Dialog cu fermierii – IANUARIE 2019

Marian Pogăcean, administrator SC Alcris Atgro SRL, localitatea Sînpetru de Câmpie, județul Mureș

„Administrăm aproximativ 700 ha de teren agricol, iar ferma se află în Câmpia Transilvaniei – o zonă bună a Ardealului, unde avem soluri grele, dar mai fertile și care rețin apa. Eu spun că natura a fost darnică cu noi, suntem într-o zonă cu sol de tip cernoziom, fertil și cu un conținut ridicat de argilă, care, cu toate că se lucrează mai greu, prezintă avantajul că păstrează mai mult timp apa în sol. Pentru centrul țării și zona în care activăm, culturile de toamnă arată foarte bine. Avem circa 60 ha cultivate cu rapiță, din care 95% arată foarte bine. Ne-am pus problema să nu înflorească rapița și de aceea am intervenit cu un regulator de creștere, care a oprit-o din dezvoltare, plus că a mai venit și o perioadă friguroasă. Rapița am introdus-o în urmă cu 7-8 ani în structura culturilor, dar toate aceste culturi tehnice sunt ceva mai pretențioase. Noi am riscat și am avut noroc în acest an, dar am avut și ani în care am fost nevoiți să întoarcem cultura. Acum avem strat de zăpadă, există umiditate în sol și terenul nu este înghețat. Avem o zonă cu condiții foarte bune pentru agricultură în care se face performanță. Tehnologia este adaptată condițiilor, urmărim să păstrăm apa în sol, facem lucrări minime în primăvară, cu combaterea bolilor și în special a buruienilor care sunt adevărate «pompe» care trag apa. Printr-o tehnologie adecvată sperăm ca și anul acesta să fie măcar la nivelul anului trecut, care a fost bun spre foarte bun. Premisele sunt bune, am făcut arături din toamnă, un lucru esențial în condițiile Transilvaniei. În anul agricol 2018 am obținut recolte mari. În primăvară, când am văzut cum au ieșit cerealele păioase din iarnă, am zis că vom avea producții record, dar nu a fost așa. În schimb au fost la culturile de porumb, floareasoarelui și soia. Lucrez în agricultură de 35 ani și ploi de 250-280 l/mp căzute la sfârșitul lunii mai, în iunie și iulie nu am mai văzut. În aceste condiții, am avut apă și am obținut producții deosebite. În toată Câmpia Transilvaniei, cultura de porumb a dat peste 10 t/ha, la umiditate STAS. În ferma noastră producem și semințe de porumb și am avut un an bun. La grâu, cu toate că a iesit bine din iarnă, a urmat o perioadă de secetă, frații s-au uscat, dar am reușit să obținem aproape 6 t/ha. Producând însă semințe și valorificând producția la prețuri mai mari, am reușit să avem un profit bun. Producem semințe la cereale păioase, soia, porumb, lucernă, borceag etc. (aproape 10% din suprafața arabilă a județului este ocupată cu lucernă). Am încercat să ne diversificăm și să ne deosebim de restul fermelor în sensul că, neavând o suprafață foarte mare și zootehnie, trebuia săavem niște culturi care aducă mai mulți bani, cum ar fi loturile semincere, de hibridare și sfecla de zahăr, la care obținem o producția medie de 65 t/ha, excepție făcând anul trecut, din cauza unor greșeli tehnologice. Este o cultură deosebit de bănoasă și avem norocul că fabrica de zahăr de la Luduș funcționează și oferă, de departe, cel mai bun preț din țară. Noi trebuie să facem performanță, suntem într-o economie de piață și trebuie să ne adaptăm, să obținem producții ridicate și să avem un randament bun la hectar. Tendința naturală este de a scădea numărul de producători și de a se mări suprafața fermelor. Acum nu știm ce o să fie după 2020, dacă vor fi plafonate subvențiile, probabil fermele se vor fărămița. Am aderat la UE, avem obligații, dar și drepturi. Și aici aș dori să menționez faptul că am reușit să obținem derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor. Noi, cu teren bogat în humus, fără aceste substanțe pentru tratamentul semințelor nu ne putem desfășura activitatea. În Ardeal nu sunt probleme cu atacul rățișoarei (Tanymecus) dar avem viermi-sârmă și nu avem alte soluții de protecție viabile. Culturile perene, precum lucerna, și solul fertil sunt adevărate «pepiniere» pentru viermii-sârmă. Eu nu semăn, în condițiile în care urmărim să facem agricultură performantă, sămânță netratată cu insecticid, indiferent de cultură. Nu vrem să lăsăm la voia întâmplării nicio verigă tehnologică. În cercetare se lucrează mult și vor aparea produse noi care ne vor permite să obținem producții stabile. Trebuie să ne obișnuim să folosim la maximum atât cât ne oferă clima. Clima se schimbă, dar noi avem acces la informație și trebuie să ne adaptăm tehnologia de cultivare pentru a face agricultură performantă. Mai urmărim să creștem suprafața fermei, având în vedere dotarea tehnică de care dispunem. Sper să avem un 2019 bun.“

