Dialog cu fermierii - Aprilie 2017

- Care sunt problemele sectorului pe care îl reprezentați?

- Considerați că fungicidele influențează în mod pozitv producția de grâu?

Toader Neaţă, preşedintele Asociaţiei Generale a Crescătorilor de Taurine din România (AGCTR)

„Una dintre problemele cu care ne confruntăm este impozitul pe subvenţie. Cu o mână ni se dă şi cu alta ni se ia şi nu cred că este normal. Toţi miniştii care s-au perindat pe la MADR ne-au promis că vor rezolva această chestiune şi nu s-a făcut nimic. La ora actuală (31 martie a.c.), apreciem că 95% din fermieri au primit subvenţiile, ceea ce este un lucru foarte bun. Implicarea dlui Daea, ministrul Agriculturii, a contat foarte mult faţă de anii anteriori. O altă problemă este că asociaţiile acreditate pentru efectuarea Registrului Genealogic al Rasei şi  a COP (controlul oficial al performanţelor) nu şi-au primit banii din luna decembrie, iar chiriile pe care le plătesc asociaţiile la OARZ sunt extrem de mari. ANSVSA are responsabilitatea de a crotalia, identifica animalele şi de a elibera paşapoartele animalelor. Pe paşapoarte însă nu scrie corect rasa. Suntem obligaţi, pentru a obţine subvenţii, să schimbăm aceste paşapoarte pentru că APIA nu ne primeşte dosarele. În cazul meu, de exemplu, pe paşaport scrie Bălţată Neagră şi problema este că nu există această rasă. Am invitat la întâlnirile noastre şi reprezentanţi ai ANSVSA pentru a discuta despre aceste probleme, dar nu au dat curs invitaţiei. Mulţi crescători au aceste probleme şi trebuie să schimbe paşapoartele animalelor din cauza greşelilor pe care le fac medicii veterinari, pentru că nu cunosc rasele. În plus, fermierii sunt nevoiţi să plătească o taxă de 25 de lei pentru a schimba paşapoartele animalelor, în condiţiile în care nu este vina lor. AGCTR este sigura asociaţie din ţară care a reuşit să producă tauri. Avem nevoie de sprijin financiar pe partea de genetică pentru a păstra aceşti tauri astfel încât să putem utiliza material seminal de la noi din ţară şi să nu mai importăm.“

---

Florea Gheorghe, secretar al AGCTR şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Prahova

„Problemele cu care ne confruntăm sunt cauzate de lipsa de comunicare a autorităţilor, însemnând APIA, ANZ, ANSVSA, cu fermierii. Noi depunem cererile pentru a beneficia de subvenţie şi nu cunoaştem toate criteriile de eligibilitate, aşteptăm un an pentru a primi sprijin şi ne trezim că suntem excluşi de la plată şi chiar penalizaţi, în loc să fim anunţaţi şi informaţi. APIA trebuie ca în 30 de zile de la încheierea perioadei de depunere să verifice administrativ cererile şi să notifice dacă sunt neclarităţi astfel încât beneficiarul să poată lua măsuri în acest sens şi nu să se trezească că este exclus de la sprijin. Probleme au fost, cu precădere, la cererile pentru sprijinul cuplat. Problemele derivă din lipsa de informare. Sunt situaţii în care fermierii nu ştiau că trebuia să reţină animalele 6 luni de la data limită, iar dacă doreau să le vândă sau poate îi murea vreuna trebuia să notifice APIA în 10 zile de la producerea evenimentului. Crescătorii nu au anunţat agenţia, iar aceasta, când a verificat în baza de date a ANSVSA, a văzut că beneficiarul figura cu un număr mai mic de animale şi l-au exclus de la plată. O altă problemă a fost atunci când fermierii şi-au crotaliat animalele, dar Direcţia Sanitară Veterinară nu a scos paşaportul în termen de 20 de zile şi aceştia au fost excluşi de la plată. Toate aceste sincope se sparg în capul fermierului. Normal ar fi fost ca atunci când fermierul depunea cererea la APIA să fie informat cu privire la toate criteriile pe care trebuie să le respecte ca să poată beneficia de sprijin financiar. Pentru sprijinul la păşuni, având în vedere că în localităţile unde sunt păşuni naturale nu sunt numai fermieri cu număr mare de animale care pot să concesioneze conform legii, sunt şi femieri mici, cu 2-3 animale. Pentru ca şi crescătorii cu puţine animale să poată concesiona păşunile am găsit modalitatea de a-i înscrie într-o asociaţie care să facă acest lucru în numele lor şi când primesc subvenţiile asociaţia să facă toate plăţile aferente. Din păcate, regulamentul european spune că beneficiarul plăţilor este fermierul activ, iar asociaţia nu îndeplineşte acest criteriu. S-a găsit totuşi o soluţie, aceea de a face, pe perioada de păşunat, o exploataţie provizorie unde să trecem acele animale astfel încât să figureze ca fermier activ. Am făcut şi acest lucru, numai că medicii veterinari nu au transferat animalele în acele exploataţii provizorii şi când au venit reprezentanţii APIA să verifice cererile de plată le-au exclus de la plată. Nu avem cum să ştim toate legile din România! Trebuie să fim mai bine informaţi. În cadrul asociaţiei sunt 13.000 de bovine, din care 7.000 primesc sprijin financiar.“

