Dialog cu fermierii - OCTOMBRIE 2016

• Ce ne puteţi spune despre dotarea din fermă şi despre problemele cu care v-aţi confruntat în acest an agricol?
  

Vasile Balcan, director general Marsat SA Roman, judeţul Neamţ

„Exploatăm o suprafaţă de 3.030 ha pe raza judeţelor Neamţ şi Botoşani. An de an încercăm să reînnoim parcul de maşini şi utilaje agricole pentru că avem nevoie de utilaje cât mai performante. Avem dotări de la John Deere, Case, New Holland etc. Dispunem de utilaje de mare productivitate şi de o gamă de tractoare cu puteri de la 210 până la 260 CP. Anul acesta, deşi avem patru maşini de erbicidat tractate, am achiziţionat o maşină de erbicidat autopropulsată care ne va rezolva multe dintre problemele întâmpinate la efectuarea tratamentelor fitosanitare. În 2016, am investit în utilaje circa 1 milion de euro, din surse proprii, când puteam să accesăm fonduri europene, dar în ultimii doi ani acestea au fost numai pe hârtie, căci faptic nu prea s-a întâmplat nimic. Dotarea trebuie s-o faci atunci când ai nevoie şi nu peste ani, când se aprobă proiectele. Nu intenţionăm să mărim suprafaţa pe care o lucrăm şi vom merge cu necesarul pe care ni-l impune cele 3.000 de hectare pe care le lucrăm. Anul acesta am cultivat rapiţă pe 100 ha, sfeclă de zahăr - 530 ha, floarea-soarelui - 780 ha, porumb - 800 ha, grâu şi orz pe circa 600 ha şi soia. Încă nu am tras linie ca să spun care este cea mai profitabilă cultură din acest an pentru că suntem pe finalul campaniei de recoltare, mai avem 150 ha de porumb şi 300 ha de sfeclă de zahăr. Chiar dacă anul a fost cu mari probleme din punct de vedere meteorologic, cu o secetă prelungită şi profundă, producţiile obţinute au fost bune atât la culturile de toamnă, cât şi la cele de primăvară. La floarea-soarelui am obţinut producţii foarte bune, de peste 3.500 kg/ha, iar preţul de valorificare a fost destul de bun. Până la această dată, cultura de floarea-soarelui are profitul cel mai mare. Probabil şi la porumb, pe anumite parcele, vom obţine recolte bune. La sfecla de zahăr suntem încă în recoltare. Este singura cultură care are un preţ pretabilit şi la care putem face oricând o analiză, mai ales că are şi o subvenţie mult mai consistentă. Este cultura de bază sub aspectul profitului obţinut. Din 2017 va dispărea cota de zahăr şi fiecare fabrică va fi liberă să se organizeze şi să-şi facă propriul program. Probabil că suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr vor creşte, pentru că zahărul din sfeclă este căutat la noi în ţară şi pe piaţă există un deficit în acest sens. România consumă în jur de 550-600 mii tone de an, iar cota noastră este de doar 108 mii tone, ceea ce ne forţează să importăm. Sperăm ca sfecla de zahăr să rămână în asolament şi în anii următori. La fabrica Agrana Roman există dorinţă de extindere a suprafeţelor şi în special a celor din jurul fabricii, pentru ca cheltuielile de transport să fie cât mai mici. Un alt domeniu de activitate, şi care este cel mai profitabil, este depozitarea şi condiţionarea seminţelor. Dispunem de circa 120.000 de tone capacitate de depozitare. În afară de producţie, noi facem şi finanţări pentru înfiinţarea culturilor agricole, furnizând producătorilor agricoli inputurile necesare. Anul acesta ne-am confruntat cu seceta, ea s-a instalat atunci când culturile aveau cea mai mare nevoie de apă. Am avut noroc că ploile căzute la sfârşitul lunii mai şi cele din iunie au fost consistente şi au ajutat foarte mult la dezvoltarea culturilor. Cele mai afectate culturi au fost porumbul şi soia. Soia este o plantă iubitoare de apă, a pornit în vegetaţie foarte bine dar, din păcate, producţiile nu au depăşit 1 t/ha. O altă cultură care promitea la început foarte mult a fost sfecla de zahăr. Dacă în 2014 s-a realizat producţii şi de 90 t/ha, anul acesta nu vor depăşi 45-50 t/ha. Este o recoltă bună în condiţiile secetoase din anul acesta. Sistemele de irigaţii lipsesc, în zona noastră, cu desăvârşire. Este greu să investim în condiţiile în care nu avem infrastructură, aducţiunea apei - investiţie care ar trebui făcută la nivel naţional. Am avut un program naţional în acest sens, dar care, în opinia mea, a murit din faşă.“

