Dialog cu fermierii - FEBRUARIE 2016

Dialog cu fermierii - FEBRUARIE 2016

• Care    este    părerea dvs.    cu    privire    la asociere şi cum vă valorificaţi producţia?

Vlad Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Legume şi Fructe

„La momentul la care vorbim (1 februarie a.c.) am 1.000 mp cultivaţi cu gulii, alte 1.000 mp cu ceapă verde, ridichi şi salată. Nu am avut culturi afectate de temperaturile scăzute, în general legumicultorul se adaptează condiţiilor climatice ca să nu aibă pierderi. În câmp am o suprafaţă de circa 80 ha, iar în spaţii protejate - 3.500 mp. Dar cam 20 ha sunt destinate producţiei de legume. Cultiv porumb zaharat, praz, sfeclă roşie, varză roşie, sunt culturi mai neperisabile şi, în general, legumele care sunt acceptate de piaţă sunt cele pentru salate. Cu valorificarea nu am probleme, lucrăm cu reţeaua de supermarketuri Carrefour, cu care avem contract. Acum avem o solicitare din partea lanţului de supermarketuri Profi, care vizează o extindere masivă, de la 380 de magazine, câte sunt în acest moment, la 800 până în 2018. Am ajuns la o înţelegere, aştept să-mi trimită necesarul lor. Carrefour are depozit lângă Bucureşti, la platforma Cefin. Profi are depozite în Bucureşti, Cluj şi Timişoara. Transportul legumelor până la depozite este responsabilitatea noastră. Lucrul cu supermarketurile este mai costisitor, având în vedere că trebuie să ai calitate, iar sortarea şi ambalarea sunt obligatorii. Nu avem un spaţiu unde să stocăm marfa pentru a doua zi, când o recoltăm şi o livrăm. În Vidra mai există o cooperativă, care lucrează cu Mega Image, cu mai puţini membri, pentru că au pornit mai târziu, dar nu asta este problema, ci aceea ca produsul românesc să ajungă pe rafturile magazinelor către consumatori. Piaţa de gros Abundia nu cred că este o soluţie pentru noi, este un brand, un spaţiu de preluare şi depozitare cu standuri de vânzare angro. Dacă ar fi un beneficiar şi noi un furnizor, ar fi altceva, dar atât timp cât ni se oferă doar spaţii de închiriat este ca şi cum ar fi o piaţă mai mare, iar acest lucru nu ne avantajează. Noi căutăm valorificare directă. Asocierea a fost ideea pe care am susţinut-o din punct de vedere al planificării producţiilor şi al relaţiei cu supermarketurile. Avem 700 de membri din mai multe judeţe, dar lucrez mai exact cu 44 de producători, care au înţeles să valorifice prin intermediul cooperativei, pentru că este foarte greu să ai producţie de calitate, să sortezi, să ambalezi, iar o parte din producţie nu îndeplineşte criteriile pentru a fi valorificată prin supermarket. Aceasta se valorifică prin pieţe agroalimentare, autoconsum sau fabrici de industrializare. Dar în proporţie de 90% marfa corespunde cerinţelor supermarketurilor. Suntem satisfăcuţi de ceea ce am creat până acum. Individual este mai greu, nu poți asigura constanță în aprovizionare, calitate faci, dar nu poţi să asiguri un contract permanent pentru 365 de zile. Anul acesta ne-am propus să fim lideri la cinci legume: porumb zaharat, varză roşie, sfeclă roşie, praz şi salată.  Personal, anul acesta mă concentrez pe modernizarea spaţiilor protejate, pe un sistem mai înalt, cu o ventilaţie mai bună. Am solarii pe structură metalică, dar acum vreau pe ţeavă galvanizată. Cu încălzire cu tot, costurile ajung la 25 euro/mp. Încălzirea va fi pe peleţi şi resturi vegetale. De încălzire este nevoie mai mult în lunile ianuarie şi februarie.“

---

IPF Rusu Daniel Cezar, localitatea Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu

„Mă ocup preponderent de floricultură. Lucrez circa 5.000 mp, din care 2.500 mp spaţii protejate. În câmp am 4 ha. Produc, în primul rând, flori în spaţii protejate: zambile, lalele, crini, dar şi salată verde. Cu valorificarea mă descurc destul de bine. Problema este ca nu avem o piaţă de flori, întrucât cea din Bucureşti, de la George Coşbuc, este doar o stradă, nu o piaţă în adevăratul sens al cuvântului, iar acolo sunt şi mulţi intermediari. O altă problemă este importul de flori din diverse ţări, precum Olanda şi, mai nou, Bulgaria, la preţuri foarte mici, ori asta ne încurcă foarte tare. Nu ştiu cum ajung la aceste preţuri, pentru că butaşii din care se produc vin din Olanda, Germania şi sunt foarte scumpi, iar ei vând aproape de preţul nostru de producţie. Am spaţii protejate moderne, încălzite, construite pe o suprafaţă de 2.000 mp printr-un proiect finanţat din bani europeni, în valoare de 25.000 de euro, implementat în 2010. Am fost printre primii, atunci am reuşit, acum este mai greu. Am o asociaţie cu membri din mai multe comune, se numeşte Flor Rom şi este înfiinţată în 2009. Dar acum vreau să fac o altă asociaţie, cu membri doar din comuna Adunaţii Copăceni. Sunt cam 500-600 de producători în comună. Desfacerea este dificilă. Cu noua asociaţie aş vrea să putem ajunge să facem chiar şi export. Eram pregătiţi să exportăm în Rusia, dar a intervenit embargoul şi a rămas la stadiul de discuţie. Am vrea să construim un depozit, să accesăm fonduri europene.“

