Dificultăţi majore în agricultură

Dificultăţi majore în agricultură

Încă din primele luni ale iernii agrometeorologi de prestigiu, profesionişti din cercetare şi, nu în ultimul rând, presa de specialitate agricolă au avertizat că acest an va fi caracterizat şi de fenomene meteorologice excepţionale. Prima confirmare semnificativă a acestor prognoze s-a manifestat în perioada 19-21 aprilie a.c., când, pe fondul unei scăderi severe a temperaturii, s-au înregistrat căderi masive de lapoviţă şi ninsoare viscolită pe suprafeţe întinse din bazinele agricole ale ţării. Această manifestare meteorologică excepţională a cauzat întârzierea executării semănăturilor de primăvară în sudul şi vestul ţării, dar şi daune semnificative în vii, livezi şi la culturile de legume timpurii. După acest episod nefast pentru activitatea agricolă cu care s-au confruntat fermierii, a urmat o perioadă cu temperaturi mai ridicate faţă de media anuală a perioadei. La începutul lunii iulie, când recoltatul orzului, grâului, rapiţei, a fructelor şi legumelor timpurii era în plină desfăşurare, au căzut ploi şi grindină, acompaniate de vijelii, care pe intervale scurte, în diverse zone, au totalizat peste 110 l/mp. Aceste precipitaţii au cauzat alte pagube la culturile aflate în stadiu de vegetaţie, dar în special la cele în perioada de recoltare. Cu toate aceste condiţii potrivnice şi multe altele, printr-un efort deosebit, fermierii au reuşit să pună la adăpost cea mai mare parte din recolta de păioase şi rapiţă din acest an. Recoltele obţinute se apropie cantitativ şi calitativ de cele obţinute în anul precedent. Excepţie face şi în acest an cea mai mare exploataţie agricolă din Europa. În fermele din Insula Mare a Brăilei producţiile la culturile păioase şi rapiţă depăşesc cu 60-65% media pe ţară realizată în acest an. Din păcate, nici pentru perioada următoare prognozele agrometeorologilor nu sunt optimiste, cel puţin sub aspectul evoluţiei temperaturilor şi a precipitaţiilor. În acest sens, factorii decizionali din agricultură sunt chemaţi, potrivit atribuţiilor cu care au fost învestiţi, să dispună urgent măsuri tehnice şi organizatorice în vederea atenuării efectelor nefaste ale deficitului de apă din sol, care este complimentar stresului termic al culturilor agricole aflate în diferite stadii de vegetaţie. Este important faptul că ANIF are, potrivit unui recent comunicat al MADR, pregătite pentru irigat peste 820 mii hectare, având deja solicitări de la beneficiari pentru jumătate din această suprafaţă. Astfel, în sudul ţării a fost repus în funcţiune importantul Sistem de irigaţii Sadova-Corabia edificat între anii 1969 şi 1973, care asigură apa pe 73 mii hectare, însă mulţi fermieri, în aşteptarea apei de irigat, şi-au forat şi puţuri de mare adâncime pe terenurile avute în exploatare. Pentru a veni în sprijinul fermierilor potrivit prevederilor Legii nr. 133/2017 pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cheltuielile aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigaţii la staţiile de punere sub presiune, inclusiv a celor ale OUAI şi FOUAI se suportă din bugetul ANIF. Această importantă reglementare legală va stimula utilizatorii de apă pentru irigaţii să încheie urgent contracte sezoniere sau multianuale cu furnizorul, până la nivelul suprafeţelor amenajate. Este de consemnat şi promisiunea conducerii MADR, potrivit căreia în următorii ani suprafaţa amenajată pentru irigaţii va ajunge la cea de care România a beneficiat până în anul 1989, adică peste 3 milioane ha. Să dea bunul Dumnezeu să se realizeze promisiunea, însă de la voinţă la putinţă este cale lungă. Până atunci fermierii din sudul ţării solicită ca ANIF, acolo unde tehnic este posibil, să pornească pe canalele existente apa atât de necesară pentru plante şi animale. Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este o altă speranţă pentru agricultori, care, potrivit comunicatelor MADR, se extinde în zonele vulnerabile. Asupra efectelor sale benefice, în ceea ce priveşte creşterea precipitaţiilor şi neutralizarea grindinei practic numai agricultorii din zonele protejate pot aprecia. Întrucât activitatea agricolă se desfăşoară exclusiv sub zodia riscului, iar fermierii sunt cei care şi-l asumă deliberat pe tot parcursul fiecărui an, este un act de politică economică şi solidaritate umană faţă de cei care ne asigură pâinea ca Executivul şi Legislativul să dispună măsuri legislative adecvate supravieţuirii şi eficientizării acestui vital sector economic.

Simona MUNTEANU