Discuții despre viitorul agriculturii românești

​Europarlamentarul Dacian Cioloș, membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și fost comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, a organizat în zilele de 13 și 14 aprilie, la București, o conferință cu tema „Agricultura în România: perspective europene pentru viitor”. Evenimentul a cuprins VI paneluri de discuții, în cadrul cărora s-a vorbit despre politica agricolă comună, Planul Național Strategic al României, instrumentele necesare fermierilor pentru a face față problemelor multiple în activitatea de producție și multe altele.

La discuții au fost invitați mulți specialiști, oameni implicați în sectorul agricol precum: Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, Mariusz Migas, reprezentant al Directoratului General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene, Sorin Moise, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Alin Mituța, europarlamentar si membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, Daniela Giurcă - Cercetător, Institutul de Economie Agră, Gaelle Marion - Șef de unitate responsabilă de arhitectura verde a PAC, Directoratul General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene (DG AGRI), Cristina Cionga - Director pentru afaceri europene, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), Camelia Gyorffy - Consilier politic, COPA - COGECA, Horațiu Oliviu Buzgău, tânăr fermier, fondator & CEO Holiv Ecoplant SRL, George Cățean, fost Secretar de Stat, administrator Ferma Cățean, jud. Brașov, Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români etc.
 
În deschiderea manifestării, Dacian Cioloș a declarat următoarele: „Aceasta conferință o aveam în vedere de ceva vreme, dar între timp subiectul acestei discuții a evoluat, pentru că și contextul a evoluat. Îmi propusesem în primă fază să avem o discuție despre reforma noii politici agricole comune care cere statelor membre Planuri Naționale Strategice, pornind de la niște obiective stabilite la nivel european. Între timp a apărut războiul din Ucraina și, ca în orice perioadă de criză, ne amintim de securitatea alimentară. Într-o situație normală agricultura și discuțiile despre PAC sunt legate mai mult de buget. În noul context de criză, subiectul autonomiei securității alimentare este pe agendă, alături de cele care privesc autonomia strategică energetică și apărare la nivel european.
La nivel european vom avea un subiect la care politic va trebui să răspundem: ce înseamnă pentru UE autonomia strategică alimentară? UE, în abstract, nu poate să își asigure autonomia decât în măsura în care statele membre cu capacitate de producție pot să lucreze coordonat, ținând cont și de instrumentele PAC. România ar trebui să își asume un rol important pentru că este una din potențialele mari puteri agricole, cu capacitate de producție mare și modul în care își gestionează capacitatea de producție, stocurile, aprovizionarea cu inputuri va depinde și de ceea ce se întâmplă la nivel european pe anumite produse cheie.
Un alt subiect pe care vreau să-l aduc în atenție este legat de modelul agricol și alimentar la nivel european care să ne dea nu doar reziliență în perioade de criză, dar și eficiență, sustenabilitate și stabilitate a piețelor în perioade normale.
Cred că pentru România acest model alimentar și agricol trebuie să combine fermele mici și fermele mari. Dacă prin politici agricole această realitate din țară, a fermelor foarte mici și a fermelor foarte mari, este bine gestionată poate să ne ofere reziliență în perioadă de criză, pentru că în general fermele mici sunt orientate spre piețele locale, spre circuite scurte și deci asigură o bună aprovizionare și constantă a piețelor locale. Pe de altă parte, fermele mari sunt orientate spre export și creează această forța a sectorului agroalimentar din România în competiția de pe piața internațională.
Din punctul meu de vedere, să fim grânarul Europei este un lucru prost pentru România pentru că asta ar însemna să exportam cereale, cantitate brută. Problema se pune mai degrabă cum ne valorificăm capacitatea de producție, cum facem valoare adăugată în țară astfel încât România să participe la comerțul pe piața comună europeană și la comerțul internațional cu produse cât mai elaborate. Pentru ca această capacitate de producție să fie bine valorificată la nivel național, cred că trebuie foarte bine împărțite responsabilitățile între autoritatea publică si organizațiile profesionale din sectorul agroalimentar. În țările UE cu potențial de producție bine valorificat există, fără excepție, o împărțire a responsabilității între stat, autoritatea publică și organizațiile profesionale. România ar trebui să folosească oportunitatea pe care o aduce Planul Național Strategic ca să își consolideze sectoarele cheie care pot asigura predictibilitate în perioade de crize. Este nevoie de un model de producție strategică, care să combine rolul piețelor locale și a piețelor de export. Trebuie să susținem producția de inputuri și mă gândesc la fertilizanți, semințe și să creștem capacitatea de stocare a producție nu doar în sectorul public, ci mai ales în sectorul privat. Trebuie stimulată acțiunea colectivă pentru că în perioade de criza, dincolo de ce poate face statul prin acordarea de subvenții, în reziliența sectorului agricol un rol esențial îl joacă formele asociative, nu doar pe partea de producție, ci mai ales pe partea de stocare și comercializare”, a susținut europarlamentarul Cioloș.
 