---

Gheorghe Nedelcu, administrator SC ITC SRL, localitatea Popeşti Leordeni, judeţul Ilfov

„Producţia de grâu este influenţată şi de pregătirea terenului, de cantitatea de îngrăşăminte chimice administrate, dar şi de tratamentele pe care le aplici, adică de tehnologie. Fără nici un pic de dubiu, aplicarea fungicidelor are impact semnificativ pentru că astfel stăpâneşti atacul bolilor. Numărul de tratamente efectuate cu produse de protecţia plantelor este în funcţie de condiţiile meteorologice şi, dacă ne referim şi la insecticide, de atacul insectelor. Pentru controlul dăunătorilor din cultura de grâu aplic un tratament. Sunt situaţii când trebuie să aplici un insecticid sau un fungicid în toamnă, când aceasta este mai lungă şi semeni devreme. Anul trecut, de exemplu, nu am aplicat în toamnă tratamente pentru că nu au fost condiţii care să ne oblige să le efectuăm. Este necesar însă ca în primăvară să se aplice un tratament cu un insecticid şi unul cu fungicid.  În cadrul fermei efectuez un tratament, maximum două cu fungicide. Sporul de producţie pe care îl obţii este semnificativ, dar variază de la un an la altul şi ]n funcţie de condiţiile pedoclimatice specifice zonei. Nu vorbesc despre o diferenţă de producţie de 100-200 kg/ha, ci chiar de tone la hectar. Producţia medie pe care o realizăm la cultura de grâu este de 7 tone/ha. În cadrul fermei, cultivăm grâu pe o suprafaţă de 300 de hectare, dintr-un total de 800 ha. Folosim în totalitate soiuri româneşti, suntem producători de sămânţă, iar valorificarea este asigurată.“

---

Mihai Afiliu, administrator SC Afiliu Trans SRL, localitatea Amaru, judeţul Buzău

„Consider că producţia de grâu este influenţată, în principal, de condiţiile climatice şi mai puţin de fungicidele aplicate. Când au fost ploi şi am efectuat chiar şi trei tratamente cu fungicide nu am văzut efectul lor. Nu spun că nu sunt bune, însă când sunt precipitaţii şi trebuie să le aplici nu am văzut rezultate semnificative. Cred că producţia este influenţată în proporţie de 60-80% de tehnologia pe care o respecţi, iar restul depinde de condiţiile meteo, dacă sunt favorabile sau nu. Tehnologia pe care o aplic n-am modificat-o nici în 2014, nici în 2015 sau în 2016. Cum se explică atunci faptul că în urmă cu doi ani am avut producţii-record? Răspunsul este că a ţinut vremea cu noi. Mai întâi contează ce dă Domnul şi apoi ce face omul. Dacă apar ploile în lunile iunie-iulie, când se coace spicul, şi bolile se instalează în cultura de grâu, urmând apoi fuzarioza, nici nu se vede că ai aplicat fungicide. În cadrul societăţii, cultivăm o suprafaţă cu grâu de aproximativ 1.000 de hectare. Soiurile pe care le folosim sunt în proporţie de 60% străine şi 40% româneşti. La ora actuală, cultura de grâu arată bine şi sunt premise bune că va da o producţie satisfăcătoare. Nu mă pot pronunţa în acest moment cu privire la calitatea producţiei de grâu pentru că este prea devreme. Până la recoltare, sperăm să decurgă totul bine.“


Ana IONIŢĂ

---