Dialog cu fermierii DECEMBRIE 2013

Dialog cu fermierii DECEMBRIE 2013

- Cum au răspuns reprezentanţii unor asociaţii de profil la problema spinoasă ridicată de Agrostandard privind liberalizarea pieţei funciare din 2014?

---

Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Producători din România (LAPAR)

„Am citit Tratatul de Aderare al României la UE şi într-un articol se vorbea despre dreptul fiecărei ţări de a-şi proteja siguranţa alimentară. Acest criteriu l-au folosit ţările care au cerut derogări la UE pentru a prelungi perioada de liberalizare a pieţei funciare. România este singura ţară din spaţiul comunitar care nu a depus nici o derogare la CE. Nu înţeleg de ce în acel tratat România a avut condiţii speciale faţă de celelalte ţări. Din 2010, LAPAR a făcut demersuri pentru a sensibiliza guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria să facă ceva în acest sens şi au trecut 3 ani fără a se face nimic. Acum a ieşit un proiect de lege care îngreunează foarte mult accesul la cumpărarea şi vânzarea terenurilor agricole din cauza condiţiilor impuse. Unele dintre ele sunt aberante, pentru că nu corespund cu realitatea. Este necesar să faci un anunţ la primărie când vrei să vinzi sau să cumperi teren agricol, iar în acel moment trebuie să ai cadastru. De obicei, cei care vând terenul nu au bani să realizeze cadastrarea şi cumpărătorul era cel care suporta, de regulă, cheltuielile. Prin introducerea condiţiilor de preemţiune nu se ştie cine va fi în final cumpărătorul. Primăria are obligaţia să caute toţi potenţialii cumpărători şi va fi o muncă enormă. Un lucru neclar este ce se întâmplă dacă toţi dau aceeaşi sumă? Undeva în lege spune că vânzătorul poate să aleagă, dar într-un alt articol se spune că nu poate să aleagă cum doreşte, ci după ordinea lor. Un alt inconvenient este acea limitare de vârstă care îngrădeşte drepturile la cumpărarea terenurilor agricole. Nu înţeleg ce caută acea instituţie a statului care să monitorizeze toate vânzările, care să deţină toată baza de date? Notarii şi cei de la Cadastru au obligaţia de a trimite informaţii despre toate operaţiuniile pe care le fac. De ce mai este nevoie de o agenţie? Este o lege antiromânească! Va îngreuna foarte mult vânzarea terenurilor. O altă problemă ridicată de această lege este aceea că arendaşii care au mai puţin de un an de când folosesc terenul nu au dreptul la preemţiune. Este adevărat că străinii nu pleacă cu pământul, dar pleacă cu profitul de pe acel teren, cum de altfel se şi întâmplă. Fiecare ţară caută să-şi asigure siguranţa alimentară. Lituania a elaborat recent o hotărâre de guvern care interzice vânzarea terenurilor agricole cetăţenilor străini şi a introdus şi obligativitatea ca orice cumpărător să aibă istoric în agricultură. Polonia a introdus condiţia de a avea rezidenţă 12 ani şi istoric în agricultură. Trebuie să punem şi noi condiţii. La unguri, vânzarea terenurilor agricole către străini este considerată infracţiune.”

---

Bogdan Buzescu, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR)

„În rândul agricultorilor există o gândire solidară în ceea ce priveşte vânzarea terenurilor agricole către străini. Din păcate, nu coincide cu cea a mai-marilor ţării. Se vorbeşte despre o piaţă comună şi drepturi egale, însă România nu este egală cu celelalte ţări din Uniunea Europeană. Vorbim despre o piaţă comună, unde toată lumea are acces la desfacere, dar nu şi la facere, producere, pentru că nu avem aceleaşi condiţii şi resurse. Nimeni nu-i creditează pe micii fermieri, costul creditului în România este de 3-4 ori mai mare faţă de cel din alte state, iar subvenţiile agricultorilor români sunt mai mici decât ale celor din alte ţări europene. Toate acestea conduc la decapitalizarea fermei româneşti. La desfacere, în schimb, fermierii străini şi cei români intră în competiţie pe aceeaşi piaţă, în aceleaşi condiţii. Tot timpul spunem că au fost scăpări şi la negociere, dar atâta timp cât nu avem o strategie privind dezvoltarea agricolă şi rurală pe termen mediu şi lung nimeni nu va lua în serios problema aceasta şi nu va realiza ce înseamnă această resursă extraordinară.”