Alexandru Neaga, inginer Holland Dairy Farm, localitatea Naipu, județul Giurgiu

„Societatea administrează 1.500 ha de teren agricol și crește vaci de lapte, rasa Holstein, în număr de peste 2.000 capete. În ce privește partea vegetală, este prematur să mă pronunț în legătură cu noul an agricol. Grâul este în pământ, încolțit, însă nu este încă răsărit, iar cultura este acoperită de zăpadă. Probabil la sfârșitul lunii ianuarie, în funcție de temperaturile pe care le vom avea, va răsări sub zăpadă. Nu m-am mai întâlnit cu o astfel de situație și este foarte posibil să avem producții diminuate. Suprafața totală alocată culturilor de cereale păioase este de 400 ha. În primăvară putem asista la o înfrățire mai slabă a plantelor. Este prematur să ne pronunțăm acum, însă sperăm să fie bine. Rapița înființată pe o suprafață de circa 100 ha am întors-o în toamnă deoarece nu a răsărit și am semănat orz. În sol este apă, până la adâncimea de 1 m pământul este bine aprovizionat.“

Marius Cătălin Bran, director SCDA Caracal, județul Olt

„Rapița este compromisă în totalitate în zona noastră. Pentru această cultură alocasem o suprafață de 480 ha. De asemenea, estimăm că producția la grâu va fi diminuată cu 50%, având în vedere faptul că nici până la ora actuală plantele nu au reușit să răsară. Ne punem speranțe în culturile de primăvară, respectiv porumb și floarea-soarelui, însă și la aceastea succesul depinde de precipitațiile care vor cădea. Situația culturii de grâu nu am mai întâlnit-o în istoria recentă. La rapiță am avut aceeași problemă în 2017-2018. La cultura de grâu speranțele sunt rezonabile, la această dată trebuia să fie înfrățit și să se înceapă fertilizarea, însă din cauza lipsei de precipitații plantele se află într-un stadiu incipient. Referitor la grâu, vă pot spune că există un soi românesc, Otilia, creația INCDA Fundulea, relativ nou pe piață, apărut în urmă cu câțiva ani, care la momentul actual ca stare de dezvoltare este peste toate celelalte, chiar și peste cele străine. Soiul ajunge la o producție de 9-10 t/ha și am început și noi să îl multiplicăm. Obiectivul principal al SCDA Caracal este acela de a multiplica soiurile românești și a furniza semințe pentru fermieri. Având în vedere că producția va fi afectată anul acesta și cantitatea de grâu pe care noi o vom pune la dispoziție în toamnă va fi limitată. Ne punem bazele în culturile de primăvară și sperăm să răsară uniform și să fie un an bogat în precipitații. Derogarea primită privind utilizarea neonicotinoidelor este o veste îmbucurătoare pentru că, dacă folosirea lor rămânea interzisă, coroborată cu deficitul de precipitații, viitorul ar fi fost dezastruos.“

Radu Soldubanu, administrator SC Agro Radu SRL, localitatea Păulești, județul Satu Mare

„Lucrăm o suprafață agricolă de 80 ha. Din punct de vedere al intrării culturilor agricole în noul an, ele se prezintă bine. În funcție de data de semănat, culturile nu sunt la fel de bine pregătite pentru iernare ca în alți ani, însă ne putem declara mulțumiți atât timp cât în alte zone nu au răsărit sau au răsărit târziu. Cultivăm grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui. Încercăm să facem un asolament corespunzător astfel încât fiecare cultură să ocupe o pondere de circa 20-25% din suprafața fermei. Avem circa 200 ha cultivate cu grâu și 150 ha cu rapiță. Restul suprafeței o vom cultiva cu porumb și floarea-soarelui. La momentul acesta, rezerva de apă în sol este satisfăcătoare. În zona unde activăm de obicei avem probleme cu băltirile, dar acum nu ne confruntăm cu ele. Am avut norocul că atunci când a nins terenul nu era foarte înghețat și apa s-a putut infiltra. În regiunea noastră avem nevoie de ploi dese în cantități mici, dar, din păcate, în ultimii ani precipitațiile cad în cantități foarte mari. Anul trecut, din cauza băltirii, am pierdut o parte din cultura de rapiță. Am avut în luna martie precipitații foarte multe, într-un timp foarte scurt, apoi au venit temperaturi scăzute și am fost nevoiți să întoarcem mai mult de jumătate din suprafața semănată cu rapiță. Din păcate, asigurările nu acoperă pierderile cauzate de băltiri, ci doar pe cele cauzate de ploile torențiale. Zona de interes ecologic am semănat-o cu trifoi roșu, renunțând la soia, pentru a nu risca. La cum arată culturile la această dată, sunt optimist în privința începutului noului an agricol. Ne pregătim ca în următoarea perioadă să intervenim cu prima fertilizare fazială și să efectuăm tratamentele fitosanitare necesare.“

Ana IONIȚĂ