Dialog cu fermierii - FEBRUARIE 2017

Dialog cu fermierii - FEBRUARIE 2017

• Ce elemente de noutate aţi introdus în tehnologia de cultură?
  
• Care consideraţi că este cea mai profitabilă cultură pentru ferma dvs. şi care  sunt tratamentele-cheie care trebuie făcute?
  

II Culcea Silviu, localitatea Bujoreni, judeţul Teleorman

„Administrez o suprafaţă agricolă de 300 ha pe care o cultiv cu grâu, rapiţă, floarea-soarelui şi porumb, dar acesta într-un procent mai mic. În acest an voi avea şi cultura de mazăre în asolament, la început o suprafaţă de până la 30 ha pentru a vedea dacă este rentabilă. Am încercat, pentru prima oară, în toamnă, un îngrăşământ cu eliberare controlată Evo NGOO NPK 10:20:10 şi NPK 10:14:10 şi vom vedea ce rezultate obţinem. Înainte de a folosi un produs, soi sau hibrid îl testez sau văd la alţi colegi; informaţii mai multe obţin de la prezentările făcute de reprezentanţii companiilor. La culturile agricole, toate tratamentele sunt importante, fie că este vorba de erbicide, insecticide sau fungicide, nu aş putea spune că unul anume este cheia. Important este să fie făcute la timp.  La rapiţă, tehnologia de combatere a bolilor include folosirea în toamnă a produsului Caramba, după care revin cu el în primăvară şi urmează fungicidul Pictor. În funcţie de dăunătorii pe care îi  găsesc în cultură utilizez Lamdex sau Biscaya. La cultura de rapiţă am ales, în principal, hibrizii de la Monsanto, însă anul acesta voi cultiva 40 ha cu hibridul PT225 de la Pioneer. Am avut sole unde am obţinut 4 t/ha, dar şi 2 t/ha. Anul trecut, în primăvară, am avut ceva probleme cu băltirile şi n-am reuşit să întorc cultura. De regulă, se obţin producţii bune în zonă. Pentru mine cultura de floarea-soarelui este mai profitabilă decât rapiţa pentru că la ultima riscurile sunt mai mari, este mai costisitoare şi cu multe emoţii. Rapiţa a intrat bine în iarnă, este acoperită de zăpadă şi sperăm să dea producţie bună. La cultura de floarea-soarelui folosesc hibridul NK Neoma, de la Syngenta, şi P64LE25, de la Pioneer. Aplicăm 200 kg de îngrăşăminte chimice 20:20:20, însă anul acesta intenţionez să administrez NPK 15:15:15 sau NPK 16:16:16 cu sulf. Folosesc fungicidul Acanto Plus aplicat cu un îngrăşământ foliar. Producţiile la floarea-soarelui depăşesc 3.500 kg/ha.“

