Dialog cu fermierii - OCTOMBRIE 2018

Dialog cu fermierii - OCTOMBRIE 2018

• Cum a decurs anul agricol 2018 pentru dumneavoastră?

Andrei Pantelimon, administrator Seprag SRL, localitatea Sascut, judeţul Bacău 

„Lucrăm o suprafaţă agricolă de 470 ha pe raza comunelor Sascut şi Tătărăşti. Structura culturilor din acest an a cuprins floarea-soarelui (220 ha), porumb (50 ha) şi grâu (200 ha). Pentru noi, anul 2018 a fost foarte bun la floarea-soarelui, cu o producţie medie de circa 3.500 kg/ha, iar genetica a fost în proporţie de 80% de la compania Syngenta. Spre deosebire de ceilalţi ani, am aplicat, pe întreaga suprafaţă, două tratamente cu un biostimulator şi un fungicid, care ne-a protejat cultura de boli. Preţul de valorificare la floarea-soarelui a pornit, în zona noastră, de la 1,3 lei/kg, ridicat din câmp, iar acum a scăzut, ajungând la 1,18-1,17 lei/kg. Pentru producţia high-oleică - cu conţinut ridicat de acid oleic -, se mai adaugă 200 lei/tonă. Cu acest tip de hibrizi, folosind genetică Monsanto, am obţinut o producţie la fel de bună ca şi la cei fără această caracteristică.  Suprafaţa pe care o alocăm culturii de porumb este mică deoarece nu obţinem producţii foarte bune, având în vedere specificul zonei. Într-un an normal sub aspect climatic nu realizăm mai mult de 5-6 t/ha şi doar în anii excepţionali putem înregistra 7-8 t/ha, însă destul de greu. În primăvară a trebuit să întoarcem 40 ha de rapiţă pentru că, din cauza lipsei de apă, cultura nu a răsărit. Cu toate că am urmărit să pregătim repede terenul în vară, pentru a nu pierde apa din sol, lipsa precipitaţiilor şi-a spus cuvântul. Pierderea nu a fost atât de mare deoarece am beneficiat de ofertele producătorilor de seminţe, care au constat în înlocuirea seminţelor de rapiţă, dacă aceasta nu răsare, cu cele de porumb sau floarea-soarelui. La cultura de cereale păioase optăm, pentru jumătate din suprafaţă, pentru genetică autohtonă deoarece are constanţă în producţii, indiferent de condiţiile climatice. La soiurile româneşti producţiile nu fluctuează atât de mult. De exemplu, într-un an dificil, se poate obţine cu o tonă mai puţin, dar nici într-un an foarte bun producţiile nu sunt mai mari cu 1-1,5 t/ha. În privinţa calităţii, aceasta este foarte bună la soiurile autohtone. În schimb soiurile străine sunt productive, asigurând chiar şi 2-3 t/ha în plus, dar în detrimentul calităţii. În momentul de faţă, grâul îl avem depozitat şi o să-l valorificăm atunci când vom obţine un preţ bun. Am reuşit să recoltăm jumătate din suprafaţa cultivată cu grâu înainte să cadă ploile, după care recolta a avut o proporţie de 3 până la 7% boabe încolţite. Pentru următorul an agricol vom păstra o structură a culturilor asemănătoare şi vom încerca, ca în fiecare an, să investim în utilaje şi să ne modernizăm, alocând în acest sens aproximativ de 10-20 mii de euro.“

---

Cozma Gheorghe, administrator SC Agro Ilmar SRL, localitatea Târgu Frumos, judeţul Iaşi

