Dialog cu fermierii - IANUARIE 2019

Dialog cu fermierii - IANUARIE 2019:

-  Cum sunt premisele anului agricol 2019? 

Marian Pogăcean, administrator SC Alcris Atgro SRL, localitatea Sînpetru de Câmpie, judeţul Mureş

„Administrăm aproximativ 700 ha de teren agricol, iar ferma se află în Câmpia Transilvaniei - o zonă bună a Ardealului, unde avem soluri grele, dar mai fertile şi care reţin apa. Eu spun că natura a fost darnică cu noi, suntem într-o zonă cu sol de tip cernoziom, fertil şi cu un conţinut ridicat de argilă, care, cu toate că se lucrează mai greu, prezintă avantajul că păstrează mai mult timp apa în sol. Pentru centrul ţării şi zona în care activăm, culturile de toamnă arată foarte bine. Avem circa 60 ha cultivate cu rapiţă, din care 95% arată foarte bine. Ne-am pus problema să nu înflorească rapiţa şi de aceea am intervenit cu un regulator de creştere, care a oprit-o din dezvoltare, plus că a mai venit şi o perioadă friguroasă. Rapiţa am introdus-o în urmă cu 7-8 ani în structura culturilor, dar toate aceste culturi tehnice sunt ceva mai pretenţioase. Noi am riscat şi am avut noroc în acest an, dar am avut şi ani în care am fost nevoiţi să întoarcem cultura. Acum avem strat de zăpadă, există umiditate în sol şi terenul nu este îngheţat. Avem o zonă cu condiţii foarte bune pentru agricultură în care se face performanţă. Tehnologia este adaptată condiţiilor, urmărim să păstrăm apa în sol, facem lucrări minime în primăvară, cu combaterea bolilor şi în special a buruienilor care sunt adevărate «pompe» care trag apa. Printr-o tehnologie adecvată sperăm ca şi anul acesta să fie măcar la nivelul anului trecut, care a fost  bun spre foarte bun. Premisele sunt bune, am făcut arături din toamnă, un lucru esenţial în condiţiile Transilvaniei. În anul agricol 2018 am obţinut recolte mari. În primăvară, când am văzut cum au ieşit cerealele păioase din iarnă, am zis că vom avea producţii record, dar nu a fost aşa. În schimb au fost la culturile de porumb, floareasoarelui şi soia. Lucrez în agricultură de 35 ani şi ploi de 250-280 l/mp căzute la sfârşitul lunii mai, în iunie şi iulie nu am mai văzut. În aceste condiţii, am avut apă şi am obţinut producţii deosebite. În toată Câmpia Transilvaniei, cultura de porumb a dat peste 10 t/ha, la umiditate STAS. În ferma noastră producem şi seminţe de porumb şi am avut un an bun. La grâu, cu toate că a iesit bine din iarnă, a urmat o perioadă de secetă, fraţii s-au uscat, dar am reuşit să obţinem aproape 6 t/ha. Producând însă seminţe şi valorificând producţia la preţuri mai mari, am reuşit să avem un profit bun. Producem seminţe la cereale păioase, soia, porumb, lucernă, borceag etc. (aproape 10% din suprafaţa arabilă a judeţului este ocupată cu lucernă). Am încercat să ne diversificăm şi să ne deosebim de restul fermelor în sensul că, neavând o suprafaţă foarte mare şi  zootehnie, trebuia săavem nişte culturi care aducă mai mulţi bani, cum ar fi loturile semincere, de hibridare şi sfecla de zahăr, la care obţinem o producţia medie de 65 t/ha, excepţie făcând anul trecut, din cauza unor greşeli tehnologice. Este o cultură deosebit de bănoasă şi avem norocul că fabrica de zahăr de la Luduş funcţionează şi oferă, de departe, cel mai bun preţ din ţară. Noi trebuie să facem performanţă, suntem într-o economie de piaţă şi trebuie să ne adaptăm, să obţinem producţii ridicate şi să avem un randament bun la hectar. Tendinţa naturală este de a scădea numărul de producători şi de a se mări suprafaţa fermelor. Acum nu ştim ce o să fie după 2020, dacă vor fi plafonate subvenţiile, probabil fermele se vor fărămiţa. Am aderat la UE, avem obligaţii, dar şi drepturi. Şi aici aş dori să menţionez faptul că am reuşit să obţinem derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor. Noi, cu teren bogat în humus, fără aceste substanţe pentru tratamentul seminţelor nu ne putem desfăşura activitatea. În Ardeal nu sunt probleme cu atacul răţişoarei (Tanymecus) dar avem viermi-sârmă şi nu avem alte soluţii de protecţie viabile. Culturile perene, precum lucerna, şi solul fertil sunt adevărate «pepiniere» pentru viermii-sârmă. Eu nu semăn, în condiţiile în care urmărim să facem agricultură performantă, sămânţă netratată cu insecticid, indiferent de cultură. Nu vrem să lăsăm la voia întâmplării nicio verigă tehnologică. În  cercetare se lucrează mult şi vor aparea produse noi care ne vor permite să obţinem producţii stabile. Trebuie să ne obişnuim să folosim la maximum atât cât ne oferă clima. Clima se schimbă, dar noi avem acces la informaţie şi trebuie să ne adaptăm tehnologia de cultivare pentru a face  agricultură performantă. Mai urmărim să creştem suprafaţa fermei, având în vedere dotarea tehnică de care dispunem. Sper să avem un 2019 bun.“
 

