Dialog cu fermierii - IUNIE 2015

Dialog cu fermierii - IUNIE 2015:

- Ce ne puteţi spune despre utilitatea şi nevoile Camerei Agricole privat înfiinţate (inclusiv cele legislative) pe care o reprezentaţi?

- Cum comentaţi afirmaţiile preşedintelui LAPAR, Laurenţiu Baciu: „Cei care se erijează în aşa-zisele Camere Agricole nu-şi cunosc atribuţiunile. Aceste persoane fac de râs agricultura!“?

Dan Mihai Corbuţ, preşedintele Camerei Agricole privat înfiinţate Bihor

„Noi ne-am înfiinţat în urmă cu un an şi jumătate, cu ajutorul Prefecturii Bihor. La nivel de judeţ, costurile pentru organizarea alegerilor s-au ridicat la aproximativ 15.000 de lei. Trebuie să existe o Cameră Agricolă în fiecare judeţ şi nu numai. Acest tip de entitate trebuie să fie prezentă în fiecare localitate, prin reprezentanţii săi, să fie adevărate punţi de legătură între fermieri şi autorităţile de stat. Totodată, Camerele Agricole trebuie să dispună de specialişti din toate ramurile: zootehnişti, agronomi, horticultori, apicultori, absolut tot ceea ce ţine de agricultură. Din punctul nostru de vedere, cel puţin pentru început, ar trebui alocate fonduri din partea Ministerului de Finanţe pentru funcţionarea acestor organizaţii, aşa cum s-au alocat bani pentru acele Camere Agricole care au funcţionat pe lângă Consiliile Judeţene şi care, din punctul nostru de vedere, nu ne reprezentau pe noi, pe fermieri, ci alte interese. Ulterior, când lucrurile ar urma să intre pe făgaşul normal, sumele vor proveni din activităţile pe care le desfăşoară organizaţiile, dar şi din cotizaţiile membrilor. În momentul în care au avut loc alegeri pentru aceste Camere Agricole, inclusiv reprezentanţi ai LAPAR au candidat ca membri. Nu văd de ce ar fi acum o problemă în funcţionarea acestei organizaţii, mai exact în reprezentativitatea sa faţă de fermieri, în ceea ce priveşte conducerea LAPAR. De ce ar avea o problemă din acest punct de vedere? Pentru că tot s-a ridicat problema reprezentativităţii (n.r. - de către liderul LAPAR, Laurenţiu Baciu), vă pot spune că tocmai în aceste Camere Agicole privat înfiinţate sunt reprezentaţi în mod corespunzător fermierii. Noi toţi suntem producători agricoli, cei care suntem membri ai acestor organizaţii. În momentul în care au fost efectuate alegeri pentru Camerele Agricole, n-aveau voie să candideze decât trei oameni din partea fermierilor, unul din partea apicultorilor şi doi din partea silvicultorilor. Sunt reprezentate toate ramurile agriculturii în Camera Agricolă. Ca fapt divers, la nivelul judeţului Bihor, Camera Agricolă privat înfiinţată Bihor şi-a înmulţit considerabil numărul de membri în ultima lună. De la ultima şedinţă, în organizaţie s-au mai înscris 17 membri, ajungându-se la un total de 42. De la ultima noastră întâlnire am contactat 145 de firme. Dintre acestea, 17 au acceptat să se înscrie în Camera Agricolă, 41 au refuzat, motivând că nu cred că o astfel de organizaţie îi va ajuta în vreun fel, iar 87 de firme analizează în continuare oferta noastră. Am ajuns astăzi să avem 42 de membri, dintre care 17 nou înscrişi. Sunt convins că şi dintre cei care analizează oferta vor fi mulţi care se vor înscrie.“

---

Viorel Matei, vicepreşedinte al Camerei Agricole Naţionale, preşedinte al Camerei Agricole privat înfiinţate Timiş

