Dialog cu fermierii - NOIEMBRIE 2016

• Cum a decurs campania de însămânţări din această toamnă şi ce genetică folosiţi pentru culturile dvs.?
  

II Mihai Dobrică, comuna Dragalina, judeţul Călăraşi

„Am în exploatare o suprafaţă de 1.000 ha cultivată în principal cu plante de toamnă, respectiv grâu, orz şi rapiţă, pentru că cele de primăvară, precum floarea-soarelui şi porumbul, cu o pondere de 3040%, sunt afectate de condiţiile secetoase din timpul verii. În această toamnă am semănat grâu pe 414 ha, orz pe 70 ha şi rapiţă pe 245 ha. Culturile sunt frumoase pentru că au prins o ploaie căzută la sfârşitul lunii august-începutul lui septembrie. Cunosc însă colegi agricultori care au întors cultura de rapiţă pentru că nu a plouat la timp. Noi am întors numai 3 ha, iar pe restul suprafeţei cultura de rapiţă se prezintă bine cu toate că am întârziat semănatul aproximativ două săptămâni, deoarece ne-au împiedicat ploile din 7-8 octombrie. Pe data de 22 octombrie însă am finalizat semănatul. În urmă cu o săptămână am terminat şi lucrările de arat, după care discuim pentru ca în primăvară să facem lucrări minime, să putem intra doar cu un combinator şi apoi să semănăm. Rapiţa este foarte frumoasă, i-am aplicat un regulator de creştere, Caramba Turbo, pentru a-i stopa puţin dezvoltarea şi pentru a favoriza mai mult creşterea rădăcinilor pentru o rezistenţă mai bună peste iarnă. Grâul l-am semănat pe 1 octombrie, lui îi trebuie 45-60 zile până la îngheţ ca să înfrăţească şi nu-mi fac probleme că nu o să treacă cu bine peste perioada rece. La grâu folosim soiul românesc Litera, care are calităţi de panificaţie foarte bune, dar şi soiuri străine, de la KWS, precum Exotic şi Solehio, care nu au aceleaşi calităţi, dar sunt mai productive. La export grâul trebuie să aibă un conţinut de proteină de 12%, iar dacă eu am 14%, nu mă bonifică, plus de asta preţurile de valorificare sunt mici, nivelul acestora rămânând precum cel de acum 10 ani. În cadrul fermei, producţia medie la grâu se situează la circa 7 t/ha. La cultura de rapiţă folosesc hibrizi de la firmele Monsanto şi KWS. Este al doilea an când folosesc hibrizi Monsanto aparţinând tehnologiei Clearfield, care presupune utilizarea erbicidului Cleranda; sunt mulţumit de modul în care s-au comportat în cultură, iar producţiile sunt comparabile cu cele obţinute la alţi hibrizi. În plus, nu am mai avut probleme cu buruienile. La livrare, procentul de corpuri străine a fost sub stas, mai puţin de 2%, ceea ce este mare lucru la rapiţă. Toamna trecută, cultura de rapiţă a plecat foarte bine, era chiar mai frumoasă decât cea de anul acesta şi a fost liberă de buruieni. Anul viitor vreau să încerc un hibrid de rapiţă Clearfield de la Pioneer, care a dat producţii bune la alţi fermieri. Anul acesta, producţia medie obţinută la rapiţă a fost de 4.400 kg/ha. Privitor la dotarea tehnică, întotdeauna este loc de mai bine. Sunt interesat de achiziţia unui tractor de peste 300 CP pentru a avea o productivitate mai mare pentru că în agricultură trebuie să faci lucrările la timp, dar şi pentru a păstra apa în sol. În momentul în care vara termin recoltatul, vreau să prelucrez şi terenul pentru că există riscul să nu mai cadă precipitaţii. Avem o vorbă: a «îngheţat pământul» şi nu mai putem să-l lucrăm. Sunt beneficiar a două proiecte realizate cu fonduri europene. Primul, realizat în 2006, prin SAPARD, a avut o valoare de 300 mii euro, iar cel de-al doilea, implementat în 2011, a constat în construcţia a patru celule de siloz, cu o capacitate de 1.159 mc fiecare. Aş dori să mai construiesc încă două celule de siloz şi o hală unde să-mi pot depozita îngrăşămintele, utilajele etc.“

---

Iulian Necula, administrator SC Paştil, localitatea Ulmeni, sat Vâlcele, judeţul Buzău

„Cultiv în cadrul societăţii o suprafaţă de 230 ha. Timpul ploios nu ne-a ajutat anul acesta, terenurile pe care le lucrăm nu sunt foarte fertile, sunt mlăştinoase şi cu greu intervenim pentru a le cultiva. Suntem în stadiul final de semănat (6 noiembrie a.c.) şi vom începe campania de arături. Rapiţă nu putem pune deoarece nu avem o combină mai performantă la care să nu se înregistreze pierderi. În dotare avem o combină mai veche John Deere, de care sunt mulţumit şi, dacă ar fi să ne cumpărăm una, tot spre marca aceasta mă voi orienta. În cadrul fermei cultivăm grâu, porumb şi floarea-soarelui. Folosesc soiuri româneşti de grâu, precum Glosa şi Boema, de care sunt mulţumit pentru că, dacă îi asigurăm necesarul, obţinem şi producţii bune, nu neapărat deosebite, pentru că terenurile noastre nu sunt foarte productive. La grâu obţinem o medie de 5-6 t/ha. În privinţa proiectelor europene, am încercat de două ori să accesăm bani europeni, dar nu am reuşit. Acum suntem la al treilea proiect, la care sperăm să obţinem finanţare. Dorim să achiziţionăm utilaje mai performante întrucât cele pe care le avem în dotare sunt învechite. Ne-ar trebui o combină pentru a fi mai performanţi şi am putea recolta cultura de rapiţă fără să avem pierderi.“

