Dialog cu fermierii - AUGUST 2018

Dialog cu fermierii - AUGUST 2018

- Ce părere aveţi despre interzicerea neonicotinoidelor şi ce alternativă credeţi că există pentru înlocuirea acestora?

Marian Popa, administrator Polirom Prod, localitatea Scurtu Mare, judeţul Teleorman

„În lipsa acestor substanţe va fi un dezastru. Dacă nu se va găsi înlocuitor sau nu se va primi derogare, va fi o mare problemă. În zona mea, în nordul judeţului Teleorman, viermii-sârmă ridică probleme chiar mai mari decât răţişoara. Anul acesta am făcut o experienţă în cadrul exploataţiei: pe 10 ha am folosit sămânţă de porumb netratată, iar rezultatul a fost că a trebuit să reînsămânţez cultura. Pe restul suprafeţei am folosit la tratamentul seminţei produsul Nuprid Al 600 FS, care a asigurat o bună protecţie. Culturile de prăşitoare ocupă circa 600-700 ha, dintr-un total de 1.500 ha. Mesajul meu către Ministerul Agriculturii este că pare să se urmărească distrugerea agriculturii româneşti. După ce am văzut dezastrul cu pesta porcina africană, ni se spune să ardem lanurile de porumb, iar acum se interzic neonicotinoidele. Începusem să ne punem şi noi un pic la punct cu tehnica agricolă şi să revigorăm agricultura şi acum ni se pun tot felul de piedici. La rapiţă, nu pot să spun că lucrurile sunt dezastruoase, cu toate că am tratat sămânţa cu neonicotinoide în fiecare an. Are şi cultura de rapiţă dăunători importanţi, dar nu atât de păgubitori cum sunt cei din culturile de porumb şi floarea-soarelui, în speţă răţişoara şi viermii-sârmă. Ca fermier, sunt dezamăgit şi bulversat de situaţia generală din agricultură. Cine a reprezentat România şi interesele noastre la Bruxelles? Îmi vin în minte două versuri: «Bucuroşi le-om duce toate / De e pace, de-i război», pentru că nu ştim ce să mai spunem şi nu ştim cine mai are timp, dintre guvernanţi, de agricultură şi de problemele noastre. Nu mi-am pierdut speranţa, dar se pare că rămânem doar cu vorba.“

---

Constantin Pâslaru, director general SC Agricuenca SRL localitatea Săveni, judeţul Ialomiţa

„În urmă cu mai mulţi ani, până să folosim neonicotinoide, culturile de porumb şi floarea-soarelui erau compromise pe multe hectare, însă acum atacul este sporadic, intervenim cu tratamente acolo unde trebuie şi salvăm cultura. Aşteptăm alte soluţii pentru protecţia culturilor pentru ca în mod cert trebuie să se găsească un înlocuitor. Mi se pare firesc să ni se ofere alternativă pentru ceea ce se retrage de pe piaţă. În caz contrar, viitorul culturilor de prăşitoare este compromis. Nu cunosc să existe, deocamdată, alte soluţii. Se pare că şi marile companii sunt puse în dificultate de această decizie pentru că nu au o ofertă în acest sens. În cadrul fermei, cultura de porumb ocupă o suprafaţă mică, în timp ce floarea-soarelui reprezintă o treime din suprafaţă. Porumbul este o cultură de interes, însă urmărim să extindem sistemul de irigaţii pentru a avea garanţia obţinerii unor producţii mari. Suntem în curs de implementare a unui proiect european, în valoare de 3 milioane de euro, pentru construcţia sistemelor de irigaţii ce vor deservi o suprafaţă de 2.629 ha.“

---

Ionel Gheorghe, administrator SC Agro Fond Invest, localitatea Valea Argovei, judeţul Călăraşi