„Nu este normal să funcţioneze două Camere Agricole în acelaşi judeţ, cea de stat şi cea privat înfiinţată. Conform legii, s-au înfiinţat organizaţii private în 14 judeţe, s-au făcut alegeri la nivel naţional, iar atât oamenii politici, cât şi domnul ministru uită că această lege trebuie respectată. Vrem să avem o întâlnire în care să tranşăm direct aceste probleme. Este nevoie, conform actelor normative în vigoare ale Uniunii Europene (UE), de această Cameră Agricolă privat înfiinţată? Este! Însă o bună parte din asociaţiile profesionale văd în aceste Camerele Agricole un duşman. Camera Agricolă privată poate să te aducă la egalitate cu fermierii europeni, Camera Agricolă privată este un al doilea minister al Agriculturii, care poate şi are dreptul să impună aceste politici agrare europene. Toate partidele au fugit de Camerele Agricole. În primul rând, n-au reuşit să facă din noi celule de partid. În al doilea rând, am rămas singura forţă care, dacă ne-am consolida la nivel naţional, am putea schimba şi guverne, şi alţi decidenţi politici. Sindicatele au dispărut, patronate nu mai sunt. Camera Agricolă, dacă nu poate fi înregimentată politic, este un pericol pentru orice partid. (...) Dacă din patru milioane de oameni care trăiesc din agricultură, vrând-nevrând, că asta este, două milioane ar forma un partid agrar, cine ar mai sta în faţa lor? Nimeni! Aici nu este cuvântul LAPAR, că am foarte mulţi prieteni acolo; împreună cu Adrian Rădulescu am consolidat în anul 2000 acel LAPAR, laolaltă cu Elena Sporea. LAPAR nu este reprezentat de Laurenţiu Baciu, care este prietenul meu. Baciu, prin tot ce face, îşi vede de propriile interese şi crede că toţi gândesc ca el. Sunt două organizaţii aşa-zise puternice care nu-şi doresc Camere Agricole: Pro Agro, a lui Daniel Botănoiu, care este o organizaţie pe hârtie, şi cea a lui Baciu (persoană care a început să-şi piardă din popularitate). Ca dovadă că îşi urmăreşte propriile interese în ceea ce priveşte cererile de plată la APIA, am fost la negocieri şi, împreună cu ministrul (n.r. - Daniel Constantin) le-am rezolvat. După trei zile, Laurenţiu Baciu spune: «Eu le-am rezolvat!»; nu este corect. El a vrut să pună mâna pe aceste Camere Agricole, chiar şi prin presiunea pe care a făcut-o să-l numească pe actualul preşedinte (n.r. - Cornel Stroescu). Am fost de acord, pentru că au fost şi alte presiuni; am venit totuşi lângă el ca vicepreşedinte. La întâlnirea de la Braşov, acest preşedinte a vrut să plece de acolo din cauza lui Baciu. I-am spus să rămână, că acolo este locul lui. Că ne-aţi întrebat de nevoi, din păcate, Camera Agricolă privat înfiinţată Timiş nu-şi poate permite în prezent angajarea de experţi. Şi asta pentru că trebuie să ai un buget (dacă înfiinţezi un buget privat, le dai de lucru celor de la DNA).“

---

Severica Covaciu, prim-vicepreşedinte al Camerei Agricole Naţionale, preşedinte al Camerei Agricole privat înfiinţate Maramureş

