Dialog cu fermierii - AUGUST 2016

Dialog cu fermierii - AUGUST 2016:

- Ce probleme s-au discutat la întâlnirea de lucru cu premierul Cioloş şi ce soluţii de rezolvare s-au găsit?

Arnaud Perrein, preşedinte Asociaţia Producătorilor de Porumb din România

„Salut iniţiativa domnului Baciu şi a prim-ministrului Dacian Cioloş de a ne întâlni, dar cred că rămâne o întâlnire fără o miză prea mare, în care doar s-au făcut cunoscute anumite probleme, mai mult sau mai puţin generale, precum: podul de la Agigea, staţia de pompare, canalul Siret-Bărăgan, perdelele forestiere, TVA greu de recuperat etc. Întâlnirea a durat peste două ore şi jumătate şi este un record! Mulţi leaderi locali şi/sau producători au spus ce-i doare şi parcă ne-am simţit mai bine că au fost prezenţi reprezentanţii celor mai înalte autorităţi, chiar dacă ştim foarte bine că nu am rezolvat nimic. Am aflat cu stupoare că reducerea TVA de la 1 august l-a luat prin suprindere pe dl Irimescu. Oare cum funcţionează acest Guvern? Nu era cazul să fie informat şi ministrul Agriculturii? În privinţa TVA, aş fi preferat să rămână la 24%, dar să-l recuperez după o lună şi nu să recuperez TVA de 9%, cum este acum, după 5 luni. Consider că acest subiect ar trebui discutat cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi nu să fie o decizie a Ministerului Finanţelor. Am observat că dl Cioloş susţine crearea camerelor agricole şi a Fondului Mutual pentru a se despăgubi pierderile create de secetă, ceea ce ar fi unic în Europa. Eu aş fi preferat o legiferare, în sensul să fim mai mult sprijiniţi pentru a ne apăra singuri împotriva calamităţiilor, prin subvenţionarea poliţelor de asigurare (cum a fost până acum 2 ani), prin posibilitatea de a accesa apa din toate formele posibile (râuri, lacuri naturale şi de acumulare, puţuri forate), prin realizarea de perdele forestiere de salcâm, prin cercetare şi testarea celor mai bune tehnici de cultivare etc. Să ni se dea pârghii pentru a putea lupta împotriva secetei... Degeaba încercăm să găsim o soluţie pentru asigurarea secetei care apare o dată la doi ani! O altă propunere a fost să se legifereze modul în care ne organizăm ca producători agricoli! Liderii noştri, precum dnii Baciu, Sitaru, Şerban, Dumitru şi încă vreo 30 au nevoie de susţinere financiară. Pentru a apăra interesele noastre, aceşti leaderi trebuie sprijiniţi. Bunăvoinţa şi dedicarea nu sunt de ajuns. Au nevoie de lobişti, jurişti, avocaţi, tehnicieni. Sunt 1.000 de lucruri de rezolvat. Aceşti lideri au şi o mare problemă de reprezentativitate. Am şi eu această problemă! Oare reprezentăm interesele producătorilor agricoli din România aşa cum ar trebui? Şi pe cel cu 5 ha, şi pe cel cu 1.000 sau 10.000 ha? Sau, fără să vrem, apărăm interesele proprii? Eu cred în construcţia de organizaţii profesionale, sindicate agricole, care să plece de jos în sus, nu invers, de sus în jos, cum pretinde dl Cioloş. I s-a părut meschin să luăm 0,5 euro din subvenţie de la fiecare producător pentru ca organizaţiile de fermieri să devină cu adevărat funcţionale şi puternice..., dar cei 10 euro pentru camere agricole şi cei 10 euro pentru fondul mutual nu i se par o problemă domnului prim-ministru! Unii colegi fermeri mi-au explicat că organizaţiile puternice nu sunt dorite de guvernanţii noştri, pentru că ar pierde controlul. Am crezut că această afirmaţie este rea-credinţă. Din păcate, în timp, tind să le dau dreptate. Chiar nu sunt de acord cu abordarea dlui Cioloş şi a dlui Irimescu, dar, în acelaşi timp, parcă am mai multă încredere în ei faţă de toţi guvernanţii pe care i-am avut până acum... Consider că soluţia vine tot de la noi, producătorii agricoli. Dacă vrem, orice guvern ar ceda în faţa noastră. În agricultură lucrează peste 25% din populaţia activă! Noi nu cerem bani, ci o mai bună organizare, care ne-ar ajuta foarte mult în activitatea agricolă. Cred că, la urma-urmei, avem ce merităm! În România se pot realiza atât de mule lucruri cu foarte puţin şi faptul că noi nu reuşim, ne doare.“

