Dialog cu fermierii OCTOMBRIE 2013

Dialog cu fermierii OCTOMBRIE 2013

Cum a fost anul agricol sub aspect financiar şi cum reuşiţi să gestionaţi riscurile din activitate?

---

Vasile Dobrilă, administrator SC Davex Agro SRL, localitatea Gropeni, judeţul Brăila

„Anul agricol 2013 a fost unul mediu din punct de vedere financiar, pentru că din activitatea seminceră lucrurile s-au încheiat foarte bine, în schimb la valorificarea producţiei pentru consum, din cauza preţului mic, situaţia a rezultat foarte prost, luând în calcul şi faptul că de la an la an costurile cu inputurile necesare, respectiv motorina, pesticidele, îngrăşămintele chimice, cresc într-un mod alert. Este foarte greu pentru că nu ştii la ce preţ de cost ajunge cultura şi ce preţ de vânzare poţi să obţii. În cazul loturilor semincere, toate aceste aspecte se cunosc, pentru că ai contracte ferme şi preţuri de valorificare bune. Producem sămânţă de porumb şi colaborăm cu firmele Monsanto, Pioneer şi KWS. În privinţa riscurilor din activitate, gestiunea lor o fac prin investiţii. Întreaga suprafaţă pe care o lucrez, de 800 ha, este irigată. Avem o staţie automatizată, iar acum avem un proiect pe Măsura 125, în valoare de 1 mil. euro, pentru a înlocui amenajarea îngropată. Având posibilitatea irigării, riscul ca seceta să ne compromită culturile agricole a fost înlăturat. La cultura grâului, am realizat un circuit integrat, pentru că producţia o folosesc ca materie primă în propria fabrică de patiserie. În acest fel, am reuşit să vin cu plusvaloare şi nu mai sunt nevoit să vând grâul la preţul mic oferit pe piaţă. Totodată, în activitatea de producţie am investit în achiziţia de maşini şi utilaje agricole. Pentru a putea stoca producţia, în cazul în care preţul este foarte mic, intenţionăm să depunem un proiect finanţat din fonduri europene pentru construcţia de silozuri de o capacitate de 3.500 de tone. Actualmente, în spaţiul de stocare avut la dispoziţie am depozitat doar grâu, pe care îl folosesc în panificaţie. Producţiile de orz şi floarea-soarelui le-am vândut imediat după recoltare. La floarea-soarelui, a fost un eşec din cauza preţului mic. Pe viitor, pentru a diminua riscurile întâmpinate la culturile comercializate pentru consum, voi micşora suprafaţa ocupată de acestea şi voi mări suprafaţa ocupată de loturile semincere. Dacă până în acest an am produs sămânţă de porumb, de la anul voi produce şi sămânţă de floarea-soarelui. Treptat, intenţionez să ajung la o suprafaţă de 700 ha de loturi semincere, iar ce va rămâne, 100 ha, voi cultiva grâu.”

---

Adrian Mocanu, adminstrator SC Agrianca Prodserv SRL, localitatea Dumbrava, judeţul Prahova

„Este un an financiar foarte prost din cauza preţurilor mici obţinute la valorificarea recoltelor agricole. În acest an, producătorii sunt destul de vitregiţi, mai ales după 2012, când condiţiile climatice nu au fost favorabile culturilor agricole. Sunt mulţi fermieri, în special cei cu suprafeţe mici, care au grave probleme financiare. Cum mergem mai departe? Aşa cum sunt şi eu, suntem creditaţi de furnizorii de inputuri. În afară de motorină şi îngrăşăminte, toate celelalte, precum seminţele, produsele fitosanitare, sunt date cu plata până la sfârşitul anului. Dacă nu ar fi ei, mulţi am fi în imposibilitatea de a ne mai continua activitatea. Volatilitatea preţului a fost în acest an marea problemă. Angrosiştii au făcut presiuni ce au condus la scăderea şi mai mult a preţurilor, iar noi suntem în situaţia de a nu ne putea plăti ratele la bancă, pentru că tehnica agricolă cumpărată în fermă nu este în totalitate achitată. Referitor la riscurile din agricultură şi cum ne ferim de ele, adevărul este că nu prea reuşim să le gestionăm. Finanţarea este dificilă pentru noi. Băncile comerciale sunt reticente în a ne finanţa. Dacă însă ar lua în calcul faptul că agricultorii au o rată de neplată a creditelor de sub 3%, iar cei din sectorul vegetal chiar mai mică, atunci ar scădea dobânzile şi astfel am avea un acces mai facil la finanţare. Nu-mi explic de ce se pot acorda credite în România începând cu dobânzi de 4,5-5%, la euro, iar când noi ne ducem, ni se acordă, în cel mai bun caz, o dobândă de 9%. La asemenea costuri, este dificil să demarăm investiţi. La acestea se adaugă şi faptul că piaţa agricolă a devenit din ce în ce mai globalizată, iar noi trebuie să concurăm cu producătorii din alte state care au acces la credite cu dobânzi de doar 2%.”

