Dialog cu fermierii MARTIE 2018

Dialog cu fermierii MARTIE 2018:

- Sunteţi mulţumiţi de starea culturilor de toamnă?
- Care sunt, în opinia dvs., principalele provocări din activitatea pomicolă?

Iosif Șărgan, șef fermă Maxagro Farm, localitatea Gătaia, judeţul Timiş

„Exploatăm o suprafaţă agricolă însemnată, iar culturile de toamnă arată foarte bine la ora actuală pentru că nu am întâmpinat niciun fel de probleme. Cultura de grâu, înfiinţată pe 4.000 ha, şi cea de rapiţă, care ocupă în cadrul asolamentului 3.000 ha, s-au dezvoltat bine. Zăpada căzută la începutul lunii martie a refăcut rezerva de apă din sol, iar stratul de zăpadă a fost destul de consistent, de aproximativ 50 cm, ceea ce a protejat cultura de rapiţă de temperaturile scăzute. Ne-a salvat faptul că rapiţa a fost protejată de zăpadă. Deocamdată la cultura de grâu nu sunt probleme, dar dacă se anunţă o primăvară ploioasă şi terenul nu ne va permite să intrăm atunci intervenţia o să se prelungească şi putem întârzia cu tratamentele fitosanitare. Vom asista la atacul bolilor precum făinarea şi rugina. Făinarea deja a apărut în anumite zone, gerul a stopat-o puţin, dar vor veni temperaturi crescute, care împreună cu umiditatea, vor crea un mediu propice pentru dezvoltarea agentului patogen. La cultura de grâu vom efectua trei tratamente fitosanitare, dar nu este exclus să-l efectuăm şi pe cel de-al patrulea. Rapiţa arată foarte bine şi ne bucură faptul că în ultimii 3 ani am avut culturi frumoase, ceea ce ne-a încurajat să creştem suprafaţa de la an la an. În 2017 am obţinut, pe cele 1.800 ha cultivate, o producţie foarte bună, de 5.200 kg/ha. În anul agricol 2018 am mărit suprafaţa alocată culturilor de toamnă la un total de 7.000 ha deoarece toamna a fost mai lungă şi am putut să executăm foarte bine lucrările agricole, iar semănatul l-am efectuat într-o perioadă destul de restrânsă. Pentru culturile de primăvară avem terenul pregătit, în vom mai lucra cu un combinator şi apoi vom semăna direct în câmp. Cultura de porumb va ocupa 2.000 ha şi cea de floarea-soarelui 1.000 ha. Sperăm ca anul acesta să fie mai bun decât cel anterior deoarece am avut probleme mari la culturile de primăvară, dar a compensat faptul că la cele de toamnă am obţinut rezultate extraordinare. Porumbul şi floarea-soarelui au fost afectate în proporţie de 70%, iar înainte de recoltare a fost o furtună care a culcat tot porumbul pe care l-am mai avut. Am obţinut producţii slabe, de 700-800 kg/ha. Culturile au fost asigurate, însă nimeni nu se bucură de acest gen de evenimente, mai bine recoltăm decât să luăm banii de la firmele de asigurare.“

