Dialog cu fermierii - IANUARIE 2018

Dialog cu fermierii - IANUARIE 2018:

- Ce lucruri bune consideraţi că a adus anul 2017  în agricultură şi ce aşteptări aveţi de la 2018 ?

Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR

„În anul 2017, prin presiunea pe care fermierii au făcut-o, s-a reuşit ca plăţile efectuate de către APIA să fie realizate la timp. Un alt lucru bun, dar în acest caz nimeni nu a avut vreo contribuţie, au fost condiţiile climatice favorabile, care ne-au ajutat să obţinem rezultate bune. Al treilea lucru care merită menţionat ar fi relaţia bună dintre fermieri şi autorităţile statului, care au fost destul de receptive la doleanţele noastre şi au reuşit într-o oarecare măsură să rezolve o parte din problemele noastre. Nereuşitele sunt mai multe decât reuşitele şi aici mă refer la faptul că sunt foarte multe acte normative despre care discutăm de ani şi pe care am crezut că le vom finaliza, dar, din păcate, nu am reuşit. Aici amintesc Legea 17 privind vânzarea şi cumpărarea terenurilor agricole, Ghidul de Bune Practici, legea vânătorii sau despăgubirea celor care au fost afectaţi de pagubele produse de animalele sălbatice. Nu ducem lipsă de promisiuni că problemele vor fi rezolvate, iar acestea trec în sarcina Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Un alt aspect este că până la această dată (20 decembrie) nu ştim care este bugetul MADR.  Noi, fermierii, rămânem consecvenţi solicitărilor noastre şi nu vom renunţa la nici una dintre ele pentru că toate duc la buna desfăşurare a activităţii în agricultură. Pentru anul 2018 îmi doresc să avem parte de condiţii meteorologice normale, iar aşteptările noastre legislative să se materializeze. Sperăm să fie rediscutat Codul Fiscal, cel puţin pe sectorul agricol, pentru că trebuie să fie mai flexibil şi mai realist. Nu în ultimul rând, îmi doresc ca fermierii să capete un respect mult mai mare pentru că până la urmă sectorul agricol este important pentru noi toţi.“

---

Gheorghe Albu, vicepreşedinte LAPAR

„La sfârşitul fiecărui an toţi cei care au o afacere îşi fac un bilanţ, iar cel pe 2017 a fost unul relativ bun, mulţumitor. LAPAR a avut foarte multe acţiuni în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei în domeniul agricol în aşa fel încât să nu mai existe scăpă ri care să îngreuneze foarte mult activitatea producătorilor agricoli şi, de ce nu, a investitorilor în agricultură. Motiv pentru care s-au demarat acţiuni în ceea ce priveşte amendarea sau modificarea Legii 17 privind înstrăinarea terenurilor agricole şi s-au făcut demersuri privind acordarea de despăgubiri din partea proprietarilor fondurilor de vânătoare către fermierii ale căror culturi au fost distruse de animalele sălbatice. Sunt foarte multe acţiuni pe care le-am făcut şi vom veghea şi pe mai departe. Sunt mulţumit de activitatea LAPAR pentru că este probabil singura asociaţie profesională care cheamă la dezbateri un grup cât mai mare de oameni din domeniu, astfel încât să fie reprezentativ, iar propunerile noastre să fie pertinente şi nu formale. Drept dovadă este faptul că suntem apreciaţi la nivelul Ministerului Agriculturii şi suntem luaţi în seamă la nivelul Parlamentului, şi nu numai, pentru că desfăşurăm o activitate intensă şi la Bruxelles. În calitate de fermier, am anumite obiective pentru 2018. În cadrul fermei avem activităţi diverse, de la cultura cerealelor, creşterea animalelor, piscicultură şi până la viticultură şi procesarea strugurilor. Ne dorim să ne concentrăm pe mai departe pe toate sectoarele de activitate şi să achiziţionăm echipamente şi utilaje performante, adică să fim în pas cu tehnologia nouă, iar în noul nostru domeniu - viticultura, să putem face o reţea de distribuţie a vinului produs în crama de la Viişoara. Avem aproape 21 de sortimente de vin, dintre care 19 au fost premiate cu medalii de aur şi argint, şi considerăm că merităm să fim promovaţi pe piaţă. Cu acest prilej aş dori să urez producătorilor agricoli sănătate, fericire şi prosperitate.“