---

Alexandru Marin, SC Agricola Sfinţeşti, judeţul Teleorman

„În toamnă am însămânţat circa 30 ha de grâu, iar în momentul de faţă (6 noiembrie) ar mai fi maximum 3 zile de lucru în câmp, după care urmează să pregătim utilajele pentru a nu avea probleme în primăvară. Cultiv grâu, porumb şi floarea-soarelui. Rapiţă nu semănăm pentru că nu avem o maşină atât de bine pusă la punct pentru recoltare, avem o combină care ne-ar permite s-o recoltăm, dar nu are în dotare cuţitul special şi nu riscăm să avem pierderi peste limită. Încercăm să obţinem producţii ridicate, dar pentru aceasta avem nevoie şi de dotare. Anul trecut am încercat să accesez fonduri europene şi am depus în acest sens un proiect pentru instalarea tinerilor fermieri. Proiectul a fost respins din cauza lipsei din documente a unei diplome de studii, pe care am uitat-o s-o pun. Ni s-a răspuns după 15 zile, când nu mai puteam face nimic. L-am redepus în mai şi sperăm să fie declarat eligibil. Am avut parte de reticenţă din partea reprezentanţiilor AFIR, care au venit pe teren şi încercau să găsească tot felul de motive ca să ne respingă proiectul. Dacă vom reuşi, vom cumpăra un tractor nou, de 110 CP, şi o cisternă, pentru că vreau să schimb structura culturilor, să pot cultiva dovlecei, deoarece aşa s-ar obţine un randament mai bun pe terenurile noastre. De curând am preluat terenuri care au fost necultivate sau care nu au fost lucrate aşa cum trebuie şi încercăm să le aducem la un nivel mai bun de producţie. Am mai luat în arendă 5 ha, dar acolo s-a administrat în mod excesiv azot şi avem probleme pentru că solul este acid. Deocamdată nu am găsit soluţia pentru această problemă, însă mai studiem şi sperăm s-o găsim.“

PFA Pârvu Gheorghe, localitatea Drăgoeşti, judeţul Ialomiţa

„Lucrez o suprafaţă agricolă de 100 ha, iar în structura de culturi am grâu, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui. Ploile căzute ne-au afectat la pregătirea terenului, însă am reuşit să terminăm cu semănatul culturilor de toamnă şi ele se prezintă bine. La grâu folosesc soiul românesc Glosa, de care sunt mulţumit, însă întâmpin probleme la achiziţia seminţei. Producţiile pe care le obţin la grâu diferă de la un an la altul. În 2016 am realizat o recoltă de 5.200 kg/ha, în timp ce anul trecut am înregistrat o producţie medie de 6.200 kg/ha. La cultura de rapiţă folosim hibrizi produşi de compania KWS, iar producţia medie a fost de 3.200 kg/ha, în condiţiile în care cultura a fost afectată şi de grindină, altfel ne aşteptam la producţii de 4.000 kg/ha. Culturile arată bine şi nu ne facem griji că nu vor trece cu bine peste iarnă.“

---

II Rizon Liviu, comuna Slobozia, judeţul Argeş

„Avem o suprafaţă agricolă de 150 de hectare, semănate în toamnă cu grâu (50 ha) şi culturi verzi (22 ha), un amestec de rapiţă şi triticale, pentru a respecta prevederile impuse de zona de interes ecologic. Cultiv soiul de grâu Exotic de 3 ani şi sunt mulţumit de el, chiar dacă nu are calităţi de panificaţie. Producţia medie obţinută este de 4.500 kg/ha. Nu sunt probleme în câmp, am început semănatul pe 24 septembrie şi l-am terminat pe 5 octombrie. În primăvară o să însămânţez floarea-soarelui şi porumb. La cultura de porumb folosesc hibrizi Dekalb de la compania Monsanto, iar la floarea-soarelui utilizez hibrizi Pioneer. Îi cultiv de mult şi sunt mulţumit de ei. Producţiile diferă de la un an la altul. Avem un sol mai greu, de pe care nu putem obţine producţii ridicate. Anul acesta a fost extrem de dificil. Pe unele sole nu a plouat din primăvară şi până în toamnă. La floarea-soarelui am obţinut 2.000 kg/ha, iar la porumb 3.000-3.500 kg/ha. Ma interesează tehnica nouă, dar deocamdată doar mă informez. În fermă, prioritară este investiţia într-o maşină de recoltat.“

Ana IONIȚĂ

---