---

Adrian Mocanu, preşedintele filialei LAPAR Prahova

„Suntem bucuroşi că pentru prima dată un prim-ministru stă direct de vorbă cu agricultorii şi că a fost receptiv la problemele noastre. Ne-a promis că le va analiza cu mare atenţie şi sper că o mare parte din ele se vor rezolva într-un mod favorabil. Sunt foarte multe probleme pe care le-am ridicat şi dacă ar fi să le structurăm pe domenii ar fi cele legate de elementele de producţie, unde am putem aminti vânzarea terenurilor agricole către cetăţeni străini, infrastructura de irigaţii, legea arendei şi tot ce decurge din arendă. O mare parte din probleme au fost de natură fiscală. Am profitat de prezenţa dlui Biriş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, căruia i-am spus părerea noastră că povara fiscală se accentuează asupra producătorilor agricoli. S-a discutat şi despre perdelele forestiere, despre faptul că anumite specii sunt exceptate de la plată. Ni s-a reiterat încă o dată că speciile forestiere sunt prinse într-un regulament european şi că orice modificare nu poate fi făcută decât o dată pe an, cu acordul instituţiilor europene. Greşeala a fost undeva în trecut. O altă problemă este că nici la ora actuală nu s-au emis deciziile de plată aferente 2015, iar noi încă nu ştim câţi bani am luat sau vom mai avea de luat. Eu mai am de primit sprijinul cuplat la soia. Fermierii sunt penalizaţi, dar statul nu acordă la timp subvenţiile. Ce m-a deranjat la această şedinţă este că fermierii, deşi nu am avut o discuţie în prealabil, nu cer ridicarea taxării inverse la cereale. Domnul Biriş a spus că o va menţine şi nu înţeleg de ce, pentru că la TVA de 9% chiar nu mai este atractiv să faci evaziune. Din moment ce s-a redus cota de TVA la 9% la inputuri, consider că şi producţia de grâu trebuie livrată cu TVA de 9%, să-o încasăm şi să nu ne mai ducem de două ori pe an cu căciula în mână pe la ANAF să o cerem şi apoi s-o primim cu întârziere. Atât premierul Cioloş, cât şi ministrul Agriculturii, dl Irimescu, mi s-au părut deschişi în a afla ce nevoi avem şi cu ce probleme ne confruntăm. Important este că ne ascultă. Nu am cerut lucruri care presupun alocări bugetare, ci lucruri simple, care se pot face şi care ne pot uşura foarte mult activitatea.“