---

Marian Popescu, preşedintele Cooperativei Legume de Vidra 

„Suntem la început de drum, cooperativa s-a înfiinţat în ianuarie 2013, avem 21 de membri, dintre care 10 fondatori, şi încercăm pe parcurs să ne dezvoltăm şi să avem o mai bună colaborare cu supermarketurile. Noi livrăm legumele într-un lanţ de supermarketuri, şi anume Mega Image. Suntem foarte mulţumiţi de această colaborare. Fiecare membru cultivă în medie 3.000-4.000 mp. Avem contracte încheiate pentru a livra salată, ceapă verde, varză, tomate, ardei, conopidă. În primul an în care ne-am înfiinţat am livrat producţia online, iar după aceea am avut norocul să fim invitaţi de cei de la Mega Image, care ne-au ajutat şi ne-au oferit posibilitatea de a livra marfa către ei. Au un depozit central, în zona Frumuşani, lângă Bucureşti, unde noi ducem marfa. Am reuşit să cumpărăm o maşină frigorifică, ei ne-au cerut ca marfa să fie transportată în anumite condiţii. Au vrut calitate, dar ne ajută cu seminţele, pesticidele, au ales hibrizii şi soiurile pe care să le cultivăm, au chiar şi un inginer agronom care ne verifică şi ne dă reţetele de nutriţie şi tratamentele. Pe viitor am dori să facem un proiect PNDR pentru a construi un depozit de sortare-ambalare. Vrem să ne extindem, să atragem mai mulţi membri, să mai cumpărăm o maşină frigorifică, mai mare, întrucât cea pe care o avem are 5 tone, iar în vârf de sezon facem două curse pe zi şi de multe ori nu face faţă. Investiţia în maşină a meritat, la început ne-a fost mai greu, ca la orice început sunt necesare anumite cheltuieli ca să te dezvolţi. Eu lucrez o suprafaţă de  2.000 mp în sistem protejat şi 2.500 în aer liber. Am solarii pe structură metalică, iar anul acesta vreau să modernizez o parte, spaţiul de lucru să fie mai mare, să fie mai bine ventilat. Dacă acum am o lăţime a solarului de 4 m, în viitor vreau să fie de 10 m. Nu voi încălzi, pentru că nu-mi permit financiar, dar la răsaduri am încălzire. Am avut salată plantată în toamnă pentru valorificare în iarnă, circa 8.000 de salate, dar gerul le-a afectat în proporţie de 60%, chiar şi cu tunel. Încep să pregătesc terenul pentru a planta salata de primăvară.“

---

Denisa Mihalache, administrator SC Prod Legumicola, comuna Colibaşi, judeţul Giurgiu

„Cultivăm legume în spaţii protejate pe o suprafaţă de 2 ha. Cultura de tomate este preponderentă, însă cultivăm şi salată, ceapă verde, usturoi, vinete, castraveţi, ardei, dar în proporţie mică. Anul acesta o să diversificăm gama de tomate cu varietăţi kumato, galbene, roz etc. Cu privire la organizarea producătorilor, noi am pus bazele unei asociaţii în anul 2006, la început am fost 42 de familii, iar acum am rămas doar 5. În cazul nostru, asociaţia a fost un eşec şi sincer, dacă ar fi s-o iau din nou de la început, nu m-aş mai încumeta, şi asta din două motive: birocraţia şi mentalitatea oamenilor. Ni s-au cerut foarte multe acte, trebuia plătit contabilul, juristul etc. şi cineva trebuia să se ocupe de toate aceste demersuri. În prezent, din cei cinci membri, doi valorifică producţia prin supermarket, implicit noi. Iniţial ne-a fost foarte greu să intrăm pe piaţă în relaţia cu hipermarketurile, dar acum situaţia s-a mai îmbunătăţit. Prima oară am lucrat cu hipermarketul Cora, dar colaborarea nu a fost bună şi am renunţat, iar marfa am valorificat-o apoi în pieţele de gros, mai ales în Constanţa. În urmă cu 3-4 ani, am stabilit un parteneriat cu hipermarketul Auchan pentru livrarea de legume, 70% din cantitate fiind tomate. Pe piaţa hipermarketurilor ne este foarte greu pentru că nu avem suficienţi bani ca să ne dezvoltăm aşa cum ar trebui: cu spaţii de depozitare, ambalare, sortare şi implicit transport către platformele hipermarketurilor. Acum am în plan construirea unei sere performante, cu sistem de încălzire, pe o suprafaţă de 1,5 ha, în valoare de 1,6 milioane de euro, din care 90% finanţare europeană şi 10% contribuţie proprie. În proiect vreau să fie inclus şi un spaţiu de depozitare, ambalare, sortare pentru a ne apropia de cerinţele supermarketurilor. În urmă cu şase ani, am accesat fonduri europene pentru instalarea tinerilor fermieri, care mi-a permis să achiziţionez un tractor şi alte utilaje agricole necesare. A fost foarte greu să beneficiez de acest sprijin. A fost nevoie de multă răbdare. Am încercat apoi să obţin finanţare pentru construcţia unei sere, însă proiectul a fost respins, am pierdut mulţi bani pe care i-am dat la proiectant, la firma de consultanţă, care nu a fost cinstită etc. Am avut o pierdere de 6.000 euro dacă vorbim strict de cheltuielile din acte, nu mai vorbim de timp, alte avize, de la mediu, Apele Române etc.“

Ana IONIȚĂ

---