Dialog cu fermierii - OCTOMBRIE 2014

Dialog cu fermierii - OCTOMBRIE 2014:

• Protecţia mediului, schimbările climatice şi agricultura sustenabilă au fost teme abordate în cadrul unui recent forum organizat şi cu sprijinul LAPAR. Cât de actuale consideraţi că sunt acestea în agricultura românească şi ce soluţii vedeţi?

Nicolae Sitaru, vicepreşedinte LAPAR şi preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa

„Mediul, încălzirea globală, temerea că în viitor seceta şi lipsa apei vor fi mai acute se regăsesc printre preocupările agricultorilor români şi la care încercăm să găsim soluţii din timp. Am putea să le spunem chiar soluţii salvatoare. Una dintre acestea este împădurirea terenurilor, care au diverse probleme şi nu pot fi cultivate, cum ar fi cele cu exces de umiditate. Multe dintre aceste terenuri sunt şi în zona de şes, nu doar la munte. Personal, am plantat 12 km de perdele forestiere de protecţie, deşi nu există o lege în acest sens. Le-am înfiinţat din fonduri proprii şi am făcut acest efort deoarece ştiu care este importanţa lor atât pentru activitatea mea, cât şi pentru mediu. Acum mai doresc să plantez 6 ha cu plopi pe un teren cu exces de umiditate. O altă soluţie este irigarea culturilor agricole, însă nici aici nu avem o lege. Încercăm să găsim soluţii, însă lipsa legislaţiei este pentru noi o mare problemă. Consider că toţi fermierii au gijă de pământul lor, de mediu, pentru că altfel nu şi-ar putea desfăşura activitatea agricolă cu bune rezultate. Viitorul PNDR dispune într-adevăr de fonduri semnificative, însă ar trebui evitate problemele înregistrate pe actualul program. Legislaţia permite să se facă noi reguli după ce proiectul a fost finalizat. Sunt reverificate proiecte care au fost încheiate cu trei ani în urmă. Personal, nu am depus nici un proiect pentru accesarea fondurilor europene.“

---

Constantin Bazon, vicepreşedinte LAPAR şi preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea

„Problemele cu care ne confruntăm în agricultură sunt diverse, însă protecţia mediului şi impactul schimbărilor climatice sunt preocupări de mare interes pentru viitor. Fenomenul de deşertificare este deja evident în zona Bărăganului şi a Dobrogei. Seceta este un alt fenomen care devine îngrijorător. Am fi putut combate aceste fenomene prin anumite măsuri de care puteam beneficia pe PNDR 2007- 2013. Una dintre acestea a fost Măsura 125 privind reabilitarea sistemelor de irigaţii, dar, din păcate, nu s-a făcut nimic. Este o măsură importantă, care poate duce la îmbunătăţirea climatului, refacerea rezervei de apă din sol şi la obţinerea unei constanţe în nivelul producţiei realizate. În vechiul PNDR a existat şi Măsura 221 privind împădurirea terenurilor agricole, căreia i-au fost alocate 229 milioane de euro şi din care s-a cheltuit doar un milion de euro, din cauză că măsura nu a fost bine stăpânită de APDRP şi Autoritatea de Management şi au existat multe prevederi ambigue în Ghidul solicitantului. În judeţul Vrancea, cu multe dificultăţi, patru fermieri au reuşit să înfiinţeze păduri pe o suprafaţă de 100 ha. Dacă măsura ar fi fost mai lesne de pus în practică, in extenso, la nivel de ţară, până la această dată am fi avut o suprafaţă destul de mare împădurită. Suprafeţe care ar fi adus o serie de beneficii, cum ar fi reducerea vitezei vânturilor, reţinerea zăpezii pe timp de iarnă sau reducerea evapotranspiraţiei. Noi am distrus perdelele forestiere, am avut oportunitatea de a folosi banii pe care Uniunea Europeană ni i-a pus la dispoziţie, dar nu am reuşit decât să mai pierdem 8 ani. Pe viitorul PNDR vor fi alocări importante şi trebuie să le accesăm dacă vrem să avem o agricultură sustenabilă şi producţii constante. Prin împăduriri, fauna ar avea unde să se retragă, am avea biodiversitate şi am îmbunătăţi şi aspectul peisagistic. Există şi alte măsuri de agromediu sprijinite prin PNDR, pentru că s-a înţeles importanţa acestora. În fermele noastre facem multe lucrări şi investiţii pentru a nu distruge textura solului prin măsurile agrotehnice. Aplicăm îngrăşăminte chimice pentru a asigura fertilitatea solului, cultivăm plante leguminoase, efectuăm rotaţia culturilor etc. O măsură importantă care să ducă la creşterea suprafeţelor irigate ar fi aceea ca ANIF să renunţe la a mai cere garanţia de 10% de la Organizaţiile Utilizatorilor de Apă care vor să preia infrastructura în amonte.“