„Actul normativ după care funcţionează Camerele Agricole privat înfiinţate are nevoie de modificări vitale. În condiţiile actuale, nu putem funcţiona pentru că, în primul rând, nu avem finanţare; este cel mai important lucru. Gândiţi-vă că toată finanţarea Camerelor Agricole judeţene înfiinţate în acest moment se bazează pe încasările de la fermieri. În condiţiile în care aceşti producători agricoli îşi plătesc toate taxele către stat, nimic nu se întoarce către această Cameră Agricolă, care, de fapt, are rolul de a le oferi înapoi servicii. Cred că în acest moment Camera Agricolă Maramureş, pe care o reprezint, este cea mai funcţională entitate de acest gen din ţară. Şi spun asta pentru că în 10 primării maramureşene funcţionăm legal şi emitem gratuit acele avize consultative necesare obţinerii atestatelor de producător, de care fermierii au nevoie. Şi asta este o problemă spinoasă pentru că producătorul agricol este obligat, conform noii legi a pieţei, să facă foarte mulţi paşi pentru obţinerea documentelor doveditoare (nu mai puţin de 10). Vorbim de foarte multă birocraţie, de o documentaţie stufoasă ca să emiţi, de fapt, un simplu aviz consultativ. Între vechile Camere Agricole, cele de pe lângă Consiliile Judeţene, şi cele noi, privat înfiinţate, există o competiţie neloială. Spun asta pentru că noi facem tot fără o finanţare de la buget, iar ceilalţi au toate resursele, absolut toate pârghiile şi ceea ce au nevoie, competenţe pe care noi nu le avem. Munca reală şi benefică este însă la noi. La nivel de judeţ, din punctul meu de vedere, aş vrea să vă spun că aproape nici n-aş mai sta să cer Guvernului fonduri. Chiar am propus colegilor ca noi să ne continuăm alegerile în celelalte judeţe, pentru că suntem o entitate la nivel naţional care este constituită legal şi putem să ne înfiinţăm organizaţii şi în judeţele în care nu avem, fără costuri. Oamenii doritori, care vor să-şi înfiinţeze o Cameră Agricolă, vor veni alături de noi, în nuclee pe care le vom face mai mici ulterior şi sigur toată lumea care va dori să intre va avea acces în Camera Agricolă judeţeană, urmând ca atunci când numărul va fi mai mare să se facă alegeri. Din punctul meu de vedere, din acele fonduri guvernamentale, dacă vor veni până la urmă (şi trebuie să vină, să le folosim eficient, pentru a-i ajuta pe fermieri), CA Maramureş ar avea nevoie de 20.000 de lei pentru achiziţionarea a 10 calculatoare şi a 10 imprimante, cu ajutorul cărora să se meargă în punctele de lucru şi să se emită informaţiile necesare pentru fermieri. De ce să nu recunoaştem, toate informaţiile pe care ministerul le dă în acest moment, laolaltă cu toate structurile sale pentru noile programe, se derulează prin nişte firme de consultanţă, informaţii care nicidecum nu ajung la fermieri. Sunt firme care fac întâlniri la diferite hoteluri, în diverse locaţii speciale, scumpe, se cheltuie banul şi nu ştiu exact de ce este nevoie pentru a accesa fonduri europene. Camera Agricolă privat înfiinţată Maramureş are un proiect în sensul acesta şi merge în fiecare localitate, avem întâlniri cu fermieri, le preluăm nevoile şi încercăm să le oferim ajutor. La Maramureş am deja două proiecte, unul l-am depus de curând la Consiliul Judeţean şi încă unul este în derulare. Am făcut o fermă didactică la Ulmeni, unde 20 de elevi de la liceul tehnologic lucrează o suprafaţă de teren, începând de la lucrările solului, semănat, până la  recoltat şi, ulterior, valorificat.“

---

Balcan Vasile, preşedintele Camerei Agricole privat înfiinţate Neamţ

„Practic, cheltuielile efective care au fost la Neamţ pentru înfiinţarea Camerei Agricole s-au ridicat la suma de 66.000 de lei, bani proveniţi din contribuţia agricultorilor. În perioada imediat următoare noi am făcut o organizare cu personal, director şi încă şase salariaţi, ca să putem derula activităţile propuse. Însă, din păcate, n-am putut susţine autofinanţarea decât şase luni. Deja am cheltuit un buget intern de 120.000 de lei, bani care s-au dus, în parte, pe achiziţionarea de calculatoare şi tot ce trebuia pentru buna desfăşurare a activităţii. Clar, în funcţie de volumul de activitate, şi proiecţia cheltuielilor trebuie gândită individual. Or, în condiţiile date, când funcţionează o singură Cameră Agricolă, cea de stat, iar atribuţiunile, în ultima perioadă, au fost trecute toate la Camera Agricolă de pe lângă Consiliul Judeţean, noi, practic, am fost lăsaţi în afara obiectului de activitate şi astfel nu poţi nici să-ţi faci autofinanţare. Sperăm însă că, aşa cum am fost de răbdători toţii anii aceştia, s-a rezolvăm problema până la sfârşitul anului. Camera Agricolă privat înfiinţată Neamţ are nevoie să angajeze manageri de proiect şi unul sau doi asistenţi-consilieri care să facă îndrumarea privind accesarea de proiecte. Dacă vom avea finanţare, ar fi necesari şi un jurist, ingineri pe profile de cultură vegetală, cum sunt cei agronomi, mecanici, care să gestioneze tot ceea ce înseamnă mecanizare în judeţ. În funcţie de specificul activităţilor care sunt în derulare, vor fi angajaţi şi respectivii specialişti. Un specialist al Camerei Agricole privat înfiinţate ar trebui să aibă un salariu care să înceapă de la 2.000 de le şi care să poată ajunge la 4.000-4.500 de lei (directorul de Cameră Agricolă), astfel încât fiecare să aibă stimulentul financiar pentru a executa lucrări de bună calitate.“

Ionel VĂDUVA

---