---

Dadu Iulian, comuna Probota, sat Perieni, judeţul Iaşi

„Lucrez împreună cu familia o suprafaţă de 400 ha. Privitor la dotarea fermei, prima oară am achiziţionat un tractor JD, de 220 CP, cu ajutorul unui proiect depus pentru accesarea fondurilor europene, apoi din economii am cumpărat un tractor la mâna a doua, de 120 CP, marca John Deere, un tractor Fendt, de 130 CP, iar ultimul tractor achiziţionat are 140 CP. În vară, prin GAL ,am reuşit să achiziţionăm o combină Claas, modelul Tucano. A fost foarte greu pentru că ni s-a cerut o documentaţie stufoasă. A durat şi foarte mult până să obţin toate actele necesare. Am ales firma Claas pentru că produc combine de foarte bună calitate, dar şi pentru că reprezentanţa este aproape de noi, la circa 5 km. În general, aleg să cumpăr un utilaj sau altul după ce îl văd în lucru, dar ţin seama şi de opinia marilor fermieri cu privire la tehnica agricolă. Anul acesta cea mai mare problemă a fost seceta, care ne-a afectat producţia în proporţie de 60%. De exemplu, la porumb am obţinut 7 t/ha, în condiţiile în care de obicei realizam 12 t/ha. Am avut norocul să nu fim afectaţi de grindină, pentru că la o localitate distanţă a făcut pagube imense. Avem semănate 100 ha cu grâu, iar restul terenului urmează să fie cultivat la primăvară cu porumb, floarea-soarelui şi loturi semincere de floarea-soarelui. Am renunţat la cultura de rapiţă pentru că este dificil să respecţi termenul de livrare. O altă problemă a fost subvenţia, pe care am primit-o cu mare greutate. În vară, au fost întârzieri de aproape două luni cu plăţile. Am solicitat în urmă cu două săptămâni avansul pentru că trebuie să plătim inputurile pe care le-am achiziţionat.“