Discuțiile abordate în cadrul conferinței au fost diverse. In primul panel s-a discutat despre dificultățile cu care se confruntă fermierii români și măsurile care au fost luate de către Comisia Europeană pentru a-i ajuta să facă față noilor provocări. Totodată, s-a dezbătut dacă noua PAC are instrumente pentru dezvoltarea și creșterea autonomiei alimentare a UE pentru produse de bază și cum poate contribui agricultura României la acest deziderat.
Al doilea panel de discuții s-a concentrat pe strategia pe care o are țara noastră în domeniul agriculturii. Planul Național Strategic va stabili direcția agriculturii românești în următorii cinci ani și va determina modul în care se vor cheltui 16 miliarde de euro în această perioadă.
Un alt subiect dezbătut a fost ambițiile climatice și de mediu la nivel european și rolul pe care îl joacă fermierii în protejarea resurselor naturale și tranziția către o agricultură mai sustenabilă și prietenoasă cu mediul. Uniunea Europeană trebuie să îi sprijine financiar pentru luarea acestor măsuri.
Noua PAC conține măsuri importante în acest sens, de exemplu, prin introducerea pentru prima dată a eco-schemelor sau prin stabilirea măsurilor de agro-mediu care includ și bunăstarea animalelor. În plus, a fost introdus un sistem mai amplu de condiționalități, pe care fermierii vor trebui să le respecte. Panelul a avut ca obiectiv analizarea noile măsuri de mediu și climă prevăzute în noua PAC, în special eco-schemele, deoarece fiecare stat membru are libertatea de a-și stabili propriile eco-scheme. S-a discutat, de asemenea, cum noua PAC va fi aliniată cu Pactul Verde European și strategiile de la Fermă la Consumator și cea privind Biodiversitatea, în special în noul context geopolitic.
Îmbătrânirea populației agricole, accesul la digitalizare și modernizare au fost alte subiecte dezbătute în cadrul conferinței. Măsurile prevăzute în PNS ar trebui să contribuie la reînnoirea generațiilor și stabilirea tinerilor în mediul rural. Pentru a crește competitivitatea în agricultură, sectorul trebuie să beneficieze de investiții în modernizarea și restructurarea fermelor și a întregului sector.
Una dintre noutățile reformei este introducerea dimensiunii sociale în noua PAC. În practică, aceasta înseamnă că fermierii și proprietarii de terenuri care primesc subvenții vor trebui să respecte legislația muncii. Această schimbare este importantă nu doar pentru lucrătorii români care muncesc în țară, dar și pentru miile de români care muncesc peste hotare.
În cadrul panelului dedicat aspectului social din politica agricolă comună, s-a discutat despre cum acest mecanism, care va deveni obligatoriu începând cu 2025, va fi implementat în România, în coordonare cu Ministerul Muncii.
Cel de-al șaselea panel de discuții a adus în atenție perspectivele pentru viitor și nevoia unei strategii pe termen lung care să asigure autonomia strategică a agriculturii, punând fermierii în centrul său și asigurând o corelare între producția alimentară în toate aspectele sale (cantitate, calitate, diversitate, accesibilitate, siguranța sanitară), buna gestiune a resurselor naturale (fertilitatea solului, calitatea apei, biodiversitatea), dar și veniturile agricultorilor de la care se așteaptă să livreze cele de mai sus.
România își poate asuma un rol de leadership în sectorul agricol și poate să devină un jucător important pe piața agricolă internațională.
 
Ana Ioniță