În cadrul „Zilei porumbului“ de la Orezu a avut loc o dezbatere la care au participat Nicolae Sitaru, președinte al APPR, Theodor Ichim, președinte al Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) – asociație membră a APPR, Cristina Cionga, director afaceri europene APPR, Emil Dumitru, membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, și George Scarlat, președinte al Comisiei pentru Agricultură din Senat.
Ecoschemele sunt voluntare pentru fermieri
Subiectele dezbătute au fost diverse, pornind de la cerințele noii Politici Agricole Comune în ceea ce privește sustenabilitatea sectorului agricol și până la lucrurile care trebuie înfăptuite la nivel național, astfel încât să nu fie pierdute alocările de fonduri europene și să nu fie frânate investițiile din domeniu. Ministerul Agriculturii are sarcina de a finaliza Planul Național Strategic până la sfârșitul lunii decembrie anul curent și să prezinte fermierilor lista de ecoscheme din care aceștia le pot alege, în mod voluntar, pe cele pe care le pot aplica în cadrul fermelor lor. „20% din alocarea Pilonului I – plăți directe va fi pentru ecoscheme – acel instrument obligatoriu pentru statul membru și care se speră că va ajuta agricultorii să aibă ferme sustenabile. Statul membru trebuie să propună aceste ecoscheme dintr-o listă întocmită de Comisia Europeană. În Pilonul II al Politicii Agricole Comune există opt măsuri, iar 35% din fonduri sunt alocate celor climatice“, a spus Cionga. Referitor la ecoscheme deputatul Emil Dumitru a declarat că acestea trebuie să fie potrivite condițiilor pedoclimatice întâlnite în țara noastră ca să poată fi accesate de fermieri, dar a atenționat și asupra pericolului birocratizării acestora. „Mă întreb de ce MADR nu a generat o discuție privind ecoschemele până astăzi. În 2023 ne putem trezi cu subvenții blocate. Trebuie făcută o simulare al cărei obiect să fie plata redistributivă. Datele spun în felul următor: în 2023 avem plăți directe în valoare de 1,9 mld. euro și un procent de minimum 10% care să reprezinte plata redistributivă. Trebuie să stabilim de unde și până unde se întinde o fermă de familie care merită sprijinită suplimentar și aici nu trebuie să se regăsească fermele de subzistență dacă vrem să fie sustenabile. Ecoschemele sunt obligatorii pentru statul membru, dar nu sunt obligatorii pentru fermieri și asta înseamnă că riscăm dezangajări de fonduri europene“, a spus fostul secretar de stat în cadrul MADR, Emil Dumitru.
Realizarea infrastructurii de irigații – o problemă veche
Fermierul constănțean Theodor Ichim, președintele APAD, a făcut din nou apel la responsabilitatea oficialilor români – având în vedere faptul că realizarea sistemelor de irigații a fost scoasă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind necesar ca ei să acorde o importanță mai mare nevoii de irigație în România. „O să repet continuu că trebuie reabilitat sistemul de irigații. Venim către autorități cu propunerea ca toată munca depusă în elaborarea planului de irigații din PNRR s-o transpunem în orice program național se poate, iar sursa de finanțare – dacă totuși nu se realizează prin PNRR – să provină de la ministerele care accesează fonduri PNRR și ale căror bugete de investiții nu vor mai putea fi cheltuite. Sunt sigur că acele ministere nu vor putea cheltui toți banii alocați prin PNRR. Fac apel la Guvern și la coaliția de guvernământ să își asume această responsabilitate și să o ducă până la capăt.“ În completare, Alina Crețu, director executiv APPR, moderator al dezbaterii, a declarat: „Irigațiile trebuiau să fie o prioritate pentru oricare guvern pentru că seceta este o realitate în România“. Lipsa de angajare a oamenilor politici a fost recunoscută și de George Scarlat, președintele Comisiei pentru agricultură din Senat. „Din păcate, lipsa de implicare a omului politic și a reprezentanților din forurile decizionale la nivel european a condus la situația în care azi nu avem în PNRR unul dintre cele mai importante programe de care România trebuia să profite. Sper până în ultima clipă – mai ales că acum premierul este și ministru al Fondurilor Europene – să fie introdusă în PNNR componenta de irigații. Consider că este o nereușită a acestei coaliții faptul că nu există bani alocați în PNRR pentru infrastructura de irigații.“ Deputatul Emil Dumitru a afirmat că pentru rezolvarea acestei probleme sistemice statul ar fi putut face anual efortul de a finanța reabilitarea sistemului principal de irigații în loc să plătească despăgubiri. „Anul 2020 a fost complicat din cauza secetei. S-a acordat forfetar fermierilor o sumă ca despăgubire pentru culturile afectate de seceta pedologică din toamna lui 2019 și această sumă s-a cifrat la circa 900 de milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 185 de milioane de euro. Dacă România ar fi investit în fiecare an 200 de milioane de euro în infrastructura principală de irigații, practic nu am mai fi avut o problemă sistemică cu seceta. Însă noi de 30 de ani acordăm primăvara despăgubiri pentru inundații și vara pentru secetă. Cam asta este cartea de vizită a oamenilor politici care s-au perindat pe la MADR. Este regretabil. Îmi asum și eu faptul că nu am reușit să alocăm măcar 2,4 miliarde euro în PNRR pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații.“ Emil Dumitru a mai spus că este posibil ca Ministerul Fondurilor Europene să notifice introducerea în PNNR a componentei de irigații, suma care se va aloca fiind de 300 de milioane de euro, iar fila bugetară să rămână deschisă cu realocări de la alte măsuri neaccesate.
Alte subiecte abordate în cadrul dezbaterii au fost legea arendei și modificările aduse acesteia (astfel încât contractele de arendă să se încheie pe minimum 7 ani), dar și legea vânzării terenurilor agricole, care încă nu răspunde nevoilor fermierilor. „Trebuie să facem o lege specială a contractelor de arendă în care să avem și un registru special online. Referitor la legea vânzării terenurilor, pot spune că astăzi un teren se vinde în circa 8 luni. Este o lege împotriva fermierului român pentru că modificările s-au adoptat pe repede înainte. Nu vom rezolva problema acaparării terenurilor de către fondurile de investiții dacă nu vom crea un mecanism de creditare și garantare pe termen lung în care fermierii să poată beneficia de dobânzi subvenționate timp de 20 de ani astfel încât să poată comasa terenurile. Anul trecut legea vânzării terenurilor nu a făcut altceva decât să creeze birocrație și să creeze o problemă în plus fermierului român“, a mai spus Emil Dumitru.
În încheiere, fermierul Nicolae Sitaru, gazda evenimentului „Ziua Porumbului“ – marcă înregistrată, a spus următoarele: „Îmi doresc să avem o Politică Agricolă Comună pe care să o înțelegem și să ne mențină fermele profitabile. Îmi doresc ca legile care ne guvernează activitatea să fie simple și clare.“
Ana Ioniță
