Dialog cu fermierii - IUNIE 2018

Dialog cu fermierii - IUNIE 2018

-  Care este starea culturilor agricole şi ce solicitări aţi dori să adresaţi ministrului Agriculturii?

Adrian Mocanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Prahova

„Starea culturilor agricole în judeţul Prahova este proastă, atât la cele de toamnă, cât şi la cele de primăvară. Nu a plouat un strop de la 1 aprilie. Este un an agricol dificil şi dacă nu plouă în următoarele două săptămâni nu vom mai culege nimic de pe câmp. Grâul, şi în special rapiţa, arată foarte rău şi ne aşteptăm la producţii cu 50-60% mai mici faţă de anul trecut. La culturile de primăvară avem fie nerăsăriri, fie răsăriri neuniforme. Frunzele plantelor au început să se răsucească – semn că suferă din cauza lipsei de apă. La porumb am un grad scăzut de răsărire, am semănat 75.000 plante/ha şi acum cele mai bune sole au o densitate de până la 50.000 plante/ha, dar sunt şi unele parcele unde nu a răsărit nimic. Am o suprafaţă de 30 ha unde câmpul este negru, sămânţa stă în pământ. Am aplicat glifosat şi aştept ploaia. Grâul este şiştav şi tare îmi este teamă că producţia, ca şi la rapiţă, va fi la jumătate faţă de ce am obţinut anul trecut. Am ridicat o problemă ministrului Agriculturii privitoare la blocarea cadastrării terenurilor agricole. Comuna Dumbrava, unde activez, este trecută în programul naţional de cadastrare, dar nu se mişcă nimic. Totul este blocat şi nu poţi să faci cadastru pentru nici un teren. O altă preocupare a fermierilor din judeţ este aceea că rachetele antigrindină au influenţat lipsa precipitaţiilor. Există un semn de întrebare şi am dori să vină cineva să ne explice ce se întâmplă şi dacă avem dreptate. Cred că se trage necontrolat pentru că la un nor cât de mic se acţionează cu racheta. Sunt multe solicitări în agricultură. Am dori să se dea drumul la finanţarea măsurilor din PNDR, cum este şi cazul Submăsurii 6.1. Irigaţiile reprezintă o necesitate. Sunt mulţi fermieri care şi-ar face sisteme de irigaţii cu fonduri proprii, dar trebuie să se implice şi statul, să existe o măsură specifică, un program dedicat. Am putea eventual să accesăm credite, însă dobânzile practicate de băncile comerciale trebuie să fie mici, aşa cum se întâmplă în celelalte ţări europene.“

---

Petre Grigore, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Galaţi

„Începutul anului agricol este unul prost din cauza lipsei precipitaţiilor. Pe 20 martie a.c. a căzut un strat de zăpadă, după care cantităţile de precipitaţii care au urmat au fost reduse, pot spune, mai degrabă, că nu au fost pentru că au căzut câţiva litri după perioade lungi de absenţă. Ca urmare, culturile agricole au răsărit eşalonat. Grâul şi rapiţa suferă de lipsa apei şi consider că producţiile vor fi drastic diminuate. În judeţul Galaţi, sunt colegi care au întors culturile de primăvară, însă eu mă număr printre norocoşi pentru că am posibilitatea să irig şi astfel am asigurat apa necesară pentru răsărirea culturilor. Lucrez o suprafaţă agricolă de 700 ha, din care 100 ha sunt cu legume. Lipsa apei din sol, necesară pentru răsărire, este o situaţie specifică acestui an şi înclin să cred că în zona noastră se tinde către coeficientul de ofilire. Privitor la solicitările noastre, pe care dorim să le aducem la cunoştinţa ministrului Agriculturii, fac referire la aplicarea Legii 321, precum şi posibilitatea utilizării în continuare a glifosatului şi a neonicotinoidelor. Agricultura din România are o anumită specificitate vizavi de atacul de dăunători şi buruieni şi renunţarea la aceste substanţe ne-ar afecta destul de mult. Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare a fost promulgată, însă nu sunt elaborate normele metodologice, lucru care ţine de Ministerul Agriculturii. Acord atenţie acestei legi deoarece sunt producător de legume, având în dotare şi un depozit cu o capacitate de 6.000 de tone, lucrăm cu hipermarketurile şi dorim să reglementăm relaţia dintre agricultori şi marii retaileri. Colaborarea noastră în timp s-a mai îmbunătăţit, dar nu atât de mult pe cât ne-am dori noi. O altă solicitare adresată ministrului Agriculurii este aceea de a ne pregăti mai bine, ca ţară, atunci când vom prelua preşedenţia Uniunii Europene.“

---

Mihai Ingea, administrator SC Ningea SRL, localitatea Mihai Kogălniceanu, judeţul Tulcea

