILIE 2016

Dialog cu fermierii - APRILIE 2016

- Care sunt problemele sectorului pe care îl reprezentaţi şi ce măsuri de sprijin consideraţi că trebuie întreprinse?

Ioan Ladoşi, preşedinte Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România

„La ora actuală, crescătorii au pierderi de 25 de euro pe porcul livrat către abatoare. Ştiţi cât reprezintă ajutorul european acordat? 80 de cenţi/porc! Despre ce sprijin vorbim? Dacă nu există o voinţă extrem de puternică pentru a susţine financiar, în mod direct, acest sector, atunci trebuie să existe alte variante, şi aici mă refer la cele fiscale, cum ar fi scăderea sau chiar îngheţarea impozitelor pe care le plătesc fermierii. Noi plătim la fel precum ceilalţi actori din piaţă, în condiţiile în care pierdem bani de peste un an. Aşteptăm de la autorităţi, în primul rând, lansarea rapidă a unor facilităţi fiscale care ar putea să ne ajute să supravieţuim. Deciziile fiscale nu sunt adresate ministrului Agriculturii, dar i-am cerut dânsului să discute cu instituţiile abilitate pentru a se găsi o variantă imediată de sprijin. La ora actuală, noi vindem ilegal. Ne-am putea trezi cu reprezentanţii ANAF la poarta fermelor, să ne spună că, conform legii, suntem în culpă pentru că vindem sub costul de producţie. Situaţia pierderii este de circa un an şi jumătate. Cauzele s-au discutat şi răsdiscutat. Suntem, aşa cum a spus ministrul Agriculturii, victime colaterale ale «războiului» comercial dintre Rusia şi UE. Ţările europene care exportau 500.000 de tone de carne per an pe piaţa rusească s-au trezit în situaţia în care nu mai aveau unde vinde. Ce au făcut? Au intrat în panică şi au spus că vor vinde oriunde poate pentru că o fermă nu este o jucărie. Nu este ca un magazin, la care poţi să pui lacăt şi să pleci. Nu merge aşa. Noi avem animale cărora trebuie să le asigurăm hrana, însă nu mai avem bani. În acest sector s-au făcut investiţii uriaşe. Dacă vorbim numai de cele care privesc bunăstarea animalelor, suma, la nivel de ţară, este de 150 milioane de euro/an. Noi asigurăm bunăstarea animalelor pentru ca materia primă rezultată să ajungă pe piaţa românească, însă ea nu are căutare, nu este cumpărată. Un procesator mare, care face salamuri, preparate din carne etc., nu este interesat, în mod special, de unde provine carnea. Lui îi trebuie carne şi atât. Nu-l interesează originea cărnii. Pe lângă facilităţile fiscale, ne interesează şi avem mari speranţe în aplicarea Legii 321. Noi cerem ca pe etichetă să fie scris clar unde a fost născut, crescut şi sacrificat animalul, precum şi ţara unde a fost procesată carnea. Există astfel de legi şi în alte state şi UE chiar le încurajează. Avem mari speranţe, chiar dacă impactul nu va fi la fermă imediat, dar în felul acesta există şansa ca procesatorii să se orienteze mai mult şi să cumpere carne din România, de la producătorii români. La ora actuală avem 105 membri în asociaţie şi reprezentăm o proporţie de circa 80% din efectivul de porci care se sacrifică în România, în abatoare autorizate. Anul trecut s-au sacrificat 4,5 milioane de porci în abatoare. Problema este cât de repede pot găsi soluţii instituţiile statului. Nu suntem în situaţia să aşteptăm măsuri pe termen mediu şi lung. Pentru noi contează ce se face acum pentru că mâine s-ar putea să nu mai fim. Crescătorii mici sunt disperaţi şi sunt prinşi într-un cerc vicios. Nu pot opri producţia, pentru că şi-au făcut proiecte europene şi trebuie să dea banii înapoi la bancă, nu pot închide fermele pentru că şi-au luat nişte angajamente pe bunăstare, care sunt pe 5 ani.“

---

Vladimir Mănăstireanu, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC)