---

PFA Uţan Liviu Marius, comuna Răsuceni, judeţul Giurgiu

„Am o fermă vegetală de 350 ha cultivate cu grâu, rapiţă, floarea-soarelui şi mazăre furajeră. Porumb cultiv pe o suprafaţă mică pentru că, aşa cum ştim, irigaţiile sunt la pământ şi din această cauză nu obţinem rezultate bune. Ca noutate, în structura culturilor am înfiinţat cultura de lucernă. În toate culturile investesc conform nevoii acestora, dar cu un nivel mai ridicat la cele de rapiţă şi grâu, producţiile obţinute fiind pe măsură. Am încercat în ultimii doi ani produse noi de la Timac, respectiv îngrăşăminte chimice solide şi foliare la culturile de rapiţă şi grâu. Impactul nu a fost unul deosebit dacă mă raportez la recomandările celor de firmă, în schimb preţurile sunt mult prea mari comparativ cu îngrăşămintele clasice. Am lăsat şi martor pentru a vedea eficienţa lor, iar diferenţele nu au fost semnificativ mai mari. Unii afirmă că după 3-4 ani de aplicare a îngrăşămintelor se vede mai bine efectul acestora, însă nu miam mai permis financiar să continui aplicarea lor. Am determinat pH-ul solului, se situează între 5,8 şi 7, şi anul acesta urmează să fac cartarea agrochimică pentru a urma un program de fertilizare. La evenimentul Naturevo am auzit lucruri interesante legate de influenţa apei asupra eficienţei tratamentelor fitosanitare. Sursa mea de apă este un puţ forat la 70 m adâncime, însă nu i-am făcut încă analiza. Anul acesta intenţionez s-o realizez. De anul acesta mi-am propus să testez în ferma mea mai mulţi hibrizi, în special cei de rapiţă, iar în vară să încep cu tratamentele fitosanitare şi să las martori. În ultimii trei ani am folosit numai hibrizi de rapiţă de la Monsanto. În toamnă o să aloc o suprafaţă de 5 ha pentru a face loturi demonstrative cu hibrizi de rapiţă, la care voi aplica aceeaşi tehnologie, însă recoltatul va fi separat pentru a avea o imagine clară asupra productivităţii. Naturevo are un portofoliu foarte bun la îngrăşămintele chimice, iar pe mine mă interesează cele foliare, dar nu înainte de a vedea care este raportul calitate-preţ. În 2016 am semănat 100 ha cu rapiţă, dar am recoltat de pe 90 ha, deoarece am avut probleme cu băltirile, iar producţia medie obţinută a fost de 4.200 kg/ha. Cultura de rapiţă a intrat relativ bine în iarnă, la 6-8 frunze, şi sper s-o treacă cu brio. Tratamentul-cheie la rapiţă consider că este cel din toamnă, când se aplică un regulator de creştere; eu folosesc Caramba Turbo. Dacă nu se aplică, planta se dezvoltă mai mult şi consumă prea mult din rezerva de nutrienţi din sol. Un alt tratament important, dar pe care nu-l aplicam până în 2016, constă în utilizarea produsului Pictor la începerea căderii petalelor, pentru protecţia împotriva putregaiului Phoma. Produsul trebuie aplicat la momentul optim pentru a fi eficient, pentru că altfel nu se obţin rezultate. Toată rapiţa pe care am recoltat-o era verde, iar silicvele uscate. Vorbesc despre acest produs care are acţiune atât preventivă, cât şi curativă pentru că pe acesta îl folosesc. Înainte de a-l aplica, nu depăşeam producţia de 3,5-3,6 t/ha, iar anul trecut, introducând doar acest tratament, am obţinut 4,5 t/ha. La grâu am obţinut o producţie de 5,8 t/ha din cauza faptului că nu am intervenit la timp cu un regulator de creştere şi ploile şi vântul au produs căderea plantelor. Tratamentul-cheie la grâu este regulatorul de creştere pentru că dacă există riscul ca plantele să facă o talie prea mare şi cad atunci tot ce ai investit este de prisos.“

---

Niculae Paraschiv, administrator SC Iulian Agro Services Prod, localitatea Moara Vlăsiei, judeţul Ilfov

„Ferma are o suprafaţă de 300 ha cultivată cu grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Din vară doresc să beneficiez de consultanţă tehnică de la Naturevo la cultura de grâu şi să aplic pe circa 70 ha programul de protecţie recomandat de dânşii, program pe care îl vom respecta întocmai, de la A la Z, pentru a ne da seama dacă are efect asupra producţiei şi dacă se obţine o eficienţă economică. Dorim să obţinem un preţ mai bun la valorificarea grâului. În medie, producţia obţinută la grâu se situează între 5.000 şi 5.500 kg/ha, dar aplicăm un plan de fertilizare mai slab. Ne-am hotărât ca din toamnă să-i acordăm acestei culturi o importanţă mai mare şi să aplicăm o tehnologie ridicată. După investiţia făcută pe hectar, clasamentul culturilor este rapiţa, floarea-soarelui, porumb şi grâu. De 5-6 ani, şi cu ajutorul subvenţiei, am reuşit să producem mai mult şi să obţinem un profit pe care îl investim în culturile agricole şi în dotarea cu maşini şi utilaje agricole performante.“