---

Cornel Stroescu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli Mehedinţi

„Fermierii trebuie să se implice în protejarea mediului, însă au nevoie şi de sprijin din partea statului. Consider că putem acţiona la nivel de fermă, astfel încât beneficiile să fie la nivel naţional. De exemplu, având în vedere faptul că România are un parc de maşini agricole uzate care poluează mediul şi costurile înregistrate cu combustibilul sunt mari, statul ar putea veni cu programe specifice care să încurajeze înnoirea tractoarelor şi combinelor folosite în agricultură. Personal, am reuşit să înlocuiesc utilajele vechi din ferma mea, cele pe care le am acum sunt Euro 5 şi respectă standardele de mediu, iar prin folosirea în motorină a aditivului AdBlue poluarea este mult redusă. Statul ar trebui să ne sprijine în a proteja mediul ca astfel să putem direcţiona banii spre alte investiţii. Ar trebui încurajată achiziţia de utilaje performante care poluează mai puţin. Împădurirea este o altă masură necesară şi ar trebui create programe naţionale, în baza cărora să se desfăşoare. Este nevoie de acte normative care să simplifice lucrurile, pentru că trebuie expropriate terenuri, iar proprietarii despăgubiţi, aşa cum ar trebui să fie şi fermierii care cedează terenul agricol pentru a înfiinţa perdele de protecţie. În activitatea lui, fermierul poate diminua efectele secetei prin folosirea unor utilaje care permit efectuarea mai multor operaţii la o singură trecere. O unealtă la îndemâna noastră, dar mică, este selecţia pe care o facem privind soiurile şi hibrizii mai rezistenţi la secetă. O practică folosită în ferma mea este aceea de a toca resturile vegetale şi de a le încorpora în sol, pentru a scădea, în timp, cantitatea de îngrăşăminte chimice. Pe 15-20% din suprafaţă cultiv mazăre, cultură care fixează azotul în sol şi îmi permite o economie de îngrăşăminte chimice. Cred că sunt măsuri care, odată aplicate, înseamnă bani economisiţi pentru fermieri - poate par banale, dar impactul lor în timp va fi mare.“

---

Marcel Cucu, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli Brăila

„Schimbările climatice afectează pe toată lumea şi ar trebui ca noi toţi să fim interesaţi: afectează şi activitatea agricolă. În ultimii ani, sunt schimbări esenţiale care ne afectează: a crescut intensitatea fenomenelor extreme, temperaturile au crescut. Aceste fenomene vor continua, ca urmare a schimbărilor din atmosfera terestră. Consider ca lucrul cel mai important este refacerea şi restructurarea sistemelor de irigaţii cu acces la sursa gravitaţională. Problema secetei este actuală în toate zonele României, cu toate că am avut în ultimii doi ani un aport pluviometric bun. Trebuie rezolvată problema fărâmiţării terenurilor agricole, prin efectuarea comasării lor. În zona noastră, fermierii au fost conştienţi de pericolul secetei şi au investit din timp în sisteme de irigaţii. La nivelul judeţului nostru se află 67% din suprafaţa care se irigă la nivelul ţării. Irigăm peste 100 mii ha. Problemele cu care ne confruntăm la irigarea culturilor agricole sunt costul ridicat, din cauza preţului mare la energia electrică, şi pierderile înregistrate din cauza lipsei impermeabilitaţii canalelor de aducţiune a apei. Sunt fermieri care înregistrează pierderi chiar şi de 70%.“


Ana MUSTĂŢEA

---