Dialog cu fermierii - DECEMBRIE 2017

Dialog cu fermierii - DECEMBRIE 2017

- Ce dorințe ați vrea să vă îndeplinească Moș Crăciun ?

Aurel Petruş, administrator SC Auger Petruş SRL, localitatea Ştefan cel Mare, judeţul Călăraşi

„Dacă aş începe să-i spun Moşului despre lista de priorităţi pe care o avem, cred că l-aş obosi. Aş începe cu sistemul de plăţi pe care îl efectuează APIA şi, mai ales, cu sancţiunile care se aplică fermierilor din agricultura ecologică, unde cred că România este o excepţie faţă de celelalte state membre, în sensul că este unul foarte drastic. Cred că la Moşu’ important este să ne rugăm în primul rând pentru sănătate, înţelegere, iar celelalte planuri şi priorităţi trebuie să-ţi revină ţie, iar eu întotdeauna am o vorbă: mâna care te ajută cel mai repede şi cel mai sigur este cea care îţi pleacă din umăr. Proiecte avem foarte multe, mai ales pentru că într-o fermă ecologică există mai multe probleme faţă de cele din sistemul convenţional. Avem o paletă largă de culturi, cu marfă ce trebuie să fie bine evidenţiată, din care se iau probe etc. Este un alt sistem de agricultură, cu un alt sistem de comercializare şi unde trasabilitatea produsului se poate urmări până la final. Fermierii fac parte din această verigă şi oricând, dacă pe acest flux se întâmplă ceva, se descoperă imediat unde s-a greşit. Din fericire, noi nu avem nici un fel de reclamaţii nici de pe piaţa externă, nici de pe cea internă. Producţia noastră pleacă în proporţie de 90% în alte state ale UE, precum Germania, Austria, Italia şi, mai nou, Spania. Vindem şi pe piaţa din România un produs despre care s-a vorbit mult în ultima vreme, şi anume ouă ecologice, pe care le comercializăm în două hipermarket-uri, întrunul sub brandul propriu - «Gălbenuş de Bărăgan». Ferma avicolă funcţionează din 2010 şi are un efectiv de 9.000 de găini ouătoare. Avem o paletă largă de culturi, nimic nu este pus la întâmplare pentru că avem încheiate precontracte cu mult înainte de semănat. Cultivăm grâu, mazăre de toamnă, soia, camelină, floarea-soarelui, rapiţă higholeică, in pentru ulei, porumb, sfeclă roşie, linte, fasole şi năut. Avem o suprafaţă certificată ecologic de 1.300 ha, iar producţia este de 70-80% faţă de cea din sistem convenţional, însă se compensează prin preţul de valorificare şi alte aspecte. Sunt un promotor al agriculturii ecologice de 17 ani şi mulţi consideră că este imposibil să fii rentabil într-un astfel de sistem, astfel încât de un an noi am lansat celor care se îndoiesc de acest lucru invitaţia de a ne vizita şi a se convinge. Din păcate, în România numărul fermierilor care cultivă în sistem ecologic a scăzut şi doar 1,8% din suprafaţa agricolă este cultivată în acest sistem, ceea ce ne situează la nivelul UE printre ultimele patru state. Nu se acordă importanţă acestui tip de agricultură şi mulţi sunt sceptici. Într-adevăr, există mai multe probleme cu care te confrunţi, este o muncă mult mai grea deoarece fermierul se implică mai mult, nu avem reţete de tratament sau formule, nu există acele pachete tehnologice care să-ţi rezolve problemele din câmp şi reuşita depinde în mare măsură de experienţa agricultorului. Noi am rămas în acest sistem, indiferent de probleme, în primul rând pentru a onora partenerii externi cu care lucrăm de peste 10 ani şi câteodată chiar cu ajutorul lor am reuşit să trecem peste anumite perioade grele. La ora actuală, o parte din grâu este vândută şi am primit un avans pentru producţia de anul viitor. Sunt încrezător atâta vreme cât producţia mea este căutată în Germania - fac menţiunea că în acest an am ieşit pe primul loc în ceea ce priveşte calitatea producţiei ecologice destinate industriei de baby food în Germania, acolo unde standardele de calitate sunt foarte înalte, motiv pentru care anul viitor am contractul deja încheiat pentru întreaga producţie. La ora actuală, în România sunt câteva ferme ecologice mari, însă managerii acestora provin din alte ţări: Italia, Germania, Elveţia etc. În ţară nu sunt procesatori de producţie ecologică şi aceştia nu pot să apară dacă nu există o piaţă.“

---

Ovidiu Siteavu, administrator SC Arasol SRL, localitatea Dracea, judeţul Teleorman

