Dialog cu fermierii - Septembrie 2016

Dialog cu fermierii - Septembrie 2016

- Cum consideraţi că a fost pentru dumneavoastră anul agricol 2016 și ce probleme ați întâmpinat ?

Constantin Pâslaru, director general SC Agricuenca SRL, localitatea Săveni, judeţul Ialomiţa

„Societatea exploatează o suprafaţă agricolă de 3.600 ha. În zona noastră primăvara a fost ploioasă şi am întârziat cu o parte din lucrările agricole, după care a urmat o perioadă secetoasă şi, la ora actuală, terenul bolovănos ne pune probleme în pregătirea patului germinativ pentru a putea semăna culturile de toamnă, respectiv rapiţă, orz şi grâu. Anual cultivăm puţin peste 1.000 ha cu cereale păioase, respectiv orz şi grâu, peste 1.000 ha cu floarea-soarelui, 50-60 ha de porumb, iar diferenţa o reprezintă culturile de mazăre, soia şi sorg. O parte din suprafaţa ocupată cu soia o irigăm. Ploile căzute în prima perioadă a anului ne dau speranţe că vom realiza 1.500-1.600 kg/ha. Ne bucură faptul că vom reuşi fără probleme să obţinem subvenţia pentru această cultură, care se acordă la o producţie minimă de 1.300 kg/ha. Dispunem de spaţii de depozitare, realizate cu sprijin european, cu o capacitate de până la 7.000 tone. Întreaga producţie este depozitată, urmând ca o parte să fie valorificată pentru a plăti datoriile făcute la achiziţia de inputuri, iar restul când preţurile ne vor mulţumi. Producţiile obţinute la cereale păioase au fost mai mari decât anul trecut, cu o medie la grâu de peste 4.000 kg/ha. Nivelul producţiei nu este mare faţă de cel obţinut de alţi colegi fermieri, însă trebuie să ţineţi seama că terenul este de o calitate mai slabă: circa 300 ha sunt nisipoase, peste 200 ha sunt terenuri de luncă, iar restul sunt în terasă unde obţinem producţii mai bune. Spre deosebire de alţi ani, în 2016 am administrat o cantitate mai mare de îngrăşăminte chimice şi s-a observat asta în creşterea producţiilor. În ultimii ani nu am obţinut producţii satisfăcătoare la porumb şi de aceea nu cultivăm o suprafaţă mare pentru că este riscant. În afară de acest aspect, preţul de valorificare al porumbului, de 0,50 lei/kg, este foarte mic şi la producţiile pe care le putem obţine noi înseamnă pierdere. Floarea-soarelui şi rapiţa sunt culturile care ne-au adus şi ne aduc în continuare cele mai mari satisfacţii, în sensul că preţul de valorificare nu a scăzut sub 1,4 lei/kg, iar producţiile nu sunt mai mici de 3 t/h la rapiţă şi de 2,7 t/ha la floarea-soarelui. Repet, sunt recolte bune în condiţiile solurilor noastre, care nu sunt foarte productive. Suntem în plină campanie, am recoltat circa jumătate din suprafaţa cu floarea-soarelui şi pregătim în condiţii dificile terenul pentru a semăna rapiţa. Cultura de rapiţă este pretențioasă, îi trebuie un teren bine pregătit, cu umiditate corespunzătoare ca să răsară, iar dacă intră în iarnă în stadiul optim, înseamnă profit în primăvară.  În Bărăgan, principalul factor limitativ este lipsa apei în sol. Încercăm să pregătim terenul la timp, să semănăm în epoca optimă, să alegem soiurile şi hibrizii adaptaţi, aplicăm îngrăşăminte chimice însă degeaba dacă culturile nu dispun de suficientă apă pentru a se dezvolta corespunzător. Ca o concluzie, pentru noi, anul agricol 2016 a fost mai bun decât cel anterior.“

---

Pană Adrian Constantin, administrator SC Agro Service Ideal, localitatea Bălteni, judeţul Olt

„Este un an extrem de dificil pentru noi deoarece ne-am confruntat cu seceta. Producţiile obţinute sunt mai mici decât cele de anul trecut. De exemplu, în 2015, la cultura de porumb am obţinut o recoltă de aproximativ 6.000 kg/ha, iar anul acesta preconizăm că nu va depăşi 3 t/ha. Producţia la grâu a fost, din punctul meu de vedere, destul de bună, de aproximativ 4 t/ha. Nu am vândut-o pentru că preţul de 0,50 lei/kg este unul foarte mic. Rapiţa am valorificat-o la un preţ de 1,30 lei/kg. Producţia obţinută a fost de 2.500 kg/ha, mai mică faţă de alţi ani, când am obţinut 3 t/ha şi chiar mai mult. Acum vrem să semănăm rapiţa, dar la noi în zonă nu a plouat şi nu  putem însămânţa. Aşteptăm precipitaţiile. Suprafaţa pe care o lucrez este de 150 de hectare.“

