Dialog cu fermierii – SEPTEMBRIE 2018
– Cât de utile vi se par demonstrațiile realizate de companiile agricole?
II Iosif M. Ioan Sebastian, localitatea Traian, județul Ialomița
„Ne ajută foarte mult demonstrațiile organizate de companiile din domeniu, pentru că ne oferă posibilitatea să facem comparații. În cadrul fermelor noastre semănăm 2-3 hibrizi și avem astfel o paletă limitată, pe când în loturile demonstrative avem ocazia să vedem mai mulți hibrizi și comportamentul acestora la condițiile pedoclimatice specifice fiecărui an și fiecărei zone. De exemplu, prima parte a anului aș putea s-o consider ca fiind catastrofală, apoi au venit ploile și «s-a mai dres busuiocul», cum se spune. Dacă vorbim despre gradul de acceptare a noutăților, de regulă mergem pe cărarea bătută, dar acest lucru nu înseamnă că nu suntem receptivi la ce apare nou în piață, doar că nu ne hazardăm să semănăm un soi sau hibrid nou pe o suprafață mare. Facem comparații și în cadrul fermei noastre. De exemplu, la cultura de porumb, care ocupă peste 25% dintr-un total de 400 ha, urmăresc profitabilitatea: să obținem producții cât mai mari cu o tehnologie medie, clasică, pentru că factorul limitativ este lipsa apei. Desigur că ne interesează și caracteristica pierderii rapide a apei din boabe pentru că una din condițiile livrării și a câștigului cât mai mare este ca producția să abă o umiditate optimă, acceptată de procesatori. Folosesc în proporție de 80% genetică KWS, iar hibrizii de porumb preferați sunt KWS 4484, Kamparis și KWS 2370. Sperăm, la ora actuală (n.r. – 23 august), la o producție de peste 10 tone/ha, însă așteptăm să intrăm cu combina în lan și atunci putem spune ce nivel de recoltă am obținut. Ne mai interesează soluțiile pe care companiile de substanțe pentru protectia plantelor ni le pot oferi în privința combaterii dăunătorului Tanymecus, deoarece ne face mari probleme și l-am putut combate până acum pentru că am avut acces la neonicotinoide. În ce privește floarea-soarelui, cultura arată bine, cu toate că a răsărit neuniform, iar acest aspect va îngreuna recoltarea și va scădea nivelul producțiilor. La această cultură optăm, în general, pentru tehnologia Express, ce presupune cultivarea de hibrizi Pioneer, însă anul acesta am adoptat și tehnologia Clearfield, utilizând în acest sens hibrizi de la firma Caussade Semences.“
Gabriel Rădulescu, administrator SC Agro Prest 2005, localitatea Ștefan Vodă, județul Călărași
„Sunt utile pentru că, în primul rând, ne informează despre noutăți, iar noi, fermierii, suntem interesați să le vedem pe viu, fie că vorbim despre mașini agricole, fie despre soiuri și hibrizi, pentru că pozele nu te conving niciodată. Este important să aplicăm tehnologia minimum tillage, adică de lucrări minime, dar din experiența anilor trecuți, inclusiv a acestui an – când s-a înregistrat un atac masiv de șoareci, pe fondul temperaturilor destul de ridicate și a iernii blânde, recoltele de grâu și orz fiind diminuate cu circa 20% -, am constatat că se impun totuși lucrările de bază. Tehnologia minimum tillage înseamnă cheltuieli mai mici, însă într-o iarnă blândă poate să însemne faliment. Sunt utilaje care fac mai multe operații dintr-o singură trecere cum este Tiger, de la firma Horsch, dar și Sumo Trio 3, pe care îl vedem astăzi la demonstrația organizată de General Leasing. Cu astfel de utilaje se elimină arătura, iar consumul de combustibil se poate reduce chiar și cu jumătate. În cadrul fermei, consumul mediu de combustibil este de circa 75-80 litri/ha, însă într-un an ca acesta poate ajunge la 100 litri/ha. În luna iulie au fost ploi, iar după două săptămâni se instalase deja seceta atmosferică. Porumbul este afectat, are o maturitate neuniformă, boabele sunt șiștave, iar MMB a scăzut. Consider că este benefică și vizionarea loturilor demonstrative, însă nu sunt relevante în totalitate, pentru că sunt înființate pe suprafețe mici, sunt ușor de urmărit și este normal ca producția să fie maximă. La cereale păioase, precum și la rapiță aleg soiuri care se pretează tehnologiei și condițiilor pedoclimatice din fermă, iar sămânța o multiplic. Din păcate, nu mai folosesc genetică românească. La grâu am fost dezamăgit în cazul indicilor de panificație și utilizez, în general, soiuri străine provenite din Austria, Franța etc., care au un potențial de producție destul de ridicat. La rapiță cultiv soiuri de la firma Probstdorfer, iar sămânța o multimplic, rezultând astfel un cost minim necesar înființării culturii. La ora actuală (n.r. – 29 august), am semănat rapița pentru că stă la fel de bine ca în sac. Dacă nu răsare din cauza secetei, pierd investiția în motorină pe cele 120 ha cu rapiță și salariul tractoristului pe 2-3 zile. Un alt avantaj al soiurilor de rapiță este, în opinia mea, adaptabilitatea mai mare la condițiile meteorologice din iarnă și la diferențele mari de temperatură din primăvară, cum au fost și cele din acest an, când din iarnă s-a intrat direct în vară. Pe 23 martie aveam cod galben de ploi înghețate, iar la o lună distanță se înregistrau 28 de grade Celsius și secetă. La culturile prășitoare îmi aleg genetica după ce mă interesez și o văd cum se comportă în câmp. Totodată, aloc 10 ha, din cele 600 ha pe care le cultiv, pentru a testa noii hibrizi. La cultura de porumb aleg genetică RAGT, iar la floarea-soarelui – Syngenta.“
