Dialog cu fermierii - SEPTEMBRIE 2017

Dialog cu fermierii - SEPTEMBRIE 2017

- Cum a fost pentru dvs. anul agricol 2016-2017?

Gheorghe Nica, reprezentant SC Agrotehnica, oraş Slobozia, judeţul Ialomiţa

„Din punct de vedere al producţiilor trebuie să recunoaştem că anul agricol 2016-2017 a fost foarte bun. Cel puţin pentru zona noastră. Cultivăm 180 de hectare pe raza localităţilor Gheorghe Doja, Griviţa şi Traian, iar producţiile au fost bune: circa 8.300 kg/ha la grâu, la mazăre - 4.200 kg/ha, la rapiţă - 3.300 kg/ha (aici poate era loc de mai bine), iar la porumb estimăm 11.500-12.000 kg/ha, pentru că încă nu am început recoltatul. Ne pune însă pe gânduri vremea din această toamnă, când ar fi trebuit ca la această dată să avem rapiţa răsărită pe cele 60 de hectare semănate. Pe zi ce trece situaţia devine mai serioasă, pentru că, dacă nu plouă, cultura nu va răsări, iar dacă va ploua insuficient, va intra mică în iarnă. Probleme sunt la ora actuală şi cu înfiinţarea culturilor de grâu şi orz, pentru că nu se poate face o pregătire bună a patului germinativ. Ştiu fermieri care au semănat chiar în jurul datei de 15 octombrie şi au obţinut producţii destul de bune. Referitor la rentabilitate, comparativ cu floarea-soarelui, cea de rapiţă, vorbind de oleaginoase, este mai rentabilă. Pornind de la nivelul producţiei, care este apropiat de cel al florii-soarelui, chiar mai ridicat, cum a fost anul acesta, preţul de valorificare a fost mai mare la rapiţă, în jur de 1,6 lei/kg, faţă de 1,3 lei/kg la floarea-soarelui. De departe cea mai rentabilă cultură în anii normali este porumbul. La producţia pe care o vom realiza anul acesta, chiar şi la 500 lei/t s-ar obţine un venit de 6.000 lei ha, ceea ce este foarte bine. La porumb cultivăm, în principal, hibrizi Pioneer şi Monsanto, dar şi Limagrain sau de la alte companii, din grupele FAO 350-400, care s-au dovedit competitivi mai mulţi ani la rând, în aceleaşi condiţii meteorologice. Avem o capacitate de depozitare de 4.000 de tone. Noi suntem şi distribuitori de inputuri pentru agricultură şi luăm în contrapartidă produse agricole, dar facem şi comerţ. La suprafaţa pe care o lucrăm ne-ar mai trebui un scarificator şi un prăşitor pentru porumb, în rest avem toată gama de utilaje, în general achiziţionate prin leasing, dar şi cu ajutorul unui program FEADR. Suntem adepţii arăturii pentru toate culturile agricole, fertilizăm cu îngrăşăminte complexe, mai des folosind combinaţia 18:46:0. Partea de azot am asigurat-o pe terenurile noastre în ultimii 4-5 ani cu nitrocalcar deoarece am făcut cartarea agrochimică şi pH-ul solului era scăzut, de 4,8-5,6, iar acum am ajuns la 6,2-6,8 şi s-a văzut categoric în producţii. Acum s-a ajuns la un nivel de preţuri care te mulţumesc doar dacă ai producţii bune, asta însemnând cantitate şi calitate. O cartare agrochimică te ajută, îţi dă schema de fertilizare pentru un anumit nivel al producţiei, nu se mai face lucrarea după ureche.  Toată lumea se plânge de preţuri, dar trebuie să fim realişti că preţul nu-l face piaţa românească, ci piaţa internaţională, acolo unde Rusia şi Ucraina vin cu cantităţi mari şi preţuri mici. Trebuie să ne obişnuim cu ideea că ne trebuie producţii, iar pentru asta este necesar să facem tot ce ne stă în putinţă ca să le obţinem, pornind de la lucrările mecanice, fertilizare şi poate irigaţie, acolo unde este posibil. Se vorbeşte continuu de canalul Siret- Bărăgan, dar nu se face nimic. În anii secetoşi facem planuri de îmbunatăţiri funciare, iar când avem ploi uităm de ele. În acest timp fermierii români concurează cu cei din ţări unde a iriga este de la sine înţeles atunci când activezi în agricultură.“