„Noi faceam faţă cu greu atacului de Tanymecus chiar şi cu neonicotinoide, darămite în lipsa lor. Intervenim cu insecticide şi în vegetaţie pentru combaterea dăunătorului, de cel puţin trei ori. Interzicerea lor este o problemă foarte gravă. Probabil o atitudine mai fermă trebuia s-o luăm chiar noi, fermierii, însă nu ştiu câtă forţă avem, având în vedere că nu suntem foarte bine organizaţi. Ministerul Agriculturii are la pupitrul de comandă oameni care de multe ori nu ştiu ce se întâmplă în teren. Putem vedea în această decizie o chichiţă care să ne facă să mai scădem din producţiile pe care cu greu am început să le obţinem. Poate ăsta este deranjul cel mai mare  şi nicidecum faptul că omorâm albinele cu tratamentele aplicate la seminţe. Lucrez o suprafaţă de 600 ha, din care porumbul ocupă între 80 şi 100 ha. La cultura de floarea-soarelui am renunţat de mai bine de 10 ani, pentru că am mărit suprafaţa cultivată cu rapiţă şi nu puteam realiza un asolament adecvat. La rapiţă avem o mai mare siguranţă că vom obţine producţii bune şi, de regulă, prefer să minimizez riscul. Referitor la substanţele care să înlocuiască neonicotinoidele, nu cunosc să existe pe piaţă. La porumb şi floarea-soarelui nu există vreun alt produs omologat pentru a combate răţişoara.  Probabil până la campania de primăvară se va găsi o soluţie pentru că sămanţa netratată cu insecticid nu are nici o valoare, atât timp cât avem atac de Tanymecus. Sunt frecvente situaţiile în care se fac reînsămânţări. Anul acesta, în zona noastră, s-a însămânţat porumbul chiar şi de trei ori. Este o problemă foarte serioasă. La rapiţă există alternativă - este vorba de produsul Lumiposa şi deja seminţele de rapiţă pe care le-am achiziţionat până în prezent sunt tratate cu acest insecticid.“

---

Traian Dulgheroiu, administrator SC Agro Dulgheroiu, localitatea Osmancea, judeţul Constanţa

„Tratamentul seminţelor cu neonicotinoide este foarte necesar, mai ales pentru cultura de porumb, şi afirm acest lucru pe baza a ceea ce am văzut în ultimii 10 ani. Anul acesta am făcut în cadrul fermei un test: am însămânţat un hectar de porumb cu sămânţă netratată cu insecticid, iar rezultatul a fost că 90% din plante au fost compromise, ceea ce m-a determinat să reînsămânţez. Am efectuat acest test pentru a vedea adevărata amploare a pagubelor în situaţia neutilizării acestor substanţe. Chiar şi în condiţiile tratării seminţei, în această primăvară, atacul de răţişoară a fost dificil de combătut. Am căutat şi alte metode, agrotehnice, pentru a limita atacul, dar fără rezultat. Am schimbat data de semănat şi am început campania de însămânţare la floarea-soarelui după 15 martie, iar la porumb la sfârşitul lunii martie - începutul lunii aprilie. Sper ca Ministerul Agriculturii să găsească până în primăvară o soluţie ca tratamentele cu neonicotinoide să fie permise în continuare, pentru că nu avem la dispoziţie altele şi urmărim ca acestea să fie şi accesibile pentru fermieri.  Dacă dispuneam de sisteme de irigaţii şi de forţă de muncă, poate afirmam altceva şi eram dispus să investesc în produse scumpe. Consider că fermele din zonele neirigabile ale României, indiferent de producţia pe care o realizează, fără subvenţii ar falimenta. Trebuie să fie permise în continuare aceste substanţe pentru că nimeni nu-şi doreşte să vadă culturile compromise, având în vedere investiţiile pe care le facem. Ministerul Agriculturii trebuie să obţină derogare pentru că nu putem stopa atacul acestui dăunător şi nu avem un plan B. Din câte ştiu, pe piaţă, în acest moment, pentru protecţia culturilor de porumb şi floarea-soarelui nu există nici o altă soluţie. Tratamentul seminţelor cu neonicotinoide este eficient, rar mai intervenim, oricum nu ne dorim soluţii care presupun mai multe treceri, în zona noastră existând  o adevărată bătălie pentru a menţine şi păstra apa în sol. Am auzit că ar exista o soluţie pentru a proteja cultura de rapiţă, dar cu un cost prea mare pentru a mi-l permite. În plus, poate să existe riscul unui an secetos şi nu ştiu cum am putea suporta cheltuielile. Din cele 700 ha pe care le lucrez, 30% sunt ocupate de culturi prăşitoare, iar structura de culturi rămâne cam aceeaşi, deoarece urmăresc să realizez o rotaţie corespunzătoare. Probabil importanţa utilizării neonicotinoidelor pentru România nu a fost luată în seamă înainte de a fi interzise. Trebuia să se ocupe şi un centru de cercetare de această problemă, dar şi ele au dispărut, iar noi nu avem niciun cuvânt de spus.“

Ana IONIŢĂ

---