Din 2014, accent pe tineri fermieri, investitii in ferme si industrie alimentara

La data de 19 septembrie a.c., Medien Conferences a organizat la Bucureşti cea de-a V-a ediţie a Romanian Agribusiness Conference - un eveniment dedicat agriculturii româneşti, la care au participat dnii Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România.

---

Principalele subiecte dezbătute au fost modificările pe care reforma Politicii Agricole Comune le va aduce din 2014, valabile pe şapte ani, precum şi strategia de dezvoltare a agriculturii româneşti. Încă de la începutul prezentării, dl Irimescu a atras atenţia asupra complexităţii viitoarei politici, precizând că numai pachetul privind plăţile directe europene, care actualmente cuprinde o singură componentă, cea a SAPS, se va complica de şase ori.

Pentru ca fermierii să nu piardă 30% din subvenţia pe suprafaţă, vor trebui să respecte anumite practici agricole durabile, în cadrul cărora sunt vizate trei măsuri, respectiv menţinerea păşunilor permanente, diversificarea culturilor şi menţinerea rezervoarelor ecologice. Introducerea acestor prevederi a fost necesară pentru a asigura viitorul subvenţiilor în agricultură şi pentru a evidenţia eforturile realizate de agricultori în lupta împotriva schimbărilor climatice. Totodată, componenta verde, ce presupune plata pentru practicile agricole durabile, a fost inclusă, potrivit dlui Irimescu, şi pentru a „păcăli” Organizaţia Mondială a Comerţului şi partenerii internaţionali, în condiţiile în care presiunile exercitate la nivel internaţional pentru eliminarea sprijinului sunt tot mai puternice: „La nivel internaţional, există o presiune enormă pentru reducerea sprijinului intern şi extern, în contextul în care Organizaţia Mondială a Comerţului spune că subvenţiile aplicate pe plan intern şi extern, sprijinul acordat firmelor care exportă etc., distorsionează piaţa şi concurenţa internaţională.”

PAC 2014-2020 va fi complicată, cu atât mai mult cu cât numărul elementelor noi este unul foarte mare. Plata redistributivă este una dintre noutăţile viitoarei politici. Măsura a fost solicitată de către Franţa pentru a putea acorda o plată suplimentară pentru primele 50 ha ale exploataţiilor agricole. Pentru România, limita acceptată a fost de 30 ha, pentru că avem foarte multe ferme de mici dimensiuni. Din calculele Ministerului Agriculturii, aplicarea acestei măsuri ar fi de 177 euro/ha pentru primele 30 ha şi de 150 euro/ha pentru cele care depăşesc acest plafon.

„În opinia mea, am face o mare greşeală dacă încurajăm cu plăţi suplimentare fermele care au între 1 şi 5 ha, pentru că, din păcate, ele sunt de subzistenţă şi semisubzistenţă. Cu ceva ani în urmă, am avut o discuţie cu comisarul Mariann Fischer Boel, care îmi spunea că, dacă dăm plăţi directe fermelor cu suprafeţe mici, nu facem altceva decât să decapitalizăm terenul şi de aici rezultă marea problemă în a avea ferme comerciale de dimensiuni viabile”, a spus dl Irimescu. Potrivit acestuia, în România sunt doar 12 mii de ferme economic viabile, care produc pentru piaţă şi utilizează 45% din terenul arabil al ţării. Restul exploataţiilor se confruntă cu probleme financiare, mai mici sau mai mari. PNDR va avea 14 măsuri Secretarul de stat din MADR a afirmat că principalele măsuri ale viitorului Program Naţional de Dezvoltare Rurală sunt destinate, în primul rând, sprijinirii tinerilor fermieri, investiţiilor în fermă şi dezvoltării industriei alimentare.

„A fost propunerea României, şi comisarul a preluat-o, aceea de a acorda la plata directă pe suprafaţă un sprijin suplimentar cu 25% pentru tineri până în 40 de ani. Vom avea şi un ajutor de instalare a tinerilor fermieri. Nu ştiu dacă va fi de 70 mii euro, pentru că sunt foarte multe solicitări. Poate de la 40 mii euro vom urca la 50 mii euro, ca să avem mai mulţi beneficiari.” Banii europeni vor fi alocaţi şi pentru moderizarea fermelor, pentru retehnologizarea lor. „România are cea mai scăzută încărcătură pe tractor din Europa. Polonia are 9,6 tractoare la 100 ha, iar România doar 1,4 tractoare. Chiar dacă am da toţi banii de pe Măsura 121, n-am avea un nivel suficient de dotare tehnologică”, a susţinut reprezentantul instituţiei.