---

Cornel Stroescu, preşedintele filialei LAPAR Mehedinţi

„Ne-am întâlnit ca să găsim soluţii la problemele pe care le întâmpinăm şi plecăm de la această discuţie cu speranţă, deoarece premierul Cioloş a fost ferm în declaraţii. S-a vorbit despre irigaţii, impozite, taxe şi TVA la arendă. Sper că a înţeles şi Ministerul Finanţelor că trebuie să facă anumite schimbări în Codul Fiscal şi în ceea ce priveşte impozitarea subvenţiei. Personal, am primit cu întârziere subvenţia, pe 30 iunie, cu toate că aveam nevoie de ea din toamnă ca să achiziţionez inputurile necesare. Ştim foarte bine că fermierii români nu sunt capitalizaţi şi că au nevoie de subvenţii, care să vină repede, mai ales anul acesta, pentru că venea după un 2015 secetos, în care fermierii au înregistrat pierderi. Răspunsul privind întârzierea plăţilor a fost acela că şi celelalte state membre au aceleaşi probleme şi s-a dat încă o dată   vina pe soft. S-a vorbit despre irigaţii, care, din punctul meu de vedere, nu vor avea izbândă, cu toate că dintr-o sursă ştim că Hidroeletrica are surplus de curent electric care ar putea fi folosit pentru irigarea culturilor agricole. S-a discutat despre costurile mari la apa pentru irigaţii. Aşteptăm de 27 de ani să fim sprijiniţi şi sperăm să nu fim dezamăgiţi şi de data aceasta. În opinia mea, curentul electric folosit pentru irigarea culturilor agricole ar trebui să fie gratuit. Hidroeletrica are surplus de energie care ar putea s-o dea agriculturii. Când irigăm aducem plus valoare şi veniturile care vor veni la bugetul de stat vor fi mai mari. Despre secetă s-a vorbit foarte puţin, iar despre fondul mutual nu a fost nimic concret. Agricultorii din România au nevoie de un astfel de fond pentru că nici o societate de asigurări nu acoperă riscul de secetă şi de îngheţ. Înfiinţarea camerelor agricole şchioapătă, iar aici m-am implicat personal la nivel naţional. Proiectul de lege a trecut de plenul Senatului, iar acum este în Camera Deputaţilor. Avem deja două avize pozitive, dar şi unul negativ, de la Guvern, şi chiar nu înţelegem motivul. O să încercăm să avem o discuţie directă pentru a afla care a fost cauza, deoarece până la urmă este legea pe care dl Cioloş a construit-o şi nu cred că erau modificări majore. Am cerut să fie finanţată înfiinţarea camerelor agricole timp de 3 ani, până când se poate autofinanţa, ţinând cont că în aceste structuri trebuie să angajezi specialişti şi costurile vor fi însemnate, pentru că nimeni nu va veni să facă voluntariat. Camerele Agricole vor fi ale fermierilor şi nu este implicat politicul, aşa cum se presupune.“

---

Laurențiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România

„S-a discutat o serie de probleme de actualitate, care preocupă agricultorii români, iar la unele dintre ele s-au găsit soluţii aici în sală şi, aşa  cum afirma şi premierul Cioloş, pentru rezolvarea lor nu s-au cerut eforturi financiare din partea statului, ci o mai bună organizare şi simplificare a procedurilor. S-a discutat despre probleme fiscale, secetă, despre înfiinţarea camerelor agricole şi a fondului mutual, despre efectuarea cadastrării etc. De asemenea, s-a vorbit despre întârzierea plăţilor şi ni s-a făcut un raport al plăţilor de până acum, s-a adus la cunoştinţă situaţia reală şi s-a avansat un grafic al acestora, cu promisiunea că se vor face plăţile integral până la sfârşitul lunii (n.r. - august). Au rămas în schimb destul de multe probleme care urmează să fie analizate de factorii responsabili. De exemplu, pentru rezolvarea unor dificultăţi fiscale sunt necesare anumite proceduri de simplificare a Codului Fiscal. Sperăm că pentru toate cele afirmate azi se vor găsi soluţii. Primul pas este făcut şi anume prezenţa şi interesul premierului faţă de ce se întâmplă în agricultură. Vom aduce la cunoştinţa factorilor de decizie, cum sunt cei de la Ministerul Mediului, Ministerul Finanţelor şi chiar Ministerul Agriculturii, problemele cu care ne confruntăm şi la care nu s-a găsit rezolvare. Ne vom gândi şi la o mai bună organizare, astfel încât să nu se mai ajungă în situaţia în care am fost anul acesta, când nu am primit subvenţiile la timp. O altă problemă discutată a fost distrugerea culturilor de porumb de porcii mistreţi. Îmi pare rău că nu am primit un răspuns concret şi am fost trimişi la lege, ca şi cum legea nu este dată tocmai pentru a reglementa o necesitate. Dacă a apărut această problemă, eu sper să se poată rezolva şi, cu sprijinul premierului şi cu insistenţele noastre la Mediu, să intrăm în normalitate. Este un fenomen ingrijorător, au ajuns porcii mistreţi să concureze seceta în ceea ce înseamnă distrugerea culturilor de porumb. Poate că au scăpat efectivele de sub control, dar eu sper ca Ministerul Mediului, care a avut un reprezentant în sală, să vină cu soluţii pentru a diminua pagubele produse de animalele sălbatice.“

Ana IONIȚĂ

---