Dialog cu fermierii - MARTIE 2017

Dialog cu fermierii - MARTIE 2017

• Ce strategii aveţi în vedere pentru a produce și valorifica mai bine?
  

Andrei Pantelimon, administrator SC Seprag SRL, comuna Săscut, judeţul Bacău

„Un element cu impact asupra profitului este negocierea preţurilor la inputurile agricole. Dacă am reuşi să fim mai uniţi în acest sens, să facem împreună comenzile, să negociem un preţ mai bun am putea câştiga un discount de 5-10%, în funcţie de cantitatea cerută. La mine, una dintre problemele din fermă este gestionarea contractelor de arendă şi plata acestora. Fiecare proprietar primeşte grâu, porumb, bani în diferite perioade şi toate acestea trebuie gestionate electronic, informatic, şi există şi partea de fiscalitate. Am constatat că în piaţă nu există un program sau un modul al unui sistem informatic care să mă poată ajuta. Pe cele 1.000 de hectare am 600 de proprietari, cu suprafeţe de la 0,20 până la 3 ha. Cultivăm 250 ha porumb, circa 200-250 ha cu floarea-soarelui, grâu pe 300 ha şi rapiţă pe 200-250 ha. Ne gândim permanent la diversificarea culturilor. Probabil vom introduce soia şi mazărea în asolament. Pentru a vinde mai bine, ne folosim de capacitatea actuală de depozitare de 2.400 de tone în magazii. Ne dorim să investim într-o bază de stocare, corelată la o suprafaţă agricolă de circa 3.000-4.000 ha, cu uscător, cântar electronic şi deservire CFR. Atunci când nu vinzi producţia şi o stochezi trebuie să ai şi o relaţie bună cu băncile comerciale, iar eu lucrez foarte bine cu două bănci, ambele româneşti, care au înţeles problema fermierului. Investiţia în magaziile de depozitare este mare, probabil 800.000-1 milion de euro, în funcţie de furnizor. Vreau să accesez fonduri europene. Am  fost reţinut în ce priveşte fondurile europene din cauza birocraţiei şi termenelor stricte. Am reuşit să achiziţionăm patru tamburi şi două motopompe prin fonduri europene, putând iriga circa 250 ha; sistemul acesta nu este poate cel mai bun, este mai scump, manopera este mai ridicată, am fi preferat un sistem de irigaţii prin pivot, dar nu se poate aplica în nici una dintre tarlalele pe care le lucrăm. Ne dorim ca porumbul să-l irigăm, să ajungem la o medie de 12-13 t/ha în sistem irigat. Noi lucrăm în trei comune din judeţul Bacău, clima diferă, aproape că nu-ţi vine să crezi că undeva poţi face 12 t/ha cu aceeaşi tehnologie, iar în altă parte doar 6 t/ha. Trebuie să  ne adaptăm tehnologia în funcţie de sol, de climă, de orientarea versantului etc. La rapiţă consider că trebuie să intervin pentru a îmbunătăţi randamentul pentru că este o cultură mai uşoară decât grâul, răspunde bine la inputuri şi, chiar dacă implică mai multe tratamente decât alte culturi, precum porumbul sau floarea-soarelui, aduce un venit mai consistent.“

---

Draginov Francisc, administrator SA Ceres, comuna Vinga, judeţul Arad

„Cultivăm o suprafaţă de 800 ha, grâu în jur de 300-350 ha, 50 ha cu orz sau orzoaică, 100 ha cu rapiţă, iar pe restul terenului porumb şi floarea-soarelui. Încercăm să ne dezvoltăm, să cumpărăm utilaje noi ca să putem lucra în condiţii bune terenul. De curând am achiziţionat o semănătoare pe opt rânduri, pneumatică, cu senzori pe fiecare secţie, şi o maşină de împrăştiat îngrăşăminte. Preocuparea permanentă este să aplicăm tehnologii, să folosim soiuri şi hibrizi noi, dar ne interesează şi partea de protecţie fitosanitară pentru a obţine producţii mari şi de calitate. Producţiile agricole obţinute depind în mare măsură de precipitaţiile căzute: la grâu realizăm în jur de 6 t/ha, la floarea-soarelui circa 3.500 kg/ha, iar la porumb, în anii secetoşi, 2 t/ha. Anul trecut a fost bun, la porumb am obţinut 8 t/ha. În anii secetoşi avem probleme mari, pentru că producţiile sunt foarte mici. Anul acesta am reintrodus orzoaica de bere în structura culturilor, am semănat o suprafaţă de 40 ha şi avem contract cu firma Soufflet. La ora actuală, rapiţa şi floarea-soarelui sunt cele mai profitabile, dar dacă zona ar fi mai ploioasă şi dacă am face o producţie de 10 t/ha la porumb atunci şi acesta  ar fi profitabilă. La valorificare, fermierii din vest obţin preţuri mai mici faţă de cei din sud pentru că distanţa faţă de port este mai mare. Vindem atât la recoltare, pentru că avem nevoie de bani pentru a plăti inputurile, dar şi depozităm, pentru că avem magazii cu o capacitate de 4.000 de tone. De exemplu, grâul nu l-am vândut la recoltare, ci în decembrie-ianuarie, cu 62-65 bani/kg. Rapiţa şi floarea-soarelui le-am vândut la recoltare pentru că au avut preţ bun.“

