La data de 19 septembrie a.c., Medien Conferences a organizat la București cea de-a V-a ediție a Romanian Agribusiness Conference – un eveniment dedicat agriculturii românești, la care au participat dnii Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și Valeriu Steriu, președintele Comisiei prezidențiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România.
Principalele subiecte dezbătute au fost modificările pe care reforma Politicii Agricole Comune le va aduce din 2014, valabile pe șapte ani, precum și strategia de dezvoltare a agriculturii românești. Încă de la începutul prezentării, dl Irimescu a atras atenția asupra complexității viitoarei politici, precizând că numai pachetul privind plățile directe europene, care actualmente cuprinde o singură componentă, cea a SAPS, se va complica de șase ori.
Pentru ca fermierii să nu piardă 30% din subvenția pe suprafață, vor trebui să respecte anumite practici agricole durabile, în cadrul cărora sunt vizate trei măsuri, respectiv menținerea pășunilor permanente, diversificarea culturilor și menținerea rezervoarelor ecologice. Introducerea acestor prevederi a fost necesară pentru a asigura viitorul subvențiilor în agricultură și pentru a evidenția eforturile realizate de agricultori în lupta împotriva schimbărilor climatice. Totodată, componenta verde, ce presupune plata pentru practicile agricole durabile, a fost inclusă, potrivit dlui Irimescu, și pentru a „păcăli” Organizația Mondială a Comerțului și partenerii internaționali, în condițiile în care presiunile exercitate la nivel internațional pentru eliminarea sprijinului sunt tot mai puternice: „La nivel internațional, există o presiune enormă pentru reducerea sprijinului intern și extern, în contextul în care Organizația Mondială a Comerțului spune că subvențiile aplicate pe plan intern și extern, sprijinul acordat firmelor care exportă etc., distorsionează piața și concurența internațională.”
PAC 2014-2020 va fi complicată, cu atât mai mult cu cât numărul elementelor noi este unul foarte mare. Plata redistributivă este una dintre noutățile viitoarei politici. Măsura a fost solicitată de către Franța pentru a putea acorda o plată suplimentară pentru primele 50 ha ale exploatațiilor agricole. Pentru România, limita acceptată a fost de 30 ha, pentru că avem foarte multe ferme de mici dimensiuni. Din calculele Ministerului Agriculturii, aplicarea acestei măsuri ar fi de 177 euro/ha pentru primele 30 ha și de 150 euro/ha pentru cele care depășesc acest plafon.
„În opinia mea, am face o mare greșeală dacă încurajăm cu plăți suplimentare fermele care au între 1 și 5 ha, pentru că, din păcate, ele sunt de subzistență și semisubzistență. Cu ceva ani în urmă, am avut o discuție cu comisarul Mariann Fischer Boel, care îmi spunea că, dacă dăm plăți directe fermelor cu suprafețe mici, nu facem altceva decât să decapitalizăm terenul și de aici rezultă marea problemă în a avea ferme comerciale de dimensiuni viabile”, a spus dl Irimescu. Potrivit acestuia, în România sunt doar 12 mii de ferme economic viabile, care produc pentru piață și utilizează 45% din terenul arabil al țării. Restul exploatațiilor se confruntă cu probleme financiare, mai mici sau mai mari. PNDR va avea 14 măsuri Secretarul de stat din MADR a afirmat că principalele măsuri ale viitorului Program Național de Dezvoltare Rurală sunt destinate, în primul rând, sprijinirii tinerilor fermieri, investițiilor în fermă și dezvoltării industriei alimentare.
„A fost propunerea României, și comisarul a preluat-o, aceea de a acorda la plata directă pe suprafață un sprijin suplimentar cu 25% pentru tineri până în 40 de ani. Vom avea și un ajutor de instalare a tinerilor fermieri. Nu știu dacă va fi de 70 mii euro, pentru că sunt foarte multe solicitări. Poate de la 40 mii euro vom urca la 50 mii euro, ca să avem mai mulți beneficiari.” Banii europeni vor fi alocați și pentru moderizarea fermelor, pentru retehnologizarea lor. „România are cea mai scăzută încărcătură pe tractor din Europa. Polonia are 9,6 tractoare la 100 ha, iar România doar 1,4 tractoare. Chiar dacă am da toți banii de pe Măsura 121, n-am avea un nivel suficient de dotare tehnologică”, a susținut reprezentantul instituției.
