Dialog cu fermierii - IANUARIE 2015

Dialog cu fermierii - IANUARIE 2015:

• Aţi avut probleme cu încasarea plăţilor directe  în decembrie 2014?
• Credeţi că rezultatele alegerilor prezidenţiale ar fi putut avea ca efect aceste tergiversări la plată sau orice alt motiv de natură economică?

Victor Chivu, fermier, lucrează aproximativ 3.000 ha în comunele Conţeşti şi Bragadiru:

„Premierul nu s-a ţinut de cuvânt atunci când a promis că acordă subvenţia la motorină în decembrie (n.r. - 2014). Dacă urma să câştige alegerile, cred c-o plătea. Cum n-a fost să fie, s-a gândit mai bine şi a spus că nu este tocmai bine să încarce exerciţiul bugetar 2014, ci să dea aceşti bani în 2015. (...) De-abia de acum a început să intre banii în conturi. Cred că ieri au venit banii (05.01.2014 - n.r.), iar astăzi (06.01.2014 - n.r.) m-au anunţat cei de la Trezorerie că mi-au intrat sumele de pe trimestrul III. În aceste zone sunt în continuare anumite sincope. A întârziat şi plata a II-a din SAPS, iar explicaţia guvernanţilor a fost aceea conform căreia nu s-a vrut să se intre cu deficit în noul an bugetar, «că a venit FMI-ul peste ei». Noi, fermierii, suntem înţelegători, dar atunci de ce au promis înainte de alegeri că ne vor da banii la timp şi nu după? (...) Prea multe minciuni. Au început să mă cam lase rece schimbările politice. Chiar şi aşa, consider că Daniel Constantin ar trebui să mizeze mai mult pe susţinerea Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) în vederea îmbunătăţirii sistemelor existente. Fără irigaţii suntem morţi. Deja am început cu o pierdere de circa 150.000 de euro. Nu mai puţin de 785 de hectare cu rapiţă trebuie întoarse. Plantele nu au răsărit, iar dacă au ieşit, au fost atacate de rozătoare. Mai mult, la ora actuală, din cauza precipitaţiilor şi a vremii nefavorabile, există o întârziere a lucrărilor de toamnă. Practic, în acest moment, mă aflu în situaţia în care aproximativ 1.800-1.900 de hectare trebuie arate ca restanţă. În locul culturii de rapiţă voi însămânţa cu porumb 1.200 de hectare şi circa 700 ha cu floarea-soarelui. Şi pentru că m-aţi întrebat de pierderi - gândiţi-vă doar la lucrările pe care le-am efectuat la cultura de rapiţă, bani pe care, practic, i-am pierdut: - două discuiri şi o trecere cu un combinator, iar în altă parte am discuit chiar şi de trei ori, la care am adăugat o trecere cu combinatorul. Vorbim de pierderi, care sunt aproape 30 de litri de motorină la hectar. Din cauza problemelor amintite anterior sunt nevoit să finanţez o nouă arătură, precum şi alte lucrări de specialitate. Şi toate acestea pe lângă erbicidul preemergent aplicat. Tot la capitolul scăderi putem bifa şi diminuarea şepteului de vaci cu lapte. În prezent nu mai deţin decât aproximativ 200 de capete, în acest total inccluzând şi tineretul. Producţia de lapte este procesată în parte de mine, pentru consum propriu, restul fiind direcţionată către marii jucători, printre care şi Danone. Anul acesta a început cam prost pentru mine.“

---

Piero Francisci, fermier de origine italiană, lucrează circa 400 ha la Băbăiţa, Teleorman

„Care subvenţii? (râde ironic) La 1 decembrie a fost promisă la plată rata a II-a, dar nu deocamdată când va fi plătită în realitate, chiar dacă au fost făcute alte promisiuni. Pentru că m-aţi întrebat de alegeri, fără o politică agricolă de anvergură şi fără cineva care să conştientizeze că agricultura este lucrul cel mai important pentru omenire, aceasta nu va merge niciodată nici în România, nici în alte ţări. Totul depinde de politică. Agricultura depinde exclusiv de politică. Problema politică este una foarte, foarte serioasă. Da, am probleme. Nu mai investesc absolut nimic în fermă. Eu, dacă găsesc un cumpărător, vând afacerea pentru că nu merge în agricultură. (...) Dacă nu ai suprafeţe uriaşe de teren şi dacă depinzi de marii traderi internaţionali, care, la rândul lor, depind de politicile strategice mondiale, afacerile în agricultură reprezintă bani pierduţi. Pentru asta trebuie politici statale şi europene inteligente. Nu am idee dacă prezidenţialele au afectat acordarea subvenţiilor. Este o realitate totuşi. În România s-a schimbat preşedintele, acesta poate fi un element foarte important. Primele mişcări ale actualui şef de stat au dovedit un alt fel de caracter, un alt fel de persoană. Probabil că în spatele acestei noi mişcări se vor conforma şi alte persoane. Politica nu va fi doar un sector din societate unde sunt adunaţi cei mai proşti, va fi şi un element important, cum ar trebui să fie, unde vom aduna inteligenţele cele mai bune din România. Schimbarea care s-a produs în noiembrie este una foarte, foarte importantă pentru România. Cum va schimba România, mi-e greu în clipa aceasta să-mi imaginez.“

