Dialog cu fermierii - FEBRUARIE 2015

Dialog cu fermierii - FEBRUARIE 2015

• Cum comentaţi opţiunile României privind aplicarea plăţilor directe în perioada 2015-2020?

• Sunt pregătite autorităţile să explice aplicarea acestui sistem care debutează în acest an agricol?

Conform noii Politici Agricole Comune (PAC) aferente perioadei 2015-2020, Pilonul I - plăţi directe, statele membre au avut obligaţia să notifice Comisiei Europene, până la 1 august 2014, opţiunile legate de aplicarea plăţilor directe. Una dintre propunerile MADR este şi plata redistributivă din FEGA; opţiunea României a fost ca pentru primele 30 de hectare ale oricărei exploataţii plata să fie făcută astfel: pentru primele 5 ha câte 5 euro la hectar şi circa 45 de euro pentru restul de 25 de hectare. Pentru plata redistributivă se vor utiliza aproximativ 5,3-5,7% din plafonul naţional anual 2015-2020 (FEGA). Mai sunt avute în vedere plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri şi schema de sprijin cuplat (din care culturi proteice minimum 2 la sută).

Constantin Bazon

Dacă mă întrebaţi despre redistributivitate, despre un procent de 5% din plafonul anual, nu am prea multe lucruri să spun decât că nu sunt în conses cu cele hotărâte. Această politică s-a vrut a fi una mai mult electorală, nişte bani împrăştiaţi fără just temei pentru primele 30 ha. Până la urmă trebuie să se hotărască ce model de agricultură se vrea a fi susţinut în România: asta? De subzistenţă? Şi aici, la plata redistributivă, pentru primele 5 ha este un nivel de susţinere, iar pentru diferenţa de până la 30 ha este o altfel de susţinere. Pe de altă parte, dacă este să ne referim la colegii mei, mari producători agricoli, vor primi şi ei redistributivitate pentru primele 30 ha, dar de la acestea şi până la celelalte mii de hectare nici nu vor simţi ceea ce vor primi. Probabil că asta este agricultura care se vrea să fi susţinută în România, asta de subzistenţă, pentru cinci găini în curte şi doi porci la Crăciun. Se mai vrea un sistem de plăţi pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu pentru care se alocă, la fel, din plafonul anual, 30 la sută din valoare; peste 480 de milioane de euro alocaţi pentru înverzire. Această înverzire înseamnă să respectăm diversitatea culturilor, deci dacă sunt un fermier mare să însămânţez trei culturi, iar dacă sunt unul mic două culturi. De asemenea, înseamnă să nu reduc suprafaţa de pajişti, iar ca o a treia şi cea mai grea condiţie este ca 5 la sută din suprafaţă să fie reprezentată de zone de interes ecologic (ZIE). Acestea din urmă sunt foarte multe şi sunt definite în viitoarea ordonanţă... care nu a văzut încă lumina tiparului în Monitorul Oficial. Sunt extrem de multe ambiguităţi acolo, nu sunt clarificate deloc; există şi o notă a ministrului trimisă către Bruxelles cu celebrul „şapte zone de interes ecologic“ pe care încearcă să le definească, dar tot prost o fac. Noi suntem în momentul în care depunem online cererile pentru subvenţie şi mă întreb şi eu care să fie zona de interes ecologic? Una dintre ele este, şi vă rog s-o reţineţi, „strat vegetal“, „zone de interes ecologic acoperite de strat vegetal“. În nota pe care ministerul a trimis-o la Bruxelles, acolo se specifică faptul că zona de strat vegetal ar fi reprezentată de acele suprafeţe care toamna ar fi cultivate cu măzăriche, mazăre, rapiţă, ovăz „de toamnă“; reţineţi, ovăzul este de primăvară, nu poate fi de toamnă pentru nimic în lume, ci numai de primăvară; însă aceste culturi trebuiau înfiinţate în toamnă. Toamna la noi a trecut! Deci una dintre condiţii, cel puţin pentru 2015, nu mai poate fi realizată la cei 5% şi ne-a mai rămas numai diferenţa. Apoi, tot în contextul plăţilor ZIE, avem sau nu păduri pe lângă noi? În nota pe care cei de la MADR au transmis-o la Bruxelles au nominalizat numai pădurile realizate prin Măsura 221 din PNDR-ul trecut sau prin Măsura 8 din PNDR-ul viitor. Or, fermierii noştri se învecinează şi cu pădurile comunelor, şi cu pădurile silvicului, şi cu lizierele existente, nu numai cu cele făcute prin măsurile FEADR. Ca idee, 30 la sută din bani alocaţi pentru înverzire înseamnă enorm de mult, sume şi decizii care se vor afla „la muşchii“ fiecărui inspector de la APIA. Fermierii care vor fi consideraţi de către cei de la APIA că „nu au înverzirea“ nu vor participă la porţionarea tortului ăstuia de 420 de milioane de euro. Banii aceştia se vor împărţi numai suprafeţelor considerate a avea înverzire. De aceea diferenţa dintre producătorii agricoli care vor fi eligibili pentru plăţi directe va fi foarte mare. Dacă un fermier este tânăr, va lua o sumă de bani anume, dacă participă la înverzire ia nişte bani separat, dacă este la redistributivitate încasează alt cuantum, dacă are orez, sfeclă şi alte culturi care sunt trecute acolo ia iarăşi 15 la sută separat.