---

Alin Sicobean, preşedinte SA Spicul Sălcud, judeţul Mureş

„A fost un an agricol bun. Producţiile au fost destul de mari, însă mă aşteptam la preţuri mai bune, în special la grâu, având în vedere că în toamnă în Ardeal s-a semănat o suprafaţă mai mică cu grâu. Speram la recoltare la un preţ minim de 0,70 lei/kg, dar acesta a fost de 0,63-0,65 lei/kg, mai bine totuşi faţă de 2016, când a pornit de la 0,50-0,55 lei/kg. La grâu am obţinut o producţie medie de 4.950 kg/ha, la orz - 5.000 kg/ha, iar la triticale - 4.000 kg/ha. Întotdeauna încercăm să nu vindem la recoltare, pentru că dispunem de spaţii de depozitare de aproximativ 2.000 de tone, dar uneori trebuie să vindem pentru a putea achita creditele. Lucrăm o suprafaţă totală de 920 ha, cultivată cu o gamă largă de culturi, dar cele de păioase predomină. Una dintre cele mai profitabile culturi, dar şi mai dificile, este cea de sfeclă de zahăr. Necesită multă atenţie, iar cheltuielile de producţie ajung la 8.000-10.000 lei/ha. La această cultură primim o subvenţie destul de consistentă, de 1.000 euro/ha, dar din 2020 se prevede să se renunţe la sprijin. Nu ştim dacă o vom mai menţine în structura de culturi, pentru că ar fi dificil în lipsa unei pieţe clare şi a unor preţuri bine stabilite de la început.  Alte culturi profitabile sunt, de regulă, cele tehnice, spre exemplu soia şi rapiţa. Cultura de rapiţă necesită atenţie mai multă în toamnă. Eu a trebuit să întorc jumătate din suprafaţă pentru că nu a răsărit. Am semănat-o la mijlocul lunii august în 2016 şi a plouat după două luni. Avem în dotare două tractoare John Deere, de 155 CP, dar şi mai multe tractoare româneşti în stare de funcţionare, precum şi o gamă completă de utilaje. În urmă cu doi ani am achiziţionat o combină Claas. În 2008, societatea noastră a accesat fonduri europene pentru modernizarea parcului agricol. Alte dotări le-am achiziţionate prin leasing.  Priorităţile noastre ţin în primul rând de eficientizarea activităţii agricole. Ne dorim tractoare de puteri mai mari şi utilajele necesare, dar deocamdată avem de achitat leasingul pentru alte utilaje. Urmărim să îmbunătăţim tehnologia de cultivare, să folosim cantităţi mai mari de îngrăşăminte chimice şi produse fitosanitare mai bune, dar depinde foarte mult de ceea ce ne oferă piaţa şi de preţurile pe care le obţinem la valorificarea producţiilor agricole.“

---

Ivan Dumitru, localitatea Vâlcelele, judeţul Călăraşi

„A fost un an agricol normal, cu producţii la grâu de 5.000 kg/ha, iar la rapiţă de circa 4.000 kg/ha. Vom  vedea ce ne oferă toamna aceasta în ceea ce priveşte semănatul şi răsărirea culturilor de toamnă pentru că avem o secetă destul de pronunţată. La cultura de porumb am început recoltatul şi estimăm o producţie de 9-10 tone/ha. Suprafaţa pe care o lucrăm este de 150 ha, pe care am cultivat-o cu grâu, rapiţă şi porumb, câte 50 ha pentru fiecare cultură. Facem parte dintr-un consorţiu şi valorificăm producţia în comun. Ne ajută foarte mult această formă de organizare pentru că pe întreg consorţiul s-au strâns câteva mii de tone şi putem negocia mai bine preţul de valorificare. Anul acesta ne-am confruntat cu un atac de Tanymecus destul de masiv, mai ales pe marginile solelor, dar am reuşit cât de cât să-l stăpânim. Zăpada căzută în aprilie a tasat pământul şi porumbul nu a germinat în totalitate, dar până la urmă nu a fost un impediment foarte mare. Cea mai mare problemă în momentul de faţă este aceea că am semănat rapiţă pe 25 august şi nu a plouat decât 5 litri de atunci.  Au trecut aproape 20 de zile, iar sămânţa stă în pământ ca în sac. Dacă nu plouă în maximum 10 zile, riscăm să întoarcem cultura. Pierderea ar fi costul seminţelor, adica 250 lei/ha. Sperăm să plouă, pentru că irigaţii nu avem şi suntem la mila vremii.“