---

Jan Iosif, comuna Parincea, sat Văleni, judeţul Bacău

„Exploatez o suprafaţă de 250 ha. Terenul îl lucrez şi cu tractoare secod-hand, dar de fiecare dată când le-am cumpărat m-am orientat după un număr mai redus de ore de funcţionare, după anul de fabricaţie, care să fie mai recent, dar şi după marcă. Optez pentru cele din marca John Deere, pentru că la revânzare nu îşi pierd din valoare. Accesul fermierilor mici la finanţare este greoi, finanţările acordate de firmele de leasing sunt pe perioade scurte, de maximum 6 ani, iar la programele europene cu greu ne încadrăm. În anul 2008, printr-un proiect în valoare de 96.000 euro, am reuşit să achiziţionez un tractor marca JD şi utilajele aferente. Apoi am cumpărat în leasing un alt tractor JD, pentru că nu am mai reuşit să accesez fonduri europene. În 2008 am avut noroc pentru că am depus proiectul în prima sesiune şi am fost printre primii. Acum este mult mai greu. Fermierii mici nu au şanse. Banii pentru un an întreg pe măsura privind modernizarea exploataţiilor s-au epuizat. S-au depus proiecte în valoare de milioane de euro, iar noi, cei mici, care vroiam proiecte de 100-150 mii nu mai avem loc. Leasingul a rămas pentru noi o varantă, însă perioadele de finanţare sunt prea mici. Să dai 200 mii de euro în şase ani este destul de greu. În alte ţări, firmele au perioade mai mari de leasing, între 15 şi 20 de ani. Ne orientăm şi spre maşini agricole second-hand. Tuturor ne place noul, dar efortul pentru a cumpăra maşini agricole noi este foarte mare. Cumpărăm din alte ţări, nu de pe piaţa internă. Aş mai avea nevoie de un tractor de minimum 240 CP. Un tractor nou de această putere costă circa 150 mii de euro, iar la mâna a doua ar fi cam 60 mii de euro. Câţiva ani buni aş putea să-mi fac treaba cu el. Mă orientez spre o putere mai mare la tractor, pentru că nu găseşti oameni care să-ţi lucreze terenul, şi pentru că vrei să-ţi faci treaba repede şi bine. În dotare mai am două tractoare JD, de 100 CP şi 145 CP, şi o combină Claas. Înainte am avut o combină marca JD şi una Laverda. Combinele le-am vândut pentru că nu erau noi, dar şi pentru că am mărit în timp suprafaţa fermei şi m-am orientat spre unele de capacitate mai mare. Pe lângă problema finanţării în agricultură pentru fermierii mici, anul acesta ne-am confruntat şi cu seceta. Mai avem de recoltat porumbul şi sfecla de zahăr. Cultura cea mai profitabilă, pe hârtie, ar fi sfecla de zahăr. Primim o subvenţie mare, dar cheltuielile de producţie se ridică la 6.000 lei/ha. Trebuie să faci 50 t/ha ca să fi rentabil. Anul acesta, din cauza secetei, nu reuşesc să obţin această producţie. Cred că o să obţinem undeva la 35 t/ha. În zona noastră, din 26 iunie până în 20 septembrie nu a plouat deloc. Sunt zone unde la cultura de soia nu s-a obţinut nici 500 kg/ha. Din fericire, noi am realizat o producţie de 2.200 kg/ha. Privitor la subvenţie, anul acesta a venit eşalonat, în multe tranşe şi sincer nici nu ştiu exact cât am primit. Să vedem cum o să primim subvenţia pentru 2016, dacă or să mai fie întârzieri aşa mari pentru că plata cuplată pentru 2015 am primit-o abia în august anul acesta. Ne-ar ajuta foarte mult dacă s-ar plăti la timp tot ce se promite, iar creditele acordate fermierilor să fie pe perioade mai lungi şi cu dobânzi mai mici.“

---

II Acatrinei Ioan, localitatea Tupilaţi, judeţul Neamţ

„Lucrez o suprafaţă de 130 ha, iar privitor la dotarea fermei pot să spun că în prezent este foarte bună, dispun de maşini şi utilaje noi, performante. Am două tractoare, marca John Deere, de 94, respectiv 125 CP, cumpărate de la firma IPSO Agricultură. Varianta aleasă pentru achiziţionare a fost leasingul, pe care îl voi achita, în totalitate, anul acesta. Am încercat să cumpăr tehnică agricolă şi cu bani europeni, în anul 2009, când am depus în acest sens un proiect, dar am primit răspunsul abia după un an şi am renunţat. Nu am mai încercat de atunci să accesez fonduri europene deoarece consider că este dificil. Am renunţat şi am preferat să lucrez cu banca. Toate tractoarele şi utilajele necesare, pornind de la plug, sunt noi. Nu am în dotare combină deoarece la suprafaţa pe care o lucrez investiţia nu se justifică. Dacă vom reuşi să mărim ferma, să mai luăm pământ în arendă, ne vom gândi şi la achiziţionarea unei maşini de recoltat. În cadrul fermei, cultura de bază este porumbul, după care urmează floarea-soarelui, rapiţa, grâul şi soia. Ploile căzute în ultima perioadă ne încurcă la recoltarea porumbului. Avem o suprafaţă de 55 ha cultivate cu porumb şi aşteptăm ca vremea să se mai îndrepte pentru a intra la cules. La grâu am obţinut o producţie de 6.300 kg/ha, iar la floare-soarelui, care a fost afectată de secetă, am realizat o cantitate de 2.450 kg/ha. La cultura de soia am obţinut o producţie de 1.500 kg/ha. Avem semănată rapiţa şi urmează grâul, care va ocupa o suprafaţă de 20 ha. Una dintre problemele cu care ne-am confruntat anul acesta a fost întârzierea cu care am primit subvenţia. Făcusem anumite planuri pentru a achiziţiona inputurile necesare şi nu ne-am putut baza pe ea deoarece a venit în multe tranşe şi nu am simţit-o ca pe un sprijin real.“

Ana IONIȚĂ

---