Din 2014, bugetul platilor directe va creste cu 7 miliarde de euro

La data de 26 iunie, a avut loc o conferinţă de presă cu tema „România şi reforma Politicii Agricole Comune. Impact şi Oportunităţi”, unde invitat special a fost dl Paolo de Castro, preşedintele Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. Alături de acesta, la dezbatere au participat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul MADR, Liviu Harbuz, consilier de stat pe probleme de agricultură, şi europarlamentarele Daciana Sârbu şi Viorica Dăncilă.

---

În cadrul conferinţei, dl Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul MADR, a vorbit despre bugetul pe care Romania urmează să-l primească de la Uniunea Europeană pentru agricultură. „Discuţiile mari care se poartă pe cadrul financiar multianual 2014-2020 are o componentă foarte importantă, unde agricultura europeană ar urma să primească circa 400 miliarde de euro. Agricultura romanească ar urma să primească un buget important, cu aproape 7 miliarde de euro mai mare decat bugetul de care beneficiează Romania în perioada 2007-2013. Mai exact, dacă în prezent avem 13,5 miliarde de euro, pentru perioada viitoare, bugetul ar urma să urce la 21 miliarde de euro”.

Potrivit secretarului de stat, în 2016 plăţile directe vor fi de 200 de euro/ha, iar Romania ar ajunge la 75% din plata medie europeană, aceasta fiind de 270 de euro. „In principiu, credem că o creştere substanţială de buget pentru fermierii romani va reprezenta clar o oportunitate deosebită. Un alt aspect important şi în care ne regăsim este propunerea privind instalarea tinerilor fermieri. Agricultura romanească se confruntă cu o problemă deosebită şi l-aş cita pe preşedintele COPA COGECA la o conferinţă la Bruxelles, care spunea că fără tineri nu vom mai avea mancare maine. Romania are foarte puţini tineri în agricultură, deşi actualmente există scheme privind incurajarea lor în agricultură.

Propunerea de reformă cuprinde o schemă suplimentară, în care tinerii sub 40 de ani care incep o activitate în agricultură vor beneficia în primii 5 ani de instalare de o primă pe hectar suplimentară, de 25%. Dacă în 2016 spijinul ar ajunge la 200 euro/ha, cu acest spijin suplimentar un tanăr fermier va primi în plus 50 de euro, sumă care credem că va stimula tinerii să inceapă o activitate în sectorul agricol. La această schemă, Comisia Europeană propune ca sprijinul să fie limitat la o suprafaţă de 25 ha, însă Romania a cerut mărirea acesteia la 100 de hectare, pentru a fi incurajate fermele viabile. Un alt aspect important este schema pentru micii fermieri. Romania are o situaţie destul de complicată, avand circa 12 mii de ferme comerciale mari, cu o medie de 350 ha, şi un număr foarte mare de ferme mici.

Circa 80% din fermierii romani ar fi acoperiţi de schema exploataţiilor mici şi ar simplifica foarte mult şi costurile inregistrate de APIA, care la ora actuală este cea mai scumpă agenţie din UE, pentru că plăţile sunt mici, iar costurile foarte mari”, a afirmat dl Irimescu

Echitate în acordarea subvenţiilor

Poziţia pe care a exprimat-o europarlamentarul Viorica Dăncilă în cadrul conferinţei a fost aceea de echitate în acordarea subvenţiilor agricole la nivel european. „Nu putem vorbi de un pas inainte al agriculturii romaneşti cand plăţile directe sunt atat de diferenţiate de la un stat la altul.

Doar 2% din plăţile directe revin ca plăţi suplimentare pentru tinerii fermieri, iar acest lucru arată că nici măcar pentru cei care işi incep activitatea în agricultură nu putem vorbi de o echitate în acordarea plăţilor directe, pentru că acestea sunt diferenţiate între vechile şi noile state membre. Pentru prima oară, Romania poate contribui la politica agricolă comună şi se poate implica direct ca stat membru cu drepturi depline. Politica agricolă comună este o prioritate naţională, care trebuie să răspundă nevoilor agriculturii şi să facă faţă confruntărilor existente de la nivel naţional şi internaţional ce privesc siguranţa alimentară şi schimbările climatice. Sunt 27 de state membre, iar condiţiile sunt diferite, însă Parlamentul European trebuie să găsească soluţii pentru o politică cu adevărat comună, care să pună accent pe echitate”.

Ministrul Agriculturii, dl Constantin, a vorbit despre posibilitatea unei flexibilizări mai mari în alocarea fondurilor europene în următorul pachet financiar 2014-2020 al politicii agricole comune, precum şi despre plafonarea subvenţiilor şi schimbarea definiţiei privind fermierul activ, propusă de CE, care dezavantajează o mare parte din fermierii romani. „Trebuie să explicăm mai bine de ce Romania are nevoie de un buget mai consistent pentru a ajunge cat mai repede la un nivel de susţinere a fermierilor asemănător cu cel acordat în alte state din UE, pentru că altfel riscăm să ne transformăm intr-o piaţă de desfacere. Bugetul pentru 2014-2020, aşa cum este propus de CE, este unul bun. În reforma politicii agricole comune, poziţia Romaniei este foarte clară, dorim să avem o flexibilitate mult mai mare privind procentul care se poate transfera între Pilonul I, cel al plăţilor directe, şi Pilonul II de dezvoltare rurală. În momentul de faţă, se pot transfera de la Pilonul I către cel de-al doilea pilon sume care nu depăşesc 10%, iar dinspre Pilonul II către sprijinul direct numai 5%. Susţinem amendamentul ca şi transferul de la Pilonul II către primul pilon, unde nevoia este mai mare în Romania, să fie tot de 10%”.