---

Constantin Grigore, administrator SC Agroserv Grig SRL, localitatea Măicăneşti, judeţul Vrancea

„Ca să descriu anul agricol 2013, trebuie să vorbesc de două paliere distincte. Sub aspect cantitativ, anul a fost unul bun, pentru că am obţinut producţii bune şi chiar spre foarte bune, cu mici excepţii când, în anumite sole, grâul şi rapiţa s-au scuturat din cauza furtunilor. Aşadar, din punct de vedere al producţiilor realizate suntem mulţumiţi. În schimb, nu suntem mulţumiţi de preţurile de valorificare, care sunt mici. Cu toate acestea, observăm acum că piaţa începe uşor să se aşeze. Dacă ne uităm la grâu, pentru că de multe ori în funcţie de acesta se aşază şi preţurile la celelalte culturi, observăm că preţul începe să crească. La recoltare, grâul avea un preţ de 0,6 lei/kg, acum el este de 0,7 lei/kg, iar tendinţa este de creştere. Cu privire la riscurile din agricultură şi gestionarea lor, cred că poţi să gestionezi mai uşor problemele dacă eşti competitiv şi dispui de spaţii de depozitare care să-ţi permită să nu valorifici producţia la recoltare, atunci când preţurile, de regulă, sunt mici. Dacă aplici o tehnologie performantă, aşa cum am văzut la societatea Elsit, la evenimentul «Ziua porumbului», unde cultura de porumb promitea producţii de circa 12 tone boabe/ha, atunci poţi fi competitiv chiar şi la preţuri de valorificare mai mici. Dar, desigur, nu toţi fermierii pot obţine acest nivel al producţiilor şi de aceea este nevoie de investiţii. În acest an, producţia medie pe care am obţinut-o la porumb a fost de 9 tone/ha. Dispun de spaţii de depozitare pe orizontală, însă intenţionez să cresc capacitatea de stocare, astfel încât să ajung la 7.000 de tone. Actualmente, pe stoc am o cantitate de 3.000 de tone şi nu sunt constrâns de credite bancare ca să vând producţia înmagazinată.

---

Vasile Stoica, administrator SC Prod Cereal, localitatea Dorobanţu, judeţul Călăraşi

„În acest an, producţiile agricole au fost bune, dar, din punct de vedere financiar, 2013 a fost dezastruos. Declaraţiile făcute de ministrul Agriculturii referitoare la obţinerea de supraproducţii au determinat speculanţii să facă presiuni şi să scadă foarte mult preţul de valorificare. Rolul Ministerului Agriculturii este acela de a nu destabiliza piaţa, ci de a crea strategii agricole. Din păcate, scăderile de preţ nu au fost resimţite pe piaţă, la consumatori. De exemplu, preţul la uleiul de floarea-soarelui trebuia să scadă cu 50%. Din cauza preţului mic obţinut la vânzarea producţiei de floarea-soarelui şi a pierderilor înregistrate, care s-au ridicat la 150 lei/ha, voi renunţa la această cultură anul următor şi, probabil, am s-o reintroduc în asolament atunci când o voi putea procesa. Riscurile din agricultură le gestionăm prin capitalizare şi spaţii de depozitare. După aproape 25 de ani, am reuşit să acumulez capital ca să diminuez riscurile din activitate, astfel încât să pot rezista pe mai departe, să fac investiţii, să cumpăr inputurile necesare, în special motorina, şi să plătesc salariile angajaţilor. Dispun de spaţii de depozitare cu o capacitate de 12.000 de tone, iar în acest moment am stocat cultura de grâu, circa 6.000 de tone. Preţul la grâu a început să crească uşor, pentru că am primit o ofertă pentru grâu furajer la 0,7 lei/kg. La porumb, jumătate din producţie am vândut-o şi am depozitat circa 1.000 de tone. Rapiţa am valorificat-o de curând, însă la un preţ de 360 euro/tona, în timp ce la recoltare era de 373 euro/tona. Rapiţa a fost singura cultură profitabilă din acest an. La această cultură, producţia obţinută a fost una foarte bună, de 4.200 kg/ha. Sunt foarte importante investiţiile în spaţii de depozitare, ca să nu fii nevoit să vinzi la preţuri mici. Exploatez o suprafaţă de 3.200 ha, din care 500 ha, fiind în lunca Dunării, le pot iriga. Am investit în instalaţii de irigare, am şapte sisteme cu tambur şi această suprafaţă o pot iriga atunci când este secetă. În schimb, pe terenurile celelalte, de pe terasă, nu cred că vom putea face investiţii nici în următorii 10 ani, pentru că sistemul de irigaţii vechi nu este bine gândit, presupune costuri foarte mari cu pomparea apei, deoarece ea nu vine gravitaţional. De altfel, toate staţiile de pompare au fost distruse. În opinia mea, refacerea sistemului de irigaţii trebuie gândit la nivel naţional, iar apa să vină prin cădere în zona de câmpie. O soluţie ar fi şi menţinerea canalelor de irigaţii pline cu apă.”

Ana MUSTĂŢEA

---

revista, agricultura, dialog cu fermierii octombrie 2013