---

II Voicu Eugen, comuna Jilava, judeţul Ilfov

„Pentru a produce mai bine, avem în vedere dotarea parcului tehnic pentru a fi cât mai performant, pentru a realiza lucrările cât mai rapid şi cât mai eficient, iar pentru a valorifica mai bine ne gândim la spaţii de depozitare. Important este să avem acces la finanţare, linii de credit ca să putem să ne desfăşurăm activitatea şi să putem ţine marfa stocată până obţinem cel mai bun preţ pe ea. Pentru a obţine producţii bune, în primul rând pornim de la respectarea rotaţiei culturilor. Trebuie să acorzi atenţie sporită tuturor culturilor, chiar dacă într-un an, de exemplu, ai un venit mai mare la cultura de rapiţă sau porumb şi mai scăzut la grâu sau orz. Nu trebuie să urmăreşti profitul imediat, pentru că apoi impactul economic, prin faptul că nu respecţi rotaţia culturilor, este mai mare, în sens negativ. Dacă cultivi rapiţă după rapiţă, este o catastrofă, trebuie să intervii cu mai multe tratamente şi costurile cresc. Trebuie să ai o rotaţie corectă, să efectuezi lucrările cele mai bune în cel mai scurt timp. În fiecare an avem o suprafaţă între 5 şi 10 ha unde testăm soiuri şi hibrizi pentru a vedea care se pretează cel mai bine zonei noastre şi care sunt cei mai productivi. La grâu, de exemplu, pot fi ani în care soiurile străine vor da producţii net superioare, ele genetic au un potenţial de producţie mai ridicat decât soiurile autohtone, dar sunt ani în care cele româneşti pot atinge media de 7-8 t/ha cu o tehnologie bine pusă la punct, iar cele străine vor da o producţie mult mai scăzută, pentru că nu sunt adaptate climatic la zona noastră. Toate culturile aduc profit dacă ştii să îţi manageriezi activitatea, să ştii cât cheltuieşti cu fiecare cultură în parte. Cultivăm în acest an grâu pe 700 ha, rapiţă pe 400 ha, porumb pe 300 ha şi floarea-soarelui pe 500 ha. Dispunem de o capacitate de depozitare de circa 3.000 de tone. Este o variantă şi valorificarea eşalonată, dar suntem fermieri, nu suntem jucători la bursă să ne jucăm cu contracte futures, pentru că, atunci când faci un astfel de contract, îţi asumi şi o responsabilitate foarte mare, iar vremea poate fi capricioasă, am avut în ultimii ani multe căderi de grindină şi ploi violente. Contracte futures am încheiat pe cantităţi de producţie moderate: la rapiţă - 500 kg/ha şi la grâu 1 tonă/ha şi doar dacă preţurile erau foarte bune. Deocamdată stocăm grâu şi porumb, ne-am dori să putem stoca şi rapiţă, dar în acest moment nu avem silozuri corespunzătoare. Am investit foarte mult în tehnică agricolă şi nu putem, deocamdată, să mai investim în construcţia de silozuri. Parcul de maşini şi utilaje agricole a fost achiziţionat cu credite bancare sau din fonduri proprii, iar la un moment dat va trebui reînnoit. Avem sisteme de monitorizare GPS pe toate utilajele din fermă şi aplicaţii pentru managementul fermei de la Isagri şi acest lucru ne ajută mult.“

---

Eugen Anghel, administrator SC Agricampo, localitatea Sfinţeşti, judeţul Teleorman

„Cultivăm o suprafaţă de 1.000 ha, iar cea mai mare pondere o deţine grâul, după care floarea-soarelui, rapiţa şi ceva porumb, care nu se pretează bine în zona noastră. Ne-am axat mult pe comasarea terenurilor, este o societate destul de nouă şi de anul trecut am început să investim mai mult în achiziţia de utilaje performante şi încercăm să aplicăm şi tehnologii avansate ca să producem mai mult. Am accesat fonduri europene care ne-au ajutat pentru a porni afacerea, dar am apelat şi la credite bancare. În zona noastră terenurile sunt mai grele şi necesită utilaje mai puternice pentru a fi prelucrate, încercăm să ne dotăm mai bine accesând credite, dar nu avem garanţii. Analizăm introducerea anumitor sisteme de irigare, dar este un proiect pe termen lung, pentru că nu avem posibilitatea de a aduce apa mai aproape. Încercăm să păstrăm apa în sol prin efectuarea unui număr redus de lucrări, reducând în acelaşi timp cheltuielile cu carburanţii. La cultura de grâu ne-am orientat spre soiurile străine pentru că sporul de producţie poate să fie chiar şi de 40% faţă de cele autohtone. Cumpărăm în proporţie de 80% de la Limagrain, dar şi de la KWS, Pioneer etc. Producţia o vindem în trei etape: cu contracte futures, încheiate cu o lună, chiar o lună şi jumătate înainte de recoltare, în timpul campaniei de recoltare, la preţuri relativ mai mici, şi o parte când preţurile au mai crescut. Dispunem de o capacitate de stocare de 1.500 de tone şi avem în vedere mărirea acesteia prin construcţia de silozuri sau magazii cu credite sau fonduri proprii, pentru că accesarea fondurilor europene este complicată. În următorii 2-3 ani vom rămâne la stuctura de culturi actuală. Pe măsură ce ne vom dota ferma din punct de vedere tehnologic vom încerca să cultivăm şi mazăre. Rapiţa este o cultură rentabilă, dar asolamentul nu ne-a permis să o semănăm şi pentru 2017. Am avut în structura culturilor şi sorg, dar ne-am confruntat cu probleme la vânzare, deoarece puţine companii achiziţionează acest produs. El trebuie ţinut mai mult în stoc, până obţii un preţ mai bun.“

Ana IONIŢĂ

---