---

Gelu Ivănuş, administrator SC Agro Ivănuş, localitatea Prunaru, judeţul Teleorman

„Lucrez 1.600 ha, iar structura culturilor din acest an agricol cuprinde rapiţă (600 ha), grâu (500 ha), orz (100 ha) şi culturi de primăvară pe restul suprafeţei. Colaborez cu firma Naturevo de aproximativ 10 ani şi cumpăr de la ea o mare parte din inputurile pe care le folosesc. Au şi specialişti care oferă consultanţă de specialitate. În portofoliul are produse cu brand propriu, cu indicativul EVO, pe care le-am utilizat în fermă, precum şi pachete de erbicidare sau fertilizare. Produsele sunt de calitate, dar au şi un preţ mai ridicat. Sunt eficiente şi se reflectă în producţie. În ultima vreme fermierii au acces facil la informare, firmele organizează o serie de simpozioane şi demonstraţii în câmp, unde putem vedea potenţialul hibrizilor şi rezultatele diverselor tehnologii aplicate. În plus, testăm şi noi în ferme diverşi hibrizi, unii se pretează mai bine condiţiilor pedoclimatice, alţii mai puţin bine. Nu pot să spun că o anumită cultură este rentabilă. Depinde foarte mult şi de anul agricol. Într-un anumit an poate să fie floarea-soarelui care îţi asigură cel mai mare profit, în altul porumbul. După nivelul investiţiei, primul loc îl ocupă cultura de rapiţă, deoarece necesită foarte multe tratamente. Trebuie să ai mare grijă de ea pentru că dacă ratezi un tratament poţi să pierzi 70% din producţie. În opinia mea, tratamentul-cheie la rapiţă este aplicarea insecticidului în primăvară. Pentru aceasta trebuie urmărită cultura. Rapiţa pe care am semănat-o în epoca optimă (500 ha) arată foarte bine, dar cea la care am întârziat semănatul şi care a intrat în iarnă cu patru frunze stă sub semnul întrebării. Acord importanţă şi cerealelor păioase, pentru că au un rol important în rotaţia culturilor. Menţin în continuare cultura de orz, deşi suprafeţele s-au redus în ultimul timp, deoarece este o bună premergătoare pentru rapiţă. Realizez o producţie medie la rapiţă de circa 4 t/ha. Preţul a fost mereu bun şi cred că nu există fermier care să nu fie mulţumit. Dificilă pentru noi este valorificarea cerealelor păioase. Nu există o corelare între ceea ce investim pentru a realiza un kilogram de grâu de calitate şi preţul pe care îl obţinem. Încet, încet, cultura va fi înlocuită de altele, poate de mazăre, soia etc. Anul acesta doresc să încerc doi hibrizi noi de floarea-soarelui de la Syngenta. Am fost încântat de ceea ce au spus în prezentări şi acum doresc să-i testez în fermă. La floarea-soarelui folosesc genetică de la LG şi Pioneer. Producţia medie obţinută anul trecut a fost de 3.500 kg/ha. Anul trecut am folosit pentru prima dată şi îngrăşăminte chimice cu descompunere lentă, însă preţurile lor sunt mari pentru piaţa din România şi nu şi le pot permite toţi fermierii. Aş vrea să subliniez faptul că pentru obţinerea unor producţii ridicate şi calitatea apei folosite la efectuarea tratamentelor contează foarte mult, în mod special pH-ul. Apa folosită la erbicidat, de exemplu, trebuie să aibă o anumită temperatură, un anumit pH - sunt factori de care trebuie să ţinem seama pentru că altfel eficienţa este mai mică.“

Ana IONIŢĂ

---