„Îmi doresc, în primul rând, să fim sănătoşi şi să mergem cu bine înainte! În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare, acestea includ, ca în fiecare an, investiţia în tehnică agricolă, pentru că este necesară. Orice fermier este nevoit să investească în mod constant în utilaje, iar costul investiţiei per hectar se învârte în jurul sumei de 100 de euro. Este un cost de care nu prea poţi să scapi, nu poţi să trişezi. Am făcut anumite investiţii acum pe final de an, iar pentru 2018 aşteptăm mai întâi să vedem ce producţii vom obţine. Am achiziţionat un tractor de 175 CP, un echipament de fertilizat, o remorcă etc. În anul care vine voi investi într-o instalaţie de tratat şi selecţionat seminţe, iar pe viitor am în vedere extinderea spaţiilor de depozitare. Modernizarea fermei o realizez din surse financiare proprii, deoarece cu bani europeni nu se mai poate, pentru că nu mai îndeplinesc punctajul necesar. În trecut am realizat două proiecte cu fonduri europene. Pentru anul care vine speranţele sunt mari, deoarece atât culturile de cereale, cât şi rapiţa arată foarte bine. Nu am modificat structura culturilor pentru că nu prea poţi să te abaţi foarte mult de la rotaţie. Prefer să respect pe cât se poate rotaţia şi aceasta este strategia mea.“

---

Thierry Bourgoing, SC Rominsem, localitatea Mircea Vodă, judeţul Brăila

„Ca vicepreşedinte al asociaţiei AIDER îmi doresc să ducem la bun sfârşit proiectele noastre (unele desfăşurându-se pe o perioadă de 3-4 ani), iar producătorii să fie mai mobilizaţi şi să se implice mai mult în proiectele şi în acţiunile organizaţiei. Unul dintre proiectele în care suntem implicaţi, care se desfăşoară la nivel european în mai multe ţări, este coordonat de INRA - Institutul Naţional de Cercetări Agronomice din Franţa. Tema de cercetare priveşte influenţa culturilor proteaginoase în fermele agricole, rentabilitatea acestora, impactul lor, atât economic, cât şi agronomic. Toate aceste aspecte vor fi studiate începând cu anul viitor, după care vom face un raport pe care îl vom trimite la INRA şi institutul, la rândul său, îl va trimite la Bruxelles, cu scopul promovării culturilor proteaginoase în Europa. Ca fermier îmi doresc să obţin producţii cât mai mari şi să le vând cât mai bine. 2017 a fost un an agricol bun, însă nu în toate regiunile ţării. În zona noastră nu a fost atât de bun pentru că primăvara a fost foarte rece, ceea ce a afectat culturile de primăvară, iar în vară, două luni nu a plouat deloc. La ora actuală, cultura de rapiţă nu este bine dezvoltată şi îmi fac griji că nu va trece peste iarnă. Cultura ocupă 300 ha, din care circa 60 ha cu siguranţă o întorc, iar pe celelalte hectare rapiţa a ieşit uniform, însă este mică. Celelalte culturi de toamnă, grâul şi orzul, sunt într-un stadiu normal. Dacă vorbim despre investiţii, în fermă întotdeauna este ceva de făcut. Doresc să extind capacitatea de stocare, la ora actuală avem o capacitate de circa 13.000 de tone, şi să înnoiesc parcul de maşini şi utilaje agricole. Încercăm să îmbunătăţim productivitatea agricolă şi pentru asta trebuie să îmbunătăţim calitatea solului. În ultimii 3 ani am avut probleme cu inundaţiile şi băltirile, care afectează circa 15% din suprafaţa totală de 2.500 ha. Încercăm să scarificăm mai mult zonele afectate şi să înfiinţăm un covor vegetal pentru a îmbunătăţi calitatea terenului. Un alt proiect pe care îl avem, dar care deocamdată este lăsat deoparte, se referă la producerea de peleţi.“

---

Arnaud Charmetant, administrator  Agricom Borcea, judeţul Călăraşi

„În primul rând, ca orice fermier, îmi doresc să avem o vreme favorabilă pentru a obţine producţii bune, deoarece aceasta este cea mai mare satisfacţie pentru toţi, atât pentru agricultori, cât şi pentru angajaţi. O altă dorinţă, ceva mai personală, ca administrator al unei societăţi agricole, este ca angajaţii mei să fie mulţumiţi, să le placă ceea ce fac şi să vină cu plăcere la muncă. Relaţia interumană este importantă pentru a avea o ambianţă plăcută la locul de muncă. În cadrul societăţilor pe care le administrez, avem 130 de angajaţi. În fiecare an avem un plan de investiţii, care este destul de constant, pentru că este important să ai o stabilitate. Nu putem, de exemplu, să facem într-un an investiţii foarte mari, iar în următorul an deloc. Nivelul minim al investitiilor este aproximativ egal cu valoarea actuală a amortizarii, pentru a nu afecta bugetul. În orice firmă, pentru a funcţiona bine, trebuie să investeşti în oameni, în pregătirea lor profesională, în generaţiile tinere deoarece vin cu idei noi, în echipamente etc. Este important să creşti nivelul de tehnologizare pentru că asta înseamnă evoluţie. Pentru a consolida afacerea este nevoie de investiţii în infrastructură, cum ar fi achiziţia de terenuri, spaţii de depozitare, sisteme de irigaţii etc. Din perspectiva de preşedinte al asociaţiei AIDER îmi doresc să dezvoltăm mai mult relaţia dintre fermieri, să ne împărtăşim ideile şi experienţele, bune sau rele, într-un cuvânt să ducem la un alt nivel schimbul de experienţă. Ne-am propus să ne mărim numărul de membri, care sunt concentraţi astăzi mai mult în zonele de sud şi sud-est şi am dori să ne extindem pentru că România este o ţară mare cu diverse zone de producţie şi, desigur, dacă există dorinţă din partea fermierilor.“

---