---

Nicolae Sitaru

Faptul că se vrea încurajarea unor exploataţii agricole de 30 de hectare, până la urmă nu este un lucru rău. Şi asta pentru că mica agricultură a fost neglijată şi, cumva, trebuie sprijiniţi şi oamenii aceştia care vor să facă agricultură, care vor să comaseze niţel terenurile, pentru că asta ar încuraja ca trei-patru inşi care lucrează cinci hectare să se adune şi să facă o fermă până la 30 ha. Pentru tinerii fermieri iarăşi este un plus - de acord şi cu asta dacă este adevărat. Dacă este adevărat ca tinerii fermieri, indiferent din ce familii provin, să fie ajutaţi să vină înapoi lângă fermă, pentru că vârsta medie a fermierilor cred că este destul de mare, este un plus. Problema este că nimeni nu ştie ce mai rămâne după toate plăţile astea redistributive. Dacă se dă o parte pentru unii, o parte pentru ceilalţi, mai sunt plăţi pentru soia şi pentru alt fel de lucruri, rămâne pe urmă un pachet care, la sfârştul anului, scade. Fermierii nu vor mai avea posibilitatea cheltuielilor predictibile, nu vor mai şti fiecare pe ce să conteze, nu vor mai şti ce fel de bugete să întocmească, cum să se orienteze şi ce investiţii să facă, fiindcă habar nu vor mai avea ce vor primi la sfârşit de an; iată cea mai mare problemă. (...) Cine a putut să-i verifice pe cei de la Ministerul Agriculturii cum au făcut ei socoteala? Cine poate să verifice câtă soia plătesc, înverzire etc.? Spun doar că vor rămâne 20 de euro la hectar subvenţie; unii vor lua 500 de euro la hectar, iar alţii 20 de euro. Nu spun că sunt un susţinător al egalizării plăţilor, dar s-ar putea să apară nişte diferenţe foarte, foarte mari şi nu ştiu dacă a făcut cineva un studiu de impact dacă se pun 100.000 ha cu soia ş.a.m.d. Apropo de înverzire, când trebuia să ştim şi noi de ea? Înainte de arăturile din toamna anului trecut! Suntem la finele lunii februarie 2015 şi nu ştim exact cum este cu înverzirea, iar peste o lună, o lună şi jumătate începem să depunem cereri la APIA. Înainte de a face o lămurire a fermierilor cu privire la măsurile pe care le întreprinde Agenţia de Plăţi în acest exerciţiu nou, angajaţii APIA în sine nu sunt încă lămuriţi cum va fi în perioada asta. Problema este că, în general, lucrurile trebuie să fie simple, că în particular, fermierii care sunt supuşi acestor planuri trebuie să înţeleagă ei primii cum le va fi viaţa lor de acum încolo. Or, lucrurile astea două nu sunt în regulă astăzi, când vorbim. Oare înverzire înseamnă să cultiv soia sau nu? Iată un alt subiect de discuţie. Se vorbeşte de zonele de inters ecologic, de strat vegetal. Dacă voi cultiva soia s-o culeg, mai este sau nu mai strat vegetal, zonă de interes ecologic? N-au lămurit chestia asta. Pot băga combina să recoltez soia sau este numai la mişto, aşa? După mine, zona de interes ecologic este la dispoziţia animalelor şi păsărilor. Este a mea sau nu?