„Dorinţa noastră este să susţinem cât mai mult sectorul zootehnic şi să mergem către produsele cu valoare adăugată cât mai mare. În loc să exportăm cereale, mai bine să le folosim la creşterea porcilor. Noi am importat masiv purcei şi carne de porc şi am exportat cereale. După 2011, România a devenit al V-lea mare exportator european de cereale, ceea ce pentru mine nu este un motiv de laudă. Una este să exporţi o tonă de grâu cu 200 de euro şi alta este să exporţi o tonă de carne de porc cu 1.500 de euro”, a declarat dl Irimescu. Conform acestuia, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 va cuprinde 14 măsuri, faţă de 24 cât este în actualul PNDR. „Ideea de bază a fost să reducem mult birocraţia şi să ne concentrăm pe acele măsuri care pot dezvolta cu adevărat mediul rural din România.

Pentru Agenţia de Plăţi va fi mai uşor, dar şi pentru fermieri pentru că vor avea o paletă mai restrânsă pe care să se concentreze. În privinţa calendarului de adoptare a programului, îl menţinem astfel încât la sfârşitul lunii octombrie să avem un prim proiect, cu care să venim public şi să ne consultăm cu potenţialii beneficiari. În jur de 1 ianuarie, sper să avem un program destul de bine pus la punct la comisie pentru a începe negocierile. Un lucru bun este că am reuşit să stabilesc cu Comisia Europeană o procedură foarte bună, ca pe măsură ce terminăm o secţiune să o putem transmite la CE, astfel încât în momentul în care ne ducem cu programul, practic să avem acceptul Comisiei Europene. Speranţa noastră este ca vara viitoare să putem lansa măsurile. Vom simplifica mult procedurile pe lansarea sesiunilor de proiecte, ca să dureze mai multe luni şi să nu mai blocăm lucrurile”, a spus dl Achim Irimescu, secretar de stat din Ministerul Agriculturii.

Creşterea valorii adăugate a produselor agricole Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru agricultură, a pus accent în discursul său pe necesitatea dezvoltării industriei alimentare, pentru că aceasta aduce plusvaloare sectorului agricol. Totodată, acesta a afirmat cât de folositoare ar fi fost existenţa unui cadru naţional strategic încă de la aderarea ţării noastre la UE, care să genereze direcţii viitoare, aşa cum a avut Polonia. Aceasta a reuşit, pe lângă o bună negociere a tratatului de aderare, să atragă toate fondurile europene şi să le investească în mod inteligent.„

Rezultatul îl vedem astăzi. Polonia nu este o ţară care să se bazeze în primul rând pe resurse agricole şi ca urmare şi-a dezvoltat o industrie alimentară foarte puternică, iar toţi banii europeni i-a investit în agricultură, industria alimentară şi în pieţe externe. Astăzi, Polonia are o balanţă pe evoluţiile agroalimentare de peste 6 mld. euro, importă de aproximativ 9 mld. euro şi exportă de peste 15 mld. euro, în special produse rezultate din industria alimentară şi nu materii prime, aşa cum este la noi. (...) Revin la soluţia spusă de aproape 20 de ani de unii experţi: să investim în industria alimentară, care are, alături de agricultură, o puternică posibilitate de dezvoltare. Trebuie susţinută cu viitorii bani europeni şi este o recomandare cuprinsă şi în Cadrul naţional strategic. Avem zeci de pagini alocate industriei alimentare, inclusiv măsuri fiscale”, a spus dl Steriu.

Acesta a vorbit şi despre importanţa sprijinirii tinerilor fermieri, în condiţiile în care doar 6% din agricultorii europeni au sub 40 de ani. „Noua Politică Agricolă Comună vine să încurajeze foarte mult tinerii ca să înceapă o activitate în agricultură. Rolul mass-media este de a promova miliardele pe care România le va avea la dispoziţie şi să încurajeze tinerii să se ducă în acele sate părăsite care au sute de mii de hectare disponibile. Totodată, sunt necesare şi programe naţionale în acest sens”, a susţinut dl Steriu. Un alt subiect abordat de preşedintele comisiei prezidenţiale a fost volatilitatea preţurilor din acest an şi din cauza căreia fermierii români au fost afectaţi. „Este un an în care tot globul a produs mult, Ucraina, Rusia, SUA, şi toate acestea au avut impact asupra preţului. (...)

Dacă am fi avut silozuri proiectate într-o strategie de acum 10 ani, dacă am fi avut morărit şi panificaţie, fermierii ar fi obţinut preţuri mai bune cu 25-30%. Toate acestea ne duc cu gândul la ce avem de făcut de acum încolo, ca poate în 2018 să avem un viitor mai bun pentru agricultori.”

Ana MUSTĂŢEA

revista, agricultura, evenimente, romanian agribusiness conference, tineri fermieri, investitii, ferme, industrie alimentara, achim irimescu, valeriu steriu