---

Ionel Friţu, localitatea Sălcioara, judeţul Ialomiţa

„Lucrăm o suprafaţă de 120 hectare. Anul acesta am încheiat cultura de grâu cu o producţie medie de 5.000 kg/ha, iar la floarea-soarelui de 3.900 kg/ha. În zilele următoare, vom recolta porumbul şi sperăm să obţinem rezultate bune deoarece cultura promite o producţie de circa 8.000 kg/ha. Investim în tehnologie, folosim sămânţă de calitate, certificată, şi administrăm îngrăşămintele chimice necesare pentru a obţine producţii mulţumitoare. Din păcate, preţurile de valorificare din acest an au fost mici la cereale. Producţia de grâu am comercializat-o la un preţ de 0,6 lei/kg. Floarea-soarelui are un preţ mai bun, de 1,45 lei/kg. Acum am început să semănăm rapiţa şi mai avem puţin şi terminăm de lucrat cele 28 ha, cât alocăm acestei culturi. Aşteptăm ploile pentru că altceva nu avem ce face în lipsa sistemelor de irigaţii. Anul acesta a fost dificil şi sub aspectul subvenţiilor, pe care le-am primit în prea multe tranşe şi nu ne-au ajutat prea mult. Consider că subvenţia ar trebui acordată în doar două etape astfel încât să putem beneficia de o sumă mai mare pentru că în agricultură sunt multe de făcut, sunt necesare investiţii ca să avansăm. Vom vedea dacă vom primi la timp avansul din octombrie, pentru că, până nu văd, consider că sunt doar vorbe. Am făcut anumite investiţii în utilaje, am achiziţionat un tractor marca John Deere şi un combinator, iar varianta pentru care am optat a fost leasingul. Nu am beneficiat de sprjin european, dar ne dorim să reuşim anul acesta să accesăm fonduri europene.“

---

Marian Popa, administrator SC Polirom Prod SRL, localitatea Scurtu Mare, judeţul Teleorman

„Este al treilea an agricol nefavorabil. În primăvară am avut exces de precipitaţii şi, având un sol care reţine apa, ne-am confruntat cu băltiri, am însămânţat cu greutate, după care în lunile iunie, iulie şi august a fost secetă în tot sudul României. Probleme în câmp sunt şi acum pentru că am semănat rapiţa, dar ne trebuie ploi ca să răsară. Structura de culturi, pe cele 1.500 ha lucrate, cuprinde grâu în proporţie de 40%, floarea-soarelui, rapiţă şi porumb, fiecare cultură având ponderea necesară pentru a respecta rotaţia culturilor în cadrul asolamentului. Dispunem de staţii de condiţionare seminţe de ultimă oră, în valoare de circa 1,3 milioane de euro, făcute cu ajutorul fondurilor FEADR. Putem prelucra sămânţă de cea mai bună calitate, aproximativ 4.000 t/an. Am început o foarte bună colaborare cu firma Alcedo pentru a produce sămânţă de grâu din soiuri româneşti, cam ceea ce se cere pe piaţă, dar producem sămânţă pentru mai multe companii străine, cum este şi Caussade. Avem loturi semincere de grâu pe circa 600 ha, iar acum suntem în plină campanie de valorificare. La grâul de sămânţă preţurile sunt bune, dar nu se produce uşor, costă mult formele parentale şi tehnologia de producere sămânţă, însă şi preţul este pe măsură. Producem sămânţă Bază şi C1 şi efectuăm şi tratamentele necesare, cu fungicid şi insectofungicid. Şi la cultura de porumb este un an bun, am semănat la timp chiar şi pe solurile umede şi cred că rezultatele vor fi bune, sper la 6-7 t/ha, ceea ce pentru zona noastră este bine. Şi floarea-soarelui este o cultură rentabilă dacă obţinem o producţie de 3.500-4.000 kg/ha, la un preţ de 1,4 lei/kg, cât este la momentul acesta. Toate culturile sunt rentabile dacă ai producţie bună, dar nu putem semăna doar una pentru că trebuie să realizăm asolamentul. În privinţa subvenţiei, eu sunt un caz fericit, sunt primul fermier care am primit avansul din a doua zi de acordare, iar tranţa a doua în prima zi. Dar sunt fermieri în judeţul nostru care nu au primit subvenţia nici la ora aceasta. Se dă vina pe soft, iar fermierii nu primesc banii la timp şi sunt într-o situaţie delicată. Vreau să vă spun că sunt preşedintele unei cooperative agricole, denumită Terenord, şi consider că acest mod de colaborare, de a face lucrurile împreună, este un lucru benefic atât la achiziţia de inputuri cât mai ales la valorificare. În România există reticenţă la asociere, dar uşor începe să se înţeleagă şi la noi rolul important pe care îl pot avea cooperativele agricole.“

Ana IONIȚĂ

---