---

Claudiu Frânc, preşedintele Alianţei ROPAC şi al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România

„Din statistica Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură reiese faptul că 1.100 de ferme sunt deţinute de cetăţeni străini şi că primesc 10% din sprijinul total pe suprafaţă. Sunt ferme mari care lucrează peste 1,2 milioane de hectare în România. Alianţa ROPAC a prezentat Ministerului Agriculturii încă din luna septembrie 2013 un proiect de act normativ privitor la condiţionarea străinilor referitor la piaţa funciară din România. Am făcut această propunere pe baza unor documentări solide despre cum au tratat această problemă celelalte state membre. Pot să afirm că Franţa are cel mai «comunist» sistem privind accesul străinilor la piaţa funciară. Cele care au restricţionat accesul au introdus în lege mai multe principii de valoare, la care şi noi am făcut apel în cadrul propunerii de proiect şi prin acestea argumentăm, de altfel, condiţiile care vrem să fie incluse în actul normativ. Unul dintre cele mai importante principii este cel al securităţii alimentare, urmat de cel al securităţii naţionale. Terenurile de la graniţe nu ar trebui să fie vândute străinilor din raţiuni de securitate. Polonia a stabilit ca distanţa de la care se poate cumpăra pământ la graniţă să fie de 150 km. În proiectul de lege lansat de Ministerul Agriculturii distanţa propusă era de doar 10 km şi mă bucur că atunci când a trecut prin Senat aceasta a crescut măcar la 20 km. Sperăm să crească şi mai mult când va trece prin Parlament. În proiectul nostru, distanţa propusă este de 150 km, pentru că nu suntem o ţară mică, iar alte state au impus distanţe la fel de importante. Principiul şanselor egale poate fi introdus în lege, cel al fermierului activ sau cel al reciprocităţii. Există o concurenţă neloială între români şi străini la cumpărarea terenurilor arabile. Din cele 10 principii pe care le-am propus, în proiectul de lege propus de MADR se regăsesc doar trei principii, respectiv distanţa de la frontieră, securitatea alimentară şi preemţiunea. Sperăm să impunem, măcar la nivelul normelor de aplicare, restul de principii. Să se interzică cumpărarea terenurilor agricole din siturile arhelologice, zonele de protecţie sau Natura 2000. Am dori ca prin această lege persoanele juridice să aibă acelaşi obligaţii ca şi cele fizice. Sperăm ca la Camera Deputaţilor să fie introduse celelalte principii, iar la elaborarea normelelor metodologice de aplicare să fim chemaţi de către Ministerul Agriculturii astfel încât să le putem armoniza, căci altfel riscăm să ne pierdem obiectul muncii.”

---

Ion Cioroianu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR)

„Se vorbeşte foarte mult despre această lege a vânzării terenurilor de către persoanele fizice, însă nu se zice nimic de persoanele juridice. Cele din urmă, care au acţionariat străin, au cumpărat extrem de multe hectare în România, iar lor nu li se pun condiţii de nici un fel. Vrem ca Ministerul Agriculturii să pună condiţii asemănătoare şi pentru persoanele juridice cu acţionariat străin. Legea se referă doar la cetăţenii din Uniunea Europeană, dar sunt mulţi străini, din afara spaţiului comunitar, care au cumpărat mii de hectare la noi în ţară. Cel puţin în Bărăgan, străinii fac legea. Tot ce produc exportă şi, mai mult, iau şi de la vecini. Se vorbeşte despre siguranţa alimentară, dar ne trezim că terenurile agricole sunt deţinute de străini, iar alimentele le exportă în ţările lor de origine. Tratatul de aderare s-a negociat prost, nu s-au pus condiţii şi nu ştim deocamdată care va fi impactul.”







Ana MUSTĂŢEA

---