---

Marcel Cucu, fermier din Brăila, lucrează 250 ha de teren arabil

„Se pare că în perioada imediat următoare, preşedintele României va avea discuţii cu conducerile tuturor partidelor parlamentare, ocazie cu care se vor discuta probleme legate de proiectele pentru România. Din păcate însă n-am văzut nicăieri nici un fel de discuţii legate de agricultură şi de situaţia populaţiei din zona mediului rural, nimic. Pentru mine acesta este un lucru îngrijorător. (...) Mie nu-mi plac în general şi iau atitudine foarte fermă împotriva promisiunilor fără acoperire. Chestiunea asta cu subvenţiile date până la nu ştiu ce dată, iarăşi a fost doar o promisiune. Probabil că s-a văzut în toată ţara că sunt nişte semnale cum că acestea n-au intrat în conturile fermierilor în procentul pe care îl anunţau guvernanţii – «până la sfârşitul sărbătorilor de iarnă toată lumea va avea subvenţiile plătite». Dacă este să ne referim la culturile care vor fi însămânţate în primăvară, 2015 pare a fi un an, cel puţin la momentul acesta, promiţător. Au existat la finele anului trecut anumite cantităţi de precipitaţii care au creat unele rezerve de apă în sol, dar culturile de toamnă şi mai ales rapiţa nu vor mai genera recordurile din 2014, mult trâmbiţate de actuala conducere a Ministerului Agriculturii. Ca an agricol, 2015 pare a fi unul promiţător dintr-un anumit punct de vedere. Chiar dacă rapiţa continuă să fie în pericol, celelalte, dacă beneficiază de aportul de apă, se vor dezvolta bine. Până la urmă, natura şi Dumnezeu aici trebuie să ne ajute, cu irigaţiile, că noi ne-am ajutat foarte bine şi le-am distrus. Şi pentru că politicul îşi spune cuvântul şi în ceea ce priveşte latura investiţională în agricultură, nu numai în privinţa plăţilor directe, anul acesta nu se va întreprinde mai nimic din acest punct de vedere. În noul PNDR sunt alocate 370 de milioane de euro despre care a vorbit atât de frumos domnul ministru (Daniel Constantin – n.r.). Ei bine, după părerea mea, avem nevoie de vreo 10 PNDR-uri din astea ca să putem ajunge la suprafaţa pe care am avut-o la irigat în anii '90. 10 PNDR-uri înseamnă vreo 70-80 de ani.“

---

Viorel Nica, Agrichim Feteşti

„Eu am luat avansul, am luat un credit-punte pe adeverinţă şi nu ştiu cum stau lucrurile cu subvenţiile, că nu m-am mai interesat. Din punctul meu de vedere, dacă nu lucrezi cu banca şi nu faci investiţii eşti un om mort, nu trebuie să te bazezi pe subvenţii. Acum şapte ani, eu mi-am făcut un siloz, o fabrică de seminţe. Mi-am mai cumpărat o combină, mi-am mai cumpărat o semănătoare. Cine n-a făcut investiţii până acum, îi va fi greu să facă de acum încolo. Din toate punctele de vedere, chiar şi politic. Unul cu 500 ha care nu are decât un tractor, ceva utilaje şi o mică magazie este perdant din start. Cine nu are un spaţiu de depozitare, cine n-are posibilitatea să facă plusvaloare... la revedere. Din păcate, şi asta este tipic pentru unii dintre colegii mei, din primii bani pe care i-au luat unii fermieri şi-au cumpărat maşini luxoase, s-au dus pe toate insulele, şi-au făcut case, şi-au cumpărat mobilier, ei n-au făcut investiţii. Eu, în 15 ani, n-am cumpărat nimic în casă şi când m-am privatizat, aveam casa făcută din 2000. Doamne-fereşte de alte evenimente neplăcute sau nenorociri. Cine şi-a pus la adăpost irigaţiile, cine a înfiinţat culturile cum trebuie, cred că nu va avea probleme în acest an. Trebuie să-ţi construieşti însă un cash-flow din bugetul de venituri şi cheltuieli propriu, din nivelul producţiilor”.

Ionel VĂDUVA

---