---

Ion Calopăreanu, administrator  SC I&A Travel, comuna Urzicuţa, judeţul Dolj

„Lucrez o suprafaţă agricolă de 610 ha, iar privitor la starea culturilor pot să spun că grâul, orzul, rapiţa şi mazărea de toamnă arată bine. Rapiţa, care ocupă 140 ha, este o cultură mai pretenţioasă, a răsărit în proporţie de 70-80%, dar sper să se dezvolte bine în vegetaţie pentru că şi anul trecut am avut probleme asemănătoare şi în final am obţinut o producţie bună, de aproximatix 4.800 kg/ha. Zăpada recent căzută, aşezată într-un strat de circa 65 cm, a ajutat foarte mult cu precădere cultura de rapiţă, pentru că temperatura cea mai scăzută înregistrată în zonă a fost de -20°C. Aveam emoţii şi pentru mazărea de toamnă, care teoretic rezistă până la temperaturi de -18°C, dar, fiind acoperită cu zăpadă, nu au fost probleme. Nu avem probleme cu băltirile deoarece avem un sol cu o permeabilitate mai bună. Cultura de grâu arată extraordinar de bine şi o mare parte din aceasta este destinată producerii de sămânţă, cu preponderenţă din soiuri româneşti. În primăvară voi înfiinţa culturile de mazăre de câmp, porumb şi floarea-soarelui. Cultura de floarea-soarelui nu o înfiinţez în fiecare an pentru că încerc să respect cât mai bine asolamentele. Fiind şi producător de sămânţă, trebuie să efectuez o rotaţie optimă a culturilor.“

---

Ion Florea, localitatea Fălticeni, judeţul Suceava

„Munca şi preocuparea familiei sunt legate de producerea fructelor, a merelor în mod special. Avem o livadă de aproximativ 30 ha, din care 14 ha este tânără, iar restul dorim s-o îmbunătăţim. Temperaturile scăzute şi zăpada căzută nu au afectat plantaţia. Stabilitatea climatologică la momentul de început al profesiei mele era cu totul alta. La ora actuală asistăm la fenomene de îngheţ devreme, toamna, când de multe ori mai există fructe în pomi, îngheţuri timpurii de primăvară, secetă atmosferică, secetă la sol etc. În prezent, dacă nu ai posibilitatea să irigi, şansele de a obţine rezultate bune sunt mici. Irigaţia presupune costuri foarte mari şi nu mai amintesc problemele legate de sursele de apă. Anul trecut am investit în sisteme de irigaţii pe 9 ha. În general, în pomicultură există multe greutăţi: lipsa forţei de muncă, inputuri scumpe, o gamă largă de maşini necesare. Nu ne putem dezvolta cât ne-am dori, în principal din cauza lipsei forţei de muncă, pentru că trebuie să efectuezi lucrările în momentul optim. Avem cu preponderenţă măr şi dorim să mai plantăm în această primăvară circa 4 ha de meri şi 2 ha de peri. Nu am beneficiat de fonduri europene, însă ne gândim ca în perioada următoare să accesăm sprijin financiar, cu precădere pentru modernizarea spaţiilor de depozitare şi pentru dotarea cu utilaje agricole. Lucrez împreună cu fiul meu şi întreaga familie este implicată în această activitate. Lucrez în pomicultură de foarte mulţi ani, sunt inginer horticol de profesie şi am activat 42 de ani la Staţiunea Pomicolă Fălticeni ca şef de fermă. După 1990, ne-a preocupat gândul unei afaceri de familie. Ne dezvoltăm încet, dar sigur, spunem noi, gândim mult legat de sortiment, de tipul de livadă, pe toate trebuie să le facem bine, nu am voie să greşesc după o viaţă de horticultor. La ora actuală avem un depozit cu frig de 450 de tone şi vrem să ne mărim capacitatea de stocare cu încă 450 de tone (cladirea este construită), dar depozitul să fie cu atmosferă controlată. Costurile sunt foarte mari, dar sunt o necesitate. Pe partea de utilaje avem, în general, tot ce ne trebuie pentru a ne desfăşura activitatea, însă mai avem nevoie de o platformă de recoltare cu posturi de lucru, utilaje de prelucrarea solului, de aplicare a tratamentelor etc. Referitor la asigurări în pomicultură, acestea reprezintă un subiect mai delicat şi, cel puţin la nivelul nostru, asigurarea este foarte scumpă, iar dacă te confrunţi cu îngheţuri sau cu grindină, în mod deosebit, vei avea mari probleme (în urmă cu mai mulţi ani aveam grindină în 2 din 10 ani, iar acum se poate întâmpla şi de patru ori într-o vară). Noi am riscat câţiva ani şi nu ne-am asigurat, ceea ce în Germania, Ungaria sau Polonia nu se întâmplă. Acolo pomicultorii beneficiează de un nivel mai ridicat al subvenţiilor faţă de ce ni se oferă nouă, nu mai amintesc de condiţiile de creditare mai accesibile, ceea ce se traduce în posibilităţi mai mari de dezvoltare. Am vizitat acum câţiva ani ferme pomicole din Polonia şi Germania pentru a vedea nivelul lor, modul de lucru etc. Pomicultorii făceau mai multe tratamente și administrau mai mulţi fertilizanţi - 1.500 kg/ha, pe când noi administram 500-600 kg/ha. Noi am ajuns în prezent la un nivel de 600-700 kg/ha. În Germania se fac 24-25 de tratamente fitosanitare, în Polonia - 19-22, iar noi nu trecem de 15. În ferma noastră am obţinut producţii bune, suntem mulţumiţi, nu avem credite care poate ne-ar ajuta, dar ne dezvoltăm în ritmul nostru, cu paşi mărunţi.“