---

Alexandru Neaga, inginer Holland Dairy Farm, localitatea Naipu, judeţul Giurgiu

„Societatea administrează 1.500 ha de teren agricol şi creşte vaci de lapte, rasa Holstein, în număr de peste 2.000 capete. În ce priveşte partea vegetală, este prematur să mă pronunţ în legătură cu noul an agricol. Grâul este în pământ, încolţit, însă nu este încă răsărit, iar cultura este acoperită de zăpadă. Probabil la sfârşitul lunii ianuarie, în funcţie de  temperaturile pe care le vom avea, va răsări sub zăpadă. Nu m-am mai întâlnit cu o astfel de situaţie şi este foarte posibil să avem producţii diminuate. Suprafaţa totală alocată culturilor de cereale păioase este de 400 ha. În primăvară putem asista la o înfrăţire mai slabă a plantelor. Este prematur să ne pronunţăm acum, însă sperăm să fie bine. Rapiţa înfiinţată pe o suprafaţă de circa 100 ha am întors-o în toamnă deoarece nu a răsărit şi am semănat orz. În sol este apă, până la adâncimea de 1 m pământul este bine aprovizionat.“

---

Marius Cătălin Bran, director SCDA Caracal, judeţul Olt

„Rapiţa este compromisă în totalitate în zona noastră. Pentru această cultură alocasem o suprafaţă de 480 ha. De asemenea, estimăm că producţia la grâu va fi diminuată cu 50%, având în vedere faptul că nici până la ora actuală plantele nu au reuşit să răsară. Ne punem speranţe în culturile de primăvară, respectiv porumb şi floarea-soarelui, însă şi la aceastea succesul depinde de precipitaţiile care vor cădea. Situaţia culturii de grâu nu  am mai întâlnit-o în istoria recentă. La rapiţă am avut aceeaşi problemă în 2017-2018. La cultura de grâu speranţele sunt rezonabile, la această dată trebuia să fie înfrăţit şi să se înceapă fertilizarea, însă din cauza lipsei de precipitaţii plantele se află într-un stadiu incipient. Referitor la grâu, vă pot spune că există un soi românesc, Otilia, creaţia INCDA Fundulea, relativ nou pe piaţă, apărut în urmă cu câţiva ani, care la momentul actual ca stare de dezvoltare este peste toate celelalte, chiar şi peste cele străine. Soiul ajunge la o producţie de 9-10 t/ha şi am început şi noi să îl multiplicăm. Obiectivul principal al SCDA Caracal este acela de a multiplica soiurile româneşti şi a furniza seminţe pentru fermieri. Având în vedere că producţia va fi afectată anul acesta şi cantitatea de grâu pe care noi o vom pune la dispoziţie în toamnă va fi limitată. Ne punem bazele în culturile de primăvară şi sperăm să răsară uniform şi să fie un an bogat în precipitaţii. Derogarea primită privind utilizarea neonicotinoidelor este o veste îmbucurătoare pentru că, dacă folosirea lor rămânea interzisă, coroborată cu deficitul de precipitaţii, viitorul ar fi fost dezastruos.“

---

Radu Soldubanu, administrator SC Agro Radu SRL, localitatea Păuleşti, judeţul Satu Mare

„Lucrăm o suprafaţă agricolă de 80 ha. Din punct de vedere al intrării culturilor agricole în noul an, ele se prezintă bine. În funcţie de data de semănat, culturile nu sunt la fel de bine pregătite pentru iernare ca în alţi ani, însă ne putem declara mulţumiţi atât timp cât în alte zone nu au răsărit sau au răsărit târziu. Cultivăm grâu, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui. Încercăm să facem un asolament corespunzător astfel încât fiecare cultură să ocupe o pondere de circa 20-25% din suprafaţa fermei. Avem circa 200 ha cultivate cu grâu şi 150 ha cu rapiţă. Restul suprafeţei o vom cultiva cu porumb şi floarea-soarelui. La momentul acesta, rezerva de apă în sol este satisfăcătoare. În zona unde activăm de obicei avem probleme cu băltirile, dar acum nu ne confruntăm cu ele. Am avut norocul că atunci când a nins terenul nu era foarte îngheţat şi apa s-a putut infiltra. În regiunea noastră avem nevoie de ploi dese în cantităţi mici, dar, din păcate, în ultimii ani precipitaţiile cad în cantităţi foarte mari. Anul trecut, din cauza băltirii, am pierdut o parte din cultura de rapiţă. Am avut în luna martie precipitaţii foarte multe, într-un timp foarte scurt, apoi au venit temperaturi scăzute şi am fost nevoiţi să întoarcem mai mult de jumătate din suprafaţa semănată cu rapiţă. Din păcate, asigurările nu acoperă pierderile cauzate de băltiri, ci doar pe cele cauzate de ploile torenţiale. Zona de interes ecologic am semănat-o cu trifoi roşu, renunţând la soia, pentru a nu risca. La cum arată culturile la această dată, sunt optimist în privinţa începutului noului an agricol. Ne pregătim ca în următoarea perioadă să intervenim cu prima fertilizare fazială şi să efectuăm tratamentele fitosanitare necesare.“

Ana IONIŢĂ

---