---

Dimitrie Muscă

Domnul ministru (n.r. - Daniel Constantin) are în cap structura pe care aţi prezentat-o în completarea întrebării de când a auzit de posibilitatea statelor membre de a opta pentru sistemele de plată conforme cu noua PAC; n-are voie să-mi dea mai puţini bani şi să dea altora mai mult. Eu am două societăţi: una de 5.100 ha şi una de 2.500 ha şi amândouă au trecut de la aceeaşi fază, de la mic la mare, şi au ajuns aici. Nu este vorba de mine, Muscă, este vorba de oamenii aceştia care au pământ în societăţi. De ce să fie văduviţi şi să primească mai puţini bani decât ceilalţi pentru că aşa vrea domnul ministru? Este foarte adevărat, recunosc, adunarea pământului este o treabă benefică pentru ţară, fără comentarii. Vorbim însă de o picătură într-un ocean. Cu restul nu sunt de acord, nu-mi place, nu este corect. N-am decât să-i spun domnului ministru că dacă s-ar duce, ar fi mai bine. Nici ai lui din partid nu-l mai acceptă şi nu-l mai agrează. Bine că-l ţine Ponta (n.r. - premierul Victor Ponta), poate se însoară cu el. Nu ştie nici APIA dacă acest sistem intră în vigoare de anul acesta sau nu; ei spun 2015-2020, dar nu poţi să mă iei pe mine prin suprindere şi la această dată să-mi spui că a apărut un program care ar fi de maniera asta. Toată lumea şi-a făcut un plan de culturi. Eu, de exemplu, mi-am cumpărat îngrăşămintele, seminţele, tot ce se seamănă în această primăvară, iar acum sunt nevoit să rămân cu ele în stoc pentru că acum s-au trezit unii să facă schimbări. Am înţeles că intră şi soia ca şi ogor negru, şi lucernierele. Mi se spune de lucerniere. Eu, Muscă, am ce să fac cu ele că eu am 1.200 de bovine şi 35.000 de porci, nu-i o problemă. Dar majoritatea care nu au zootehnie? Ce fac cu lucernierele? Noi am avut atâta pământ nelucrat că nici nu ştiu cât a mai rămas pârloagă la ora actuală, dar aproape că-i bun pământul nelucrat de care se discuta acum câţiva ani că era de 3-4 milioane de hectare şi ar fi compensat cu nevoia de 5% pentru ZIE. Oricum, eu nu sunt de acord cu ceea ce spune el (n.r. - ministrul Agriculturii, Daniel Constantin) că celor cu suprafeţe mici le dă mai mult la hectar decât celorlalţi. Cine-i dă dreptul ăsta? Ce, sunt banii tatălui lui ca să-i împartă cum vrea el? Cu cine s-a consultat? Cu fermierii? Vai de mine... Cine ţine ţara cu mâncare? Ăia de 25 de ani şi cu un hectar sau cei cu suprafeţe mari?

---

Alexandru Gheorghe

După părerea mea, ideea acestei plăţi redistributive este una pozitivă. Şi asta pentru că era necesară stimularea fermelor mici, chiar şi a celor de sub cinci hectare. Aceşti oameni au pământ, stau acasă, nu fac nimic, dau suprafeţele în arendă şi sunt vai de capul lor. Trebuie plătiţi cu destul de multă dărnicie micii agricultori, trebuie favorizaţi destul de intens. În ceea ce priveşte iniţierea zonelor de interes ecologic, eu sunt pregătit. Eu deja, de anul acesta, fie că va fi emisă sau nu ordonanţa cu privire la noul sistem de plăţi în agricultură, experimentez un total 5% din suprafaţă cultivată cu soia, să fac antrenament. Dacă chestiunea asta devine obligatorie, se creează din nou piaţă de soia autohtonă. Probabil că în primii ani, când vor fi mai puţini producători, când producţia va fi aşa, sporadică, nu va fi o piaţă solidă, dar ulterior se va crea. Mai ales că există şi zona de plată cuplată, unde hectarul de soia ar urma să primească în 2015 aproximativ 325 de euro la hectar.

Noi mâncăm soia modificată genetic cu amândouă mâinile. Ea nu este pe piaţă, fermierii români nu se bat pentru a o produce pentru că nu este cerere de soia din producţia noastră internă, dar şrot de soia se importă ca la balamuc şi nu se apucă nimeni să prelucreze acum 1.000 de tone, 2.000 sau 5.000 de tone câte or fi pe piaţă în prezent. Dacă devine însă obligatorie această zonă de interes ecologic (cu subpunctul zone cu culturi fixatoare de azot), suprafeţele se vor extinde, urmând să poată ajunge iar la un milion de tone de soia producţie... Ia să vedeţi ce piaţă apare atunci!
Noi cu APIA avem discuţii periodice pe tema asta, la LAPAR. Inspectorii par bine pregătiţi şi ne explică cum trebuie ce ştiu şi ei, dar deocamdată partea asta de înverzire fiind numai proiect, vorbesc şi ei tot ca despre un proiect.

Ionel VĂDUVA

---