Ionel Simedre, administrator SC Simfra Invest SRL, localitatea Botoroaga, județul Teleorman
„Sunt extrem de utile pentru că, în primul rând, pe partea de tehnică agricolă observi fiecare utilaj prezentat și modul în care lucrează în diferite condiții. Un utilaj se poate preta lucrului, de exemplu, în Ialomița, dar nu asigură aceleași performanțe, să spunem, în Olt sau Teleorman, acestea depinzând foarte mult și de tipul de sol. Consider că este important să vezi cum lucrează fiecare utilaj, pe diferite tipuri de sol. În cazul meu urmăresc ca utilajele agricole să fie cât mai robuste și să efectueze mai multe lucrări dintr-o singură trecere pentru a reduce consumul mediu de combustibil, care se ridică la 100 litri/ha, din cauza numărului mare de treceri care sunt necesare. De exemplu, la cultura de rapiță, până în momentul de față, am efectuat trei treceri și este nevoie de încă una din cauza secetei. Încerc să identific utilajele care să îmi răducă consumul de motorină și să fac cât mai puține treceri. Am văzut aici un utilaj Sumo care, dacă este folosit imediat după recoltare, cred că va prelucra corespunzător terenul în maximum două treceri. Încerc să practic o tehnologie cu lucrări minime, pentru a reduce cheltuielile și a păstra umiditatea în sol, dar în anii în care efectuez arătura am constatat că producțiile pe care le obțin sunt mai mari. Lucrez o suprafață de 350 ha, din care jumătate este ocupată cu grâu, 30% cu rapiță și diferența este cultivată cu prășitoare și mazăre. La rapiță am ales genetică Dekalb deoarece este productivă, iar silicvele nu se deschid și astfel boabele nu se scutură; la grâu cultiv soiuri românești, însă anul acesta am încercat un soi străin, de care am fost încântat, și vom extinde suprafața cu genetică străină. Anul acesta, din păcate, producțiile au fost foarte slabe. În zona noastră nu a plouat 95 de zile, iar la grâu, orz și rapiță recoltele au fost sub jumătate față de cele obținute anul trecut. La mazăre, din cauza secetei, nu am obținut nimic, cultura a fost calamitată în proporție de 100%. Ploile căzute în ultima vreme ne-au dat speranțe la cultura de floarea-soarelui, altfel prevedeam un an dezastruos.“
II Mocanu Nicolae, localitatea Dracea, județul Teleorman
„Mi se par foarte utile pentru că, de exemplu, o companie producătoare de semințe ne arată în câmp toți hibrizii pe care îi are în portofoliu sau pe cei care sunt adaptați zonei și până la urmă ne interesează nivelul producțiilor și care dintre ei s-ar preta condițiilor din ferma noastră. La floarea-soarelui, consider că cel mai bun hibrid care a dat, în condițiile noastre, producții satisfăcătoare, de peste 3.500 kg/ha, deși anul trecut am avut ceva probleme, este P64LE25. Acesta rămâne în topul preferințelor noastre, deși cultivăm hibrizi și de la alte firme. În cadrul fermei avem niște loturi unde testăm ce apare nou și considerăm că ne asigură rezultate bune în condițiile tehnologiei pe care noi o practicăm, deoarece ea diferă de cea aplicată în câmpurile demonstrative. La porumb, cultiv patru hibrizi Pioneer, dintre care doi sunt din grupa AQUAmax, iar ceilalți până la grupa FAO 370. Nu cultivăm o suprafață mare cu porumb, chiar dacă este rentabil și puțin pretențios, pentru că riscul este mare din cauza lipsei de precipitații și stăm, cum se spune, la mila Domnului. Nu știm încă ce producții vom obține decât atunci când vom intra efectiv la recoltat. Așa s-a întâmplat și la floarea-soarelui, unde toată lumea spera la producții de peste 4 tone/ha, iar când s-a început recoltatul am avut o surpriză neplăcută. Cu toate acestea, consider că anul 2018 a fost destul de bun. În general, toate demonstrațiile, fie cele cu mașini și utilaje agricole, fie cele organizate de firmele producătoare de semințe, sunt folositoare dacă le dai atenție. Consider că trebuie să fim în pas cu tehnologia agricolă pentru că altfel avem de pierdut. Anul acesta am achiziționat o combină nouă, JD W540, pentru că am avut una veche și am văzut că trebuie să o înlocuiesc și am accesat un credit. Nu am beneficiat niciodată de fonduri europene pentru că sunt greu de accesat și nu degeaba se spune că România este țara hârtiilor.“
Ana IONIȚĂ