„Exploatăm o suprafaţă agricolă de circa 1.200 ha, iar structura culturilor cuprinde grâu şi porumb, pe câte 400 ha, floarea-soarelui (150-200 ha), rapiţă şi soia. 2018 a fost un an agricol mediu spre bun. Porumbul a dat producţii bune în zona noastră şi cred că mulţi fermieri sunt mulţumiţi. Ne orientăm spre culturile care dau randament, iar cea de porumb ne garantează an de an un venit minim şi stabilitate financiară. Folosim hibrizi cuprinşi în grupele de maturitate 300 până la 380 FAO, pentru a avea garanţia că nu va trebui să uscăm producţia. În cadrul fermei, avem spaţii de depozitare pentru aproximativ 7.000 de tone. Realizăm o fertilizare moderată pentru că îngrăşămintele nu sunt puse în valoare dacă nu ai şi apa necesară. Degeaba ne învecinăm cu Siretul şi Prutul dacă nu avem apă pe canalele pentru irigaţii. Aşadar, la cultura de porumb, de exemplu, am administrat 140 kg s.a. azot şi 70 kg s.a. fosfor, iar producţia obţinută se situează între 10 şi 11 t/ha. La cultura de floarea-soarelui nu am obţinut producţiile scontate, din cauza ploilor din timpul polenizării. Recolta trebuia să fie mai mare, având în vedere nivelul cheltuielilor de producţie, care până la urmă au fost acoperite. Nemulţumirea noastră este preţul mic de valorificare. Toţi comercianţii care vin şi ne curtează ca să ne cumpere producţia ne pun în faţă bursa Matif, dar noi întotdeauna vindem sub această bursă cu 30-40 euro/tonă. Dacă fermierul francez sau german vinde luând în calcul bursa lui, noi avem în ţară o bursă nescrisă. Cultura de rapiţă ne-a salvat în multe cazuri, chiar şi anul acesta, cu o producţie medie de 2.500 kg/ha. Nu a fost rău însă, revin, preţurile de vânzare în loc să aibă o evoluţie ascendentă, cum au toate inputurile agricole, au avut un trend descrescător anul acesta. Dotarea fermei s-a realizat cu mari eforturi, am accesat şi fonduri europene, la care acum nu mai aspirăm pentru că nu mai îndeplinim condiţiile necesare. Avem tot ce ne trebuie doar că este necesară înlocuirea tehnicii cu alta mai performantă, iar aceasta este destul de scumpă. Anul acesta, ca şi anul trecut, am fost feriţi de grindină, după 10 ani consecutivi cu grindină. Poate este şi efectul instalării în zonă a două staţii antigrindină.“

---

Mihai Păduraru, şef fermă Moldova Farming SRL, localitatea Filipeşti, judeţul Bacău

„În zona Moldovei, societatea exploatează o suprafaţă totală de 7.500 ha. Per ansambul, 2018 a fost un an destul de bun. În ferma pe care o am în administrare, de 970 ha, am cultivat porumb pe o suprafaţă de 180 ha, folosind, în principal, genetică Monstanto şi Syngenta. Este un an excepţional pentru cultura de porumb, iar acest lucru o să se vadă şi în producţii, care vor fi cu 1-1,5 t/ha mai mari faţă de anii trecuţi. În 2017 am obţinut, de pe circa 350 ha, o producţie medie de 10,5 t/ha. La această dată (n.r. - 14 septembrie), estimez că ar trebui să avem o medie de 11,5 t/ha. La cultura de floarea-soarelui nu am obţinut însă producţiile la care ne aşteptam, realizând o medie de 3 t/ha, mai mică faţă decât cea de anul trecut, când am obţinut 3,8 t/ha, de pe cele 200 ha. Anul acesta am scăzut suprafaţa de floarea-soarelui la 70 ha pentru că nu reuşeam să realizăm o rotaţie a culturilor corespunzătoare. Am mărit suprafaţa cultivată cu soia, iar după grâu încercăm să venim cu rapiţă. Cultivăm 170 ha de soia şi sperăm să obţinem peste 3 t/ha. Niciodată nu am avut o cultură de soia aşa frumoasă. Am folosit soiurile PR92M35 şi PR91M10, la care sămânţa este deja trată cu inoculant, ceea ce ne-a uşurat foarte mult munca, pentru că altfel eram nevoiţi să aplicăm tratamentul în fermă, destul de dificil pentru că trebuia să respectăm anumite condiţii. Tratarea seminţelor cu inoculant trebuia s-o facem la umbră, să nu fie foarte cald, iar sămânţa tratată trebuia semănată în ziua respectivă. La cultura de grâu am avut numai loturi semincere şi soiurile folosite au fost de la mai multe companii, însă de Moisson (Syngenta) am fost foarte încântat. Din păcate, producţia de sămânţă a fost afectată din cauza ploilor, reuşind să salvăm o cantitate de doar 600 de tone. Din cele 240 ha, am recoltat circa 40 ha. Restul producţiei a fost valorificată pentru consum pentru că grâul a încolţit. La începutul campaniei de recoltare, înainte de ploi, producţia medie a fost de 5,7-6 t/ha, iar la final media a fost de 5 t/ha. În această toamnă am semănat 240 ha cu rapiţă şi 120 ha cu grâu ecologic deoarece o parte din teren o vom cultiva în sistem organic, acum fiind la începutul celor 3 ani de tranziţie. Ferma este dotată cu utilaje destul de performante, achiziţionate în urmă cu 6 ani: tractoare de la 130 până la 400 CP, în general marca Fendt, şi maşini autopropulsate de la Challenger. În privinţa pregătirii terenului, o dată la 3 ani revenim cu arătura pentru că terenurile noastre nu ne permit să mergem doar pe tehnologia minimum tillage, de lucrări minime. 2018 a fost un an atipic, dar pentru cultura de porumb a fost unul excepţional, însă pentru grâu şi floareasoarelui nu a fost un an foarte bun. Culturile de porumb şi soia sunt cele care au mers foarte bine în fermă.“