---

Vlasiu Vasile, administrator SC Miralina SRL, oraş Iernut, judeţ Mureş

„Niciodată nu spun că un an agricol este rău. Nici acum când mă refer la 2017, cu toate că am avut probleme în activitatea pe care o desfăşor. O suprafaţă de 120 ha cultivată cu rapiţă a fost compromisă în totalitate din cauza îngeţului şi în final am reuşit să recoltez doar de pe 10 ha. Acum am riscat din nou, am semănat 70 ha, dar cultura nu este răsărită în totalitate. Nu putem renunţa la cultura de rapiţă pentru că se recoltează prima, iar noi avem nevoie de bani. O altă problemă a fost că a căzut grindina şi am pierdut 200 tone de grâu. Nu am mai încheiat poliţe de asigurare, pentru că nu există seriozitate din partea firmelor care se ocupă cu aşa ceva. Când am avut probleme nu am fost despăgubit. Societăţile de asigurare nu vor să ia în considerare culturile aflate, de exemplu, în zona inundabilă sau aflate în vârf de pantă, ori pe mine acestea mă interesează. Din structura culturilor am exclus sfecla de zahăr şi floarea-soarelui. Am cultivat sfeclă de zahăr 7 ani la rând, dar din cauza neînţelegerilor cu fabrica am renunţat. Floarea-soarelui nu mai cultiv pentru că perioada în care trebuie recoltată se suprapune cu semănatul grâului şi suntem prea aglomeraţi. Pe lângă rapiţă, ne punem speranţe în culturile de grâu şi porumb. În viitor cred că cea de grâu va câştiga din ce în ce mai mult teren pentru că temperaturile crescute din vară nu mai sunt un pericol mare, în schimb la porumb sunt păgubitoare. Problema la grâu este că nu există desfacere, nu avem un preţ bun la valorificare. Eu semăn de 5 ani un soi foarte bun, austriac, se numeşte Actior, şi asigură producţii bune şi de calitate. Am obţinut o producţie de 6.500 kg/ha, chiar aproape de 7.000 kg/ha, ceea ce este bine pentru zona noastră. Am valorificat întreaga producţie la preţul de 0,65 lei/kg. Cultura porumbului este problematică din cauza lipsei de precipitaţii. Ştim cu toţii că fără apă nu facem nimic, iar schimbările climatice îşi spun cuvântul în agricultură. La porumb am ales de câţiva ani hibridul P9074, este timpuriu şi realizează producţii bune. Lucrăm 500 ha, cultivate cu grâu, rapiţă, soia şi porumb, am trei angajaţi, iar eu sunt al patrulea, pentru că muncesc cot la cot cu ei. Pe combine urc numai eu, pentru că îmi place şi mă menţine activ. Regretul meu este că nu ştiu dacă urmaşii mei sunt dornici să continue ce am început. În cadrul fermei dispunem de o bună dotare tehnică, avem două combine, trei tractoare şi o gamă completă de utilaje. În urmă cu mai mulţi ani am accesat un proiect prin Programul Fermierul, după care am mai încercat să beneficiem de bani europeni, însă după 2 ani am renunţat din cauza birocraţiei. Utilajele cu care ne-am mai dotat au fost achiziţionate prin leasing.“

Ana IONIŢĂ

---