---

Florin Iacob, inginer horticol SC Hortifruct SRL, localitatea Şerbeşti, judeţul Iaşi

„Provocările încep în primăvară, atunci când se pot înregistra temperaturi scăzute în momentele-cheie ale dezvoltării pomilor: la înflorire, la legare etc. Oscilaţiile de temperatură nu sunt benefice culturilor pomicole. În perioada următoare vom verifica stadiul mugurilor din livadă, însă acum aşteptăm să treacă perioada critică şi sperăm la o primavară liniştită, fără evenimente meteorologice nefavorabile. Riscurile climatice sunt mari, cu atât mai mult cu cât firmele de profil nu ne asigură împotriva fenomenelor care ne interesează, cum ar fi brumele târzii. Consider că nu există pe piaţă în acest moment un pachet de asigurare dedicat pomiculturii. Alte probleme rezidă şi din lipsa asigurării necesarului forţei de muncă. Aducem oameni şi din alte zone pentru a putea efectua lucrările necesare şi culesul. Societatea are 72 ha de plantaţii pomicole, dar şi viticole, amenajate cu sistem de irigare. Speciile sâmburoase, cireş şi vişin, ocupă cea mai mare pondere din suprafaţă. Mai avem măr, păr, vişin, căpşuni şi arbuşti fructiferi. Am beneficiat de fonduri europene pentru înfiinţarea de livezi, iar terenul ne-a permis să achiziţionăm plasă antigrindină pe o suprafaţă de 4 ha de cireş şi ne-am orientat şi spre achiziţia unui tun antigrindină, ce protejează circa 80 ha. Dotarea fermei cu acest tun s-a dovedit benefică pentru că până acum nu am avut probleme cu grindina. Acordăm o importanţă deosebită produselor de protecţia plantelor pe care le folosim în schemele de tratament. Încercăm să folosim cât mai mult produse ecologice şi aşteptăm de la companiile din acest domeniu care activează pe piaţa din România, cum este şi Syngenta, să vină cu mai multe soluţii în acest sens, aşa cum există în Italia, Spania etc. În România, nu sunt foarte multe produse de protecţie ecologice omologate pentru pomicultură. Referitor la planul de investiţii, avem în proiect construirea unui depozit cu atmosferă controlată, însă este greu cu asocierea pentru că aşa doream să-l realizăm. Probabil nu suntem destul de maturi ca să ne putem asocia aşa cum fac producătorii din alte ţări, care au un alt mod de abordare şi de lucru. Luăm în calcul accesarea de fonduri europene pentru construirea acestui depozit, dar şi pentru a înfiinţa o livadă de cireş pe 12 ha. Acum dispunem de câteva celule frigorifice, de 20 de tone fiecare, dar nu sunt suficiente şi nici nu garantează depozitarea producţiei în condiţiile cele mai bune. Ne-am dori ca depozitul să aibă o capacitate de 400-500 de tone.“

Ana IONIŢĂ

---