„Lucrez împreună cu fraţii mei o suprafaţă de 2.000 ha, iar culturile agricole, la ora actuală, arată foarte bine. După cum ştiţi, Podişul Dobrogei de Nord este cel mai secetos din ţară, iar când vine luna lui Cuptor se usucă năpârca pe asfalt. Paradoxul însă este că a început să plouă mai mult la noi decât ne ploua înainte. Am înfiinţat cu succes şi culturile de primăvară, iar la stadiul la care sunt arată foarte bine. Au căzut 40 de litri de precipitaţii şi au ajutat foarte mult, în special culturile de păioase, respectiv orzul, care era în faza de umplere a bobului, şi grâul, înainte de înflorit. Ploaia este cel mai bun agronom. Rezultate bune, pe măsura eforturilor depuse, am obţinut şi anul trecut, când la porumb am făcut producţii medii de 8-9 tha şi de peste 3 t/ha la rapiţă. Problemele din agricultură sunt foarte multe. Ministrul Agriculturii trebuie să aibă susţinere politică pentru că nu poate să le rezolve singur. Ca o urgenţă, i-aş solicita reabilitarea sistemului de irigaţii. Schimbările climatice sunt o realitate, nu ştim de când nu mai avem patru anotimpuri şi fără apă nu putem face o agricultură performantă. Unde activez, am înfiinţat şase OUAI, am accesat programe europene şi dorim să modernizăm sistemul de irigaţii, fără să fie nevoie de personal, pentru că ne confruntăm cu lipsa forţei de muncă în agricultură - motiv pentru care ne-am dotat parcul tehnic cu maşini şi utilaje performante. Aşteptăm cu interes măsura privind sprijinul financiar alocat pentru achiziţia de echipamente de irigat, staţii de pompare etc. pentru că ne-ar ajuta foarte mult. La ora actuală nu irigăm, dar până în 2009 irigam întreaga suprafaţă. Atunci ne-au ajutat subvenţiile care se acordau pentru apa de irigat. Preconizez că anul următor vom iriga, însă dacă legea achiziţiilor va rămâne nemodificată s-ar putea ca după mulţi ani să irigăm. Se fac licitaţii şi sunt mai mulţi doritori care vor să execute lucrarea de proiectare sau de construcţie şi se dau în judecată, iar noi trebuie să stăm 2-3 ani până se clarifică situaţia. O altă solicitare este aceea ca şi fermele mari să aibă acces la finanţare, chiar dacă au beneficiat de sprijin anii trecuţi.“

---

Gheorghe Brânzei, administrator  SC Bri-Dangeo SRL, localitatea Sihlea, judeţul Vrancea „Exploatez o suprafaţă agricolă de circa 1.400 ha şi în agricultură trebuie să îţi adaptezi în mod permanent tehnologia, sistemul de lucrări. În fermă căutăm să păstrăm apa în sol, cu atât mai mult cu cât prognoza meteorologică arată deficit de precipitaţii. Ne-am adaptat tehnologia, avem tehnică agricolă nouă şi am semănat într-un teren nepregătit pentru ca apa să nu se evapore, iar seminţele să aibă umiditatea necesară pentru a germina. Tot ce ţine de noi, de priceperea noastră, am aplicat. În judeţul Vrancea, sunt zone unde cultura de grâu arată bine, dar în alte regiuni nu arată satisfăcător. La cultura de rapiţă problemele au început din 2017, pentru că ploile au survenit târziu, după 10 octombrie. Noi suntem mulţumiţi că a rămas în cultură, însă potenţialul de producţie, ca medie, pe zonă, îl estimez la maximum 2.500 kg/ha, deci cu mult mai mic faţă de ce s-a realizat anul trecut. În 2017, am avut sole unde am obţinut producţii chiar şi de 4,6-4,8 t/ha. La culturile de primăvară sunt probleme pentru că mai bine de o lună şi jumătate nu au fost ploi, iar apoi au căzut neuniform. Aşadar, sunt zone unde culturile nu arată la fel. Fenomenul de secetă este prezent, apa este un factor primordial, însă ce ţine de tine, ca specialist, trebuie să aplici. O situaţie pe care am sesizat-o, şi pe care aş dori s-o aduc la cunoştinţă, este îngrădirea accesului fermelor mari la fondurile europene. Eu am beneficiat de bani europeni, am implementat trei proiecte şi acum, încercând să mai accesez sprijin financiar, m-am confruntat cu birocraţia. Consider că, prin munca pe care o depun, aduc plus valoare şi creez locuri de muncă şi nu ar trebui să ni se îngrădească accesul la fondurile europene. Intenţia mea era să fac un circuit închis al grâului şi să mă dezvolt şi în zona de panificaţie. O altă problemă este interzicerea neonicotinoidelor. În ultimii ani, agricultura din România s-a dezvoltat foarte mult, facem export şi poate am început să «deranjăm» cu aceste rezultate şi astfel începem să ne lovim de anumite măsuri restrictive. În privinţa vânzării terenurilor agricole către străini, cred că trebuie să luăm poziţie şi să fim mai uniţi pentru a ne apăra drepturile. Acelaşi lucru cred că trebuie să-l facem şi atunci când ne valorificăm producţia agricolă pentru a obţine preţuri mai bune, cu atât mai mult cu cât anul acesta producţiile vor fi mai mici, şi nu doar pe piaţa internă.“

Ana IONIŢĂ

---