Discuţii pe teme de interes, precum irigaţiile şi legile care guvernează agricultura

​În cadrul „Zilei porumbului“ de la Orezu a avut loc o dezbatere la care au participat Nicolae Sitaru, preşedinte al APPR, Theodor Ichim, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) – asociaţie membră a APPR, Cristina Cionga, director afaceri europene APPR, Emil Dumitru, membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, şi George Scarlat, preşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Senat.

---

Ecoschemele sunt voluntare pentru fermieri
Subiectele dezbătute au fost diverse, pornind de la cerinţele noii Politici Agricole Comune în ceea ce priveşte sustenabilitatea sectorului agricol şi până la lucrurile care trebuie înfăptuite la nivel naţional, astfel încât să nu fie pierdute alocările de fonduri europene şi să nu fie frânate investiţiile din domeniu. Ministerul Agriculturii are sarcina de a finaliza Planul Naţional Strategic până la sfârşitul lunii decembrie anul curent şi să prezinte fermierilor lista de ecoscheme din care aceştia le pot alege, în mod voluntar, pe cele pe care le pot aplica în cadrul fermelor lor. „20% din alocarea Pilonului I – plăţi directe va fi pentru ecoscheme – acel instrument obligatoriu pentru statul membru şi care se speră că va ajuta agricultorii să aibă ferme sustenabile. Statul membru trebuie să propună aceste ecoscheme dintr-o listă întocmită de Comisia Europeană. În Pilonul II al Politicii Agricole Comune există opt măsuri, iar 35% din fonduri sunt alocate celor climatice“, a spus Cionga. Referitor la ecoscheme deputatