Dialog cu fermierii - NOIEMBRIE 2018

Dialog cu fermierii - NOIEMBRIE 2018:

- Care este starea culturilor agricole în acest moment în ferma dvs.?

Petrică Dumitru, reprezentant Dunărea SA, Corabia, judeţul Olt

„Lucrăm o suprafaţă agricolă de 1.000 ha, iar situaţia din teren este destul de dificilă, deoarece pe jumătate din terenul înfiinţat cu rapiţă plantele nu au răsărit. Acestei culturi i-am alocat, în această toamnă, o suprafaţă totală de 230 de hectare şi este răsărită pe doar circa 100 ha. Nici cultura de grâu nu a răsărit, fiind înfiinţată pe 400 de hectare, şi nici cea de orz, semănată pe 100 ha. Prognoza meteorologică nu anunţă, deocamdată, că vor cădea ploi în perioada următoare. Pentru noi anul agricol 2018 a fost mai dificil. Nici toamna trecută nu am avut noroc la cultura de rapiţă deoarece au căzut ploi în cantităţi mici, de 5-6 l/mp, după care acestea nu au mai venit, iar plantele s-au ofilit şi răsărirea a fost neuniformă. La recoltare, ne-am închis cu o producţie de aproximativ 2.000 kg/ha. În următoarea perioadă nu intenţionăm să mai facem investiţii deoarece am făcut deja achiziţii importante pentru a ne moderniza parcul de maşini şi utilaje agricole. Am cumpărat un tractor de 250 CP şi o maşină de recoltat. În cadrul societăţii, dispuneam de o combină mai veche şi cu greu mai puteam ţine pasul, fiind astfel nevoiţi să investim într-o combină nouă. Niciodată nu am beneficiat de fonduri europene, tot ce am întreprins am realizat din surse financiare proprii.“

---

PFA Cătălin Moldoveanu, localitatea Bujoreni, judeţul Teleorman

„Administrez o suprafaţă de aproximativ 150 ha, iar structura culturilor se bazează, cu precădere, pe cereale păioase. Primăvara nu cultivăm mai mult de 20% din suprafaţă. În această toamnă nu am putut pregăti terenul din cauza secetei. Urmăream să înfiinţăm 50 ha de rapiţă, dar am renunţat deoarece nu am putut lucra terenul, iar prognoza meteorologică nu era favorabilă şi astfel nu am mai riscat să semănăm această cultură oleaginoasă. Nici toamna trecută nu am avut o situaţie fericită la cultura de rapiţă deoarece a avut o răsărire neuniformă. În plus, la sfârşitul lunii februarie - începutul lunii martie a căzut o ploaie cu gheaţă, iar cultura, care în acel moment era înflorită, a fost afectată. Practic, am ieşit pe pierdere. Suprafaţa semănată a fost de 35 de hectare. În acest an am avut probleme cu seceta când am semănat cultura de floarea-soarelui, la care am obţinut producţii slabe. Recolte bune am obţinut doar acolo unde am întârziat semănatul şi ploile căzute din vară au venit într-un moment prielnic. La grâu, în această toamnă, intenţionam să semănăm o suprafaţă mai mare, însă, din cauza lipsei apei, am micşorat suprafaţa. Există foarte mult grâu nerăsărit la nivel de ţară. Doresc să semăn rapiţă de primăvară pentru că nu am mai avut această cultură şi aş dori s-o încerc. Porumbul ocupă o pondere mică în structura fermei, iar ce semănăm este pentru a asigura hrana necesară oilor pe care le creştem. În privinţa investiţiilor, deocamdată o să le stopăm deoarece anul trecut am investit în utilajele care ne mai erau necesare. Am încercat să beneficiez de fonduri europene, însă, din cauza birocraţiei, am renunţat.“

---

Dumitru Cristuinea, reprezentant SC Zahăr Corabia SA, judeţul Olt

„La ora actuală, din 1.000 ha semănate în toamnă cu rapiţă, doar pe 120 ha avem plante răsărite şi care promit că vor avea o bună dezvoltare în următoarea perioadă de timp. Pe restul suprafeţei, pământul este negru. La cultura de grâu, pe cele 1.200 de hectare, nu avem niciun fir răsărit. În zona noastră, nu au mai căzut ploi de la sfârşitul lunii iunie, atunci când eram în plină campanie de recoltare. În regiune au fost ploi doar pe o rază de câţiva kilometri, iar acolo fermierii au o cultură de rapiţă promiţătoare. Colaborez cu diverse companii producătoare de seminţe, precum Pioneer şi Euralis, care au un program de înlocuire a seminţelor de rapiţă, în cazul în care cultura nu răsare, cu seminţe de floarea-soarelui sau porumb. Acest program este benefic pentru noi, fermierii, deoarece salvăm cheltuiala realizată în seminţe, care se poate ridica la 300-400 lei/ha. La 31 octombrie a.c., când am văzut că rapiţa nu răsare, am înaintat solicitarea de a primi seminţe de floarea-soarelui la schimb. Nu este o situaţie fericită, cu atât mai mult cu cât rapiţa era prima cultură care ne aducea bani. Ne este teamă că vremea secetoasă se va prelungi şi va influenţa şi producţiile pe care le vom obţine la cultura de grâu. Este posibil să nu mai vorbim de recolte de 7-8 tone/ha, ci de 3-4 tone/ha. Am mai întâmpinat situaţii asemănătoare în campania de toamnă, însă parcă niciodată seceta nu a fost atât de prelungită. Anul agricol 2018 a fost cel mai profitabil pentru noi. Am obţinut rezultate bune la toate culturile, excepţie făcând mazărea, însă aceasta nu a avut o pondere mare în structura culturilor agricole. La cultura de rapiţă am obţinut o producţie de 4 tone/ha, la grâu - 7 tone/ha, la porumb - 10 tone/ha, iar la soia - 2.500 kg/ha. În alţi ani realizam la cultura de soia doar 500-600 kg/ha. Nu ne-am pierdut toate speranţele, mai putem obţine producţii rezonabile la rapiţă dacă avem parte de o toamnă mai lungă şi o iarnă mai blândă. Îmi aduc aminte când, în urmă cu mai mulţi ani, obţineam la cultura de rapiţă 2 tone/ha şi eram mulţumiţi. Între timp, pretenţiile noastre au crescut. Folosim genetică performantă, nu facem compromisuri, fertilizăm echilibrat şi dispunem de utilaje de capacitate mare care ne permit să efectuăm lucrările la timp. În condiţii de tehnologie asemănătoare, lucrările efectuate la timp reprezintă una dintre cele mai importante verigi. Acest aspect a fost observat şi în acest an: fermierii care au recoltat înaintea ploilor au obţinut producţii bune, iar cei care nu au recoltat rapid au înregistrat pierderi. Suntem încrezători, nu putem avea toate culturile compromise şi mergem înainte. În plus, se lucrează intens la staţia de pompare din Corabia şi sperăm să vedem cât mai repede posibil şi apă pe canale, care la ora actuală, nu produc decât buruieni.“

---

PFA Lixandra Dumitru, comuna Afumaţi, judeţul Dolj

„Avem o suprafaţă agricolă de 540 ha şi, la ora actuală, în câmp situaţia este rea din cauză că nu plouat. Grâul, semănat acum o lună, pe 210 ha, nu a răsărit. În zonă nu a mai plouat din vară, din luna iulie. Nu am cutezat să semăn rapiţă deoarece vremea nu a fost prielnică şi nici prognoza nu era favorabilă. Dacă rapiţa nu răsare până la 1 octombrie, după aceea nu mai sunt şanse să se dezvolte corespunzător şi rişti să nu scoţi nici măcar cheltuielile de producţie. Anul acesta, la rapiţă am obţinut producţii bune, de 3.500 kg/ha. La grâu am obţinut 8.000 kg/ha, la orz 7.000 kg/ha, iar la floarea-soarelui 3.500 kg/ha. Pentru noi, 2018 a fost un an agricol foarte bun. Drept urmare, am investit în tehnică agricolă performantă. Am achiziţionat, de la firma Tomit Agri Macchine, o maşină de erbicidat autopropulsată, marca Grim, deoarece are un raport calitate - preţ foarte bun. Maşina dispune de un rezervor de 3.500 de litri, rampe de 30 m şi o echipare de top, cu sistem GPS. De asemenea, am achiziţionat şi un heder de recoltat floarea-soarelui Zaffrani 740 N pentru a reduce nivelul de pierderi. Echipamentul comun de recoltat, care se pretează şi la cultura de porumb, înregistrează pierderi de aproximativ 6-7%. Cu noul heder, specializat, ne aşteptăm ca pierderile să fie mult mai mici, de până la 2%. Fără utilaje moderne, fără tehnologie, nu poţi obţine producţii bune şi de calitate. De la 15 ha, cât am avut când am început activitatea în agricultură, am ajuns la aproximativ 550 ha, iar această extindere a presupus realizarea de investiţii în tehnică agricolă performantă. Avem în fermă şase tractoare, cu puteri cuprinse între 115 şi 315 CP. Cel mai nou tractor este un Case, de 150 CP, achiziţionat tot anul acesta. Pe partea de combine avem două maşini de recoltat, cumpărate în anul 2012. Consider că dispunem de toate utilajele necesare pentru a realiza lucrările agricole la timp. Investim în culturi, le asigurăm toate inputurile necesare, mai puţin apa pentru că infrastructura de irigaţii a fost distrusă. O parte din producţia agricolă pe care o obţinem o valorificăm la recoltare, iar cealaltă o depozităm în magazii şi o vindem în primăvară, când preţul de valorificare mai creşte. Preocuparea noastră principală este să ne securizăm afacerea, ceea ce înseamnă că dorim să cumpărăm o parte din terenul pe care îl lucrăm.“

Ana IONIŢĂ

---