---

Vasile Datcu, administrator SC Indagra Invest, judeţul Brăila

„Sunt mulţumit de cum s-a încheiat anul agricol 2017. Sunt om de afaceri şi prin urmare ştiu ce am de făcut ca să scot profit. Am o rată a profitului destul de mare şi asta mă motivează să fac un fel de competiţie cu mine însumi ca an de an să reduc cheltuielile. Cel mai mult mă mulţumeşte cultura de porumb pentru că aceasta răspunde cel mai bine la investiţia realizată. În anul 2016 am obţinut o producţie medie de 10 tone/ha, iar în 2017, din cauza condiţiilor climatice nefavorabile, a trebuit să reînfiinţez cultura şi am obţinut, cu un hibrid extratimpuriu, o recoltă de 6 t/ha. Mulţi ani am produs seminţe de porumb şi am colaborat foarte bine cu companiile din domeniu, însă am avut doi ani dificili, cu exces de umiditate, şi am renunţat la această activitate. Am fost printre iniţiatorii cultivării de loturi semincere în judeţ, iar astăzi este unul dintre cele mai importante din ţară în producerea de seminţe. Este o excelentă afacere atât pentru fermieri, pentru că s-au capitalizat, cât şi pentru procesatori. Am renunţat aşadar la producerea de seminţe de porumb şi mi-am spus că trebuie să văd cum pot supravieţui pe piaţă. Mi-am dorit să ajung la o dimensiune a fermei care este optimă atât din punct de vedere economic, cât şi social. În momentul de faţă am 350 ha, amenajate cu sisteme de irigaţii. Am vrut să fac o fermă model din punct de vedere social şi economic, nu dintre acelea care au mii de hectare şi care creează mari probleme sociale. Am văzut cum stau lucrurile în ţările din vestul Europei, unde fermele nu au suprafeţe mari şi am vrut să dau fermei mele o dimensiune optimă. În SUA, ferma medie are 250 ha. Pentru că îmi place să inovez, caut în ferma mea să aprofundez unele aspecte. Am creat o cooperativă care are şi o componentă de cercetare, unde deocamdată studiem aspecte ce ţin de pedologie, însă ţinta mea este să producem seminţe, genetică românească. Mă uit surprins la cercetarea românească deoarece nu pare ancorată în realitate, ori numai cercetarea aplicativă poate să ducă la profit şi asta este una din ţintele mele. Aş vrea să creez soiuri sau hibrizi care să fie adaptate la condiţiile din ferma mea, la secetă şi la agresiunea dăunătorilor şi, de ce nu, să încerc să obţin şi cereale fixatoare de azot. O provocare a anului 2018 este că nu putem trata culturile fixatoare de azot. Nu ştiu ce voi face pentru a obţine producţii rentabile. Filozofia mea nu este să obţin producţii mari, ci să optimizez costurile de producţie. Dacă eu scot profit maxim la 3,5 t/ha, eu atât fac. Am altă gândire, eu nu aplic foarte mult azot, las bacteriile din sol să funcţioneze în condiţii optime. Nu fac performanţă tehnologică sau genetică, dar vreau sa fiu mulţumit, să furnizez produse rezonabile şi să exist în piaţă.“

---

Constantin Bazon, vicepreşedinte LAPAR

„Aş vrea să încep cu demersurile pe care le-am făcut în cadrul LAPAR la Ministerul Agriculturii, la AFIR şi APIA, de simplificare a procedurilor de depunere a cererilor de plată de către fermieri. În sfârşit am găsit înţelegere şi lucrurile s-au simplificat incomparabil faţă de ghidurile anterioare, ceea ce a dus la posibilitatea efectuării plăţilor încă din luna octombrie. Mai sunt câteva lucruri neconforme cu dorinţele noastre şi sperăm ca până în primavară să fie corectate şi aceste inadvertenţe pentru ca lucrurile să decurgă mai bine. Dacă ar fi să mă refer acum la una foarte gravă şi nerezolvată, este interzicerea tratamentelor la culturile leguminoase, la cele fixatoare de azot, şi astfel nu mai putem realiza zona de interes ecologic. Trebuie să găsim o soluţie pentru că dacă nu vom mai putea trata soia, dacă nu aplicăm în vegetaţie 2-3 erbicide sau nu tratăm împotriva dăunătorilor, cultura este compromisă. Sperăm ca din 2018 să putem declara elementele de peisaj ca zone de interes ecologic, alături de canale, rigole, zonele-tampon, marginile de câmp, zonele împădurite. Privitor la condiţiile climatice, pot spune că toamna a fost îngăduitoare, lungă şi cu precipitaţii, contrar prognozelor meteorologice. Culturile sunt promiţătoare şi sperăm într-un an agricol mai bun. În cadrul fermei mele, de 3.000 ha, localizată în judeţul Vrancea, am mizat pe cultura de rapiţă şi am înfiinţat-o pe o suprafaţă mare, de peste 1.000 ha. Este primul an când cultiv o suprafaţă aşa mare, de regulă rapiţa ocupa 600-700 ha. Am făcut această alegere pentru că este cultura care ne aduce primii bani, producţia este plătită la un preţ cât de cât acoperitor, iar la ea nu putem renunţa datorită facilităţii de vânzare. Cultura de grâu ocupă 1.200 ha, iar pe restul suprafeţei voi semăna porumb, floarea-soarelui, soia şi mazăre. Am depus mai multe proiecte pentru finanţare europeană, pe masurile 4.3 pentru infrastructura de irigaţii, 4.2 procesarea produselor agricole, 4.1a investiţii în plantaţii pomicole, care sunt în diferite faze. Aşteptăm fondurile europene, dar la unele măsuri, cum este 4.1a, se aşteaptă foarte mult şi nu a venit nimeni de la instituţiile statului pe teren. Deja mi-am asumat responsabilitatea ca o parte din investiţie să o realizez din fonduri proprii pentru că nici timpul nu mai are răbdare cu noi. Livada va avea o suprafaţă de 38 ha, iar speciile cultivate vor fi nuc şi cireş. Dacă nu voi fi selectat, plantaţia de nuc o voi face din fonduri proprii. Amortizarea se realizează după 7 ani, în funcţie de soi. Pe această măsură există proiecte selectate încă din 2016 şi nici până acum contractele nu au fost încheiate, iar comanda de material săditor trebuie făcută cu un an înainte. În cadrul fermei, pot iriga o suprafaţă de 500 ha. În judeţul Vrancea sunt opt organizaţii care au reabilitat sistemul de irigatii, acum putându-se iriga circa 7.000 ha, dar mai sunt multe lucruri de făcut.“

Ana IONIŢĂ

---