„Dorința noastră este să susținem cât mai mult sectorul zootehnic și să mergem către produsele cu valoare adăugată cât mai mare. În loc să exportăm cereale, mai bine să le folosim la creșterea porcilor. Noi am importat masiv purcei și carne de porc și am exportat cereale. După 2011, România a devenit al V-lea mare exportator european de cereale, ceea ce pentru mine nu este un motiv de laudă. Una este să exporți o tonă de grâu cu 200 de euro și alta este să exporți o tonă de carne de porc cu 1.500 de euro”, a declarat dl Irimescu. Conform acestuia, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 va cuprinde 14 măsuri, față de 24 cât este în actualul PNDR. „Ideea de bază a fost să reducem mult birocrația și să ne concentrăm pe acele măsuri care pot dezvolta cu adevărat mediul rural din România.
Pentru Agenția de Plăți va fi mai ușor, dar și pentru fermieri pentru că vor avea o paletă mai restrânsă pe care să se concentreze. În privința calendarului de adoptare a programului, îl menținem astfel încât la sfârșitul lunii octombrie să avem un prim proiect, cu care să venim public și să ne consultăm cu potențialii beneficiari. În jur de 1 ianuarie, sper să avem un program destul de bine pus la punct la comisie pentru a începe negocierile. Un lucru bun este că am reușit să stabilesc cu Comisia Europeană o procedură foarte bună, ca pe măsură ce terminăm o secțiune să o putem transmite la CE, astfel încât în momentul în care ne ducem cu programul, practic să avem acceptul Comisiei Europene. Speranța noastră este ca vara viitoare să putem lansa măsurile. Vom simplifica mult procedurile pe lansarea sesiunilor de proiecte, ca să dureze mai multe luni și să nu mai blocăm lucrurile”, a spus dl Achim Irimescu, secretar de stat din Ministerul Agriculturii.
Creșterea valorii adăugate a produselor agricole Valeriu Steriu, președintele Comisiei prezidențiale pentru agricultură, a pus accent în discursul său pe necesitatea dezvoltării industriei alimentare, pentru că aceasta aduce plusvaloare sectorului agricol. Totodată, acesta a afirmat cât de folositoare ar fi fost existența unui cadru național strategic încă de la aderarea țării noastre la UE, care să genereze direcții viitoare, așa cum a avut Polonia. Aceasta a reușit, pe lângă o bună negociere a tratatului de aderare, să atragă toate fondurile europene și să le investească în mod inteligent.„
Rezultatul îl vedem astăzi. Polonia nu este o țară care să se bazeze în primul rând pe resurse agricole și ca urmare și-a dezvoltat o industrie alimentară foarte puternică, iar toți banii europeni i-a investit în agricultură, industria alimentară și în piețe externe. Astăzi, Polonia are o balanță pe evoluțiile agroalimentare de peste 6 mld. euro, importă de aproximativ 9 mld. euro și exportă de peste 15 mld. euro, în special produse rezultate din industria alimentară și nu materii prime, așa cum este la noi. (…) Revin la soluția spusă de aproape 20 de ani de unii experți: să investim în industria alimentară, care are, alături de agricultură, o puternică posibilitate de dezvoltare. Trebuie susținută cu viitorii bani europeni și este o recomandare cuprinsă și în Cadrul național strategic. Avem zeci de pagini alocate industriei alimentare, inclusiv măsuri fiscale”, a spus dl Steriu.
Acesta a vorbit și despre importanța sprijinirii tinerilor fermieri, în condițiile în care doar 6% din agricultorii europeni au sub 40 de ani. „Noua Politică Agricolă Comună vine să încurajeze foarte mult tinerii ca să înceapă o activitate în agricultură. Rolul mass-media este de a promova miliardele pe care România le va avea la dispoziție și să încurajeze tinerii să se ducă în acele sate părăsite care au sute de mii de hectare disponibile. Totodată, sunt necesare și programe naționale în acest sens”, a susținut dl Steriu. Un alt subiect abordat de președintele comisiei prezidențiale a fost volatilitatea prețurilor din acest an și din cauza căreia fermierii români au fost afectați. „Este un an în care tot globul a produs mult, Ucraina, Rusia, SUA, și toate acestea au avut impact asupra prețului. (…)
Dacă am fi avut silozuri proiectate într-o strategie de acum 10 ani, dacă am fi avut morărit și panificație, fermierii ar fi obținut prețuri mai bune cu 25-30%. Toate acestea ne duc cu gândul la ce avem de făcut de acum încolo, ca poate în 2018 să avem un viitor mai bun pentru agricultori.”
Ana MUSTĂȚEA
revista, agricultura, evenimente, romanian agribusiness conference, tineri fermieri, investitii, ferme, industrie alimentara, achim irimescu, valeriu steriu