Această propunere a fost susţinută şi de dl Paolo de Castro, preşedintele Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European, acesta propunand chiar un transfer mai mare al fondurilor între cele două piloane, de 20%.

Cu privire la măsura de plafonare a subvenţiilor, la 300 de mii de euro pentru o exploataţie agricolă, ministrul Agriculturii a precizat că, în urma calculelor efectuate, această limitare a sprijinului ar afecta în Romania aproximativ 2.000 de ferme. În opinia sa, Romania ar trebui să desfăşoare o acţiune mai fermă, pentru ca această plafonare să nu afecteze competitivitatea fermelor. Totodată, acesta a adus în discuţie sprijinul de 30% din plăţile directe acordat pentru indeplinirea unor măsuri de agromediu, precizand că această parte de sprijin nu va fi supusă plafonării. Referitor la necesitatea unei definiri mai clare a ceea ce inseamnă fermierul activ, dl Constantin a afirmat că actuala definiţie dezavanteajează fermierul roman.

„În propunerea CE, fermierul activ este acela care nu are venituri mai mari de 5% din alte activităţi decat cele agricole. Dacă o exploataţie are şi componenta de industrie agroalimentară, de prelucrare a produselor, din care obţine mai mult de 5% din veniturile pe care le are în societatea respectivă nu mai este fermier activ şi atunci nu mai are acces la sprijinul pe care îl prevede PAC.

Romania propune, alături de celelalte state membre, o listă negativă care să-i excludă punctual pe cei care nu vor primi subvenţie din partea UE şi să nu venim cu o definiţie atat de strictă cum este cea propusă de CE”.

PE susţine inverzirea politicii agricole

Paolo de Castro, preşedintele Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din PE, a vorbit despre propunerile pe care PE le susţine în privinţa reformei PAC.

„Parlamentul European merge în direcţia reducerii birocraţiei şi a simplificării. În esenţă, am menţinut structura comisiei de inverzire şi am dat un vot favorabil pentru o politică agricolă comună mai verde, care să fie mai simplu de aplicat, să nu fie o pedeapsă pentru fermieri, ci mai degrabă o şansă. Vrem să avem o politică agricolă comună mai ambiţiosă privind profilul de mediu, care să ofere instrumente de flexibilitate pentru a transfera resursele chiar de pană la 20% între piloni şi să fie mai puţin birocratică. În privinţa definirii fermierilor activi, noi propunem să construim la nivel european ceea ce numim o listă neagră, care să cuprindă caracteristicile pentru care un agricultor nu ar trebui să fie finanţat de UE.

Vrem să dăm o mai mare libertate statelor membre să definească profilul agricultorului activ, cel pentru care trebuie să primească subvenţii. Ne aflăm intr-un context nou faţă de reformele anterioare din domeniul agricol, azi contextul este diferit, avem o mare responsabilitate pentru că agricultorii trebuie să ţină pasul cu cererea, iar aceasta creşte şi trebuie ca oferta să corespundă cererii. Preţurile nu mai sunt stabile, variază foarte mult şi asta face ca activitatea agricolă să fie şi mai grea pentru agricultori. Propunerea noastră în acest sens este de a introduce instrumente care să ajute fermierii să crească intr-o perioadă de mare, cand problemele pieţei vor fi mai frecvente. Aplicarea acestor instrumente este şi în interesul cetăţenilor europeni. De asemenea, propunem o redistribuire a resurselor financiare intr-un mod cat mai echitabil”, a susţinut preşedintele comisiei.

Daniel Constantin: „Bugetul Ministerului Agriculturii este poate cel mai slab de după 1989. Pentru unele domenii de activitate, fondurile nu au ajuns decat pană în lunile mai-iunie. Au existat angajamente politice pentru tot anul, însă, din păcate, bugetul a fost construit doar pentru primele 5 luni ale anului.

Bugetul pentru 2012 reprezintă doar 0,92% din Produsul Intern Brut al Romaniei. Avem un mare noroc cu fondurile europene, pentru că acestea reprezintă 1,55% din PIB. Fondurile europene sunt mult mai mari decat alocarea de la bugetul de stat. Avem o problemă politică, deoarece trebuie să convingi şi alte instituţii, precum Ministerul Finanţelor, că subvenţiile pentru agricultură sunt de fapt investiţii care se întorc la bugetul de stat înzecit. Este misiunea mea ca bugetul pentru 2013 să fie mult mai consistent şi să certifice că agricultura este o prioritate naţională, aspect care va fi transpus şi la nivelul bugetului. Pentru cea de-a doua parte a anului incercăm să găsim resurse pentru domeniile care nu sunt acoperite şi sper să putem incepe măcar o parte din proiectele pe care dorim să le continuăm în 2013”.

Ana MUSTĂŢEA