„În primul rând, ne confruntăm cu variaţia foarte mare a preţului la materia primă, cel puţin la carnea de lucru, fie că este de vită, porc sau pasăre. Variaţiile de preţ sunt foarte dese. De asemenea, se preconizează o creştere a porcului în viu, ceea ce va conduce la o creştere a preţului. Cea mai mare problemă consider că este lipsa personalului specializat. După cum ştiţi, şcoli profesionale de profil nu mai sunt şi acum, dacă vrei să-ţi dezvolţi afacerea, este mult mai greu să găseşti oameni specializaţi pe absolut toate zonele dintr-o fabrică de producţie. Acestea sunt principalele probleme din zona de producţie. În rest, fiecare producător este liber să implementeze toate sistemele de calitate pe care le doreşte. Vreau să subliniez faptul că peste 90% din fabricile de procesare din România au mult mai multe sisteme de calitate implementate faţă de cele din afara ţării, tocmai pentru a demonstra că suntem superiori din punct de vedere al calităţii. Noi, ca asociaţie, suntem parteneri cu toţi jucătorii din piaţa agroalimentară din România, atât în relaţia cu producătorii, cât şi cu marile lanţuri de magazine. Absolut toţi producătorii români vor să se listeze în marile lanţuri de magazine, pentru că sunt volume mari de vânzări şi o parte foarte importantă a marjei de profit provine din acest tip de comerţ. Pe lângă comerţul tradiţional, şi anume distribuţia directă, cel cu marile lanţuri de magazine poate să reprezinte şi peste 50% din cifra de afaceri a unui producător, însă trebuie să recunoaştem că există taxe foarte mari practicate de marile magazine şi ele trebuie să fie reale, atât din punct de vedere al celor care cumpără marfa din raft, cât şi al producătorului, care este în relaţie directă cu supermarketul. Suntem de acord cu perceperea unei taxe unitare pentru listare, dar nu trebuie să fie exagerată, pentru că până la urmă diferenţa de calitate, de produs şi de marcă o face cumpărătorul. Oriunde am amplasa noi produsele în marile magazine, dacă cumpărătorul este obişnuit să aleagă un anumit produs fabricat de un anumit producător, atunci el pe acela îl va alege. Ideal ar fi o taxă unică, reală, dar există pericolul ca ea să includă toate taxele care se percepeau la semnarea unui contract. Sunt de părere că numai dialogul şi statul la masa tratativelor între producători şi supermarketuri pot duce la o soluţie convenabilă ambelor părţi. Avem exemple din alte ţări. Nu suntem noi inventatorii roţii în astfel de negocieri. Scopul final, al tuturor producătorilor din România este ca în rafturile din supermarketuri, dincolo de concurenţa care trebuie să fie loială cu orice marfă venită din spaţiul european, se se găsească mai multe produse româneşti. Avem fabrici bune, care respectă cele mai înalte standarde, şi avem produse şi reţete foarte bune pentru consumatorul român.”

---

Neculai Apostol, fondatorul grupului de firme Kosarom

„Ne confruntăm cu pierderi mari în sectorul cărnii de porc. Micii fermieri sunt cei mai afectaţi, care au credite bancare pentru că au realizat investiţii europene şi s-au angajat să respecte cerinţele privind bunăstarea animalelor. Fermele mici vor dispărea primele, iar cele mari, care sunt integrate, vor dispărea ultimele. Eu am un sistem integrat de producţie, pornind de la asigurarea furajelor, creşterea animalelor şi producerea de preparate din carne de porc şi pui. Cunoscând problemele din sectorul zootehnic, am propus, cu mai mulţi ani în urmă, şi am gândit un program de măsuri, dar nu l-a luat nimeni în seamă. Acum suportăm consecinţele. Puteam să gândim un program asemănător, în sectorul creşterii porcilor cu cel implementat de Spania. Ei au investit foarte mult în ferme mari, cea mai mică are 500 de scrofe, în capacităţi mari de abatorizare, tranşare şi depozitare, iar acum exportă. Unde? Pe piaţa asiatică, unde se cer părţi anatomice care nu au căutare pe piaţa Uniunii Europene, dar care sunt valoroase pentru ei. În acest mod, ei pot vinde la preţuri mici acele părţi anatomice care sunt valoroase pentru UE, cum sunt pulpa, spata sau cotletul. Când în restul ţărilor din UE efectivele de porci scad, în Spania acestea au crescut anul trecut cu peste 7%. De exemplu, Franţa, care are ferme şi capacităţi de abatorizare mici, se confruntă şi ea cu probleme foarte mari. Germania şi Spania au primit subvenţii pentru depozitare pentru 70.000 de tone, iar Franţa pentru 2.000 de tone, iar noi nici nu existăm. În momentul de faţă, singurul care poate lua decizii de a salva sectoarele zootehnice afectate este prim-ministrul Dacian Cioloş, alături de ministrul Agriculturii.“

Ana IONIȚĂ

---