---

Alexandru Costea, administrator SC Agro Mydacris, localitatea Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov

„Cultivăm 800 ha, din care 250-300 ha sunt ocupate cu grâu, 150-180 cu rapiţă, iar restul cu porumb şi floarea-soarelui. La grâu am obţinut o producţie medie de până la 8 t/ha. Toamna trecută cultura promitea chiar mai mult, dar cred că seceta a avut o influenţă, aşa cum a avut-o în acest an şi asupra celorlalte culturi agricole. În campanie, am reuşit înainte de ploi să recoltez loturile semincere de grâu de pe 60 ha. La cultura de rapiţă am obţinut o producţie slabă, de 2 t/ha, faţă de 3,5 t/ha cât am obţinut anul trecut. Preţurile de valorificare au fost mici, la grâu a fost de circa 0,64 lei/kg. De obicei depozitez grâul pentru că dispun de silozuri cu o capacitate de 1.000 de tone, plus o magazie de 500 de tone, dar am fost nevoit să-l vând. La culturile de floarea-soarelui şi porumb am avut probleme cu răsărirea. Am semănat foarte devreme, iar ploaia a căzut foarte târziu, pe 17 iunie a.c. Plantele au răsărit neuniform şi drept urmare şi la ora aceasta (n.r. - 15 octombrie) mai avem de recoltat 70 ha de floarea-soarelui şi 50 ha de porumb, iar procentele de umiditate sunt neuniforme (14-17% la porumb, 13-14% la floarea-soarelui). În această toamnă am semănat deja 180 ha cu rapiţă şi cultura stă sub semnul întrebării din cauza secetei, iar grâul, pe 250 ha, a început să răsară. 2018 a fost un an agricol dificil şi atipic. Lucrez din ’82 în agricultură şi nu s-a întâmplat să nu avem ploi din primăvară până în luna iunie. De obicei nu puteam semăna din cauza ploilor. Şi la această dată culturile suferă, în special rapiţa, care trebuia să aibă 3-5 frunze, dar abia iese din pământ şi dacă nu vine ploaia s-ar putea s-o pierdem. Decizia privind întoarcerea culturii o s-o iau în primăvară. Privitor la planurile de investiţii, intenţionez să achiziţionez un tractor de 340 CP şi un cultivator modelul Top Down. De curând am cumpărat şi o semănătoare Horsch, ce permite însămânţarea şi distribuirea simultană de îngrăşăminte chimice. Urmăresc să micşorez numărul de treceri pe teren, deoarece de acum încolo trebuie să acordăm o atenţie mai mare păstrării apei în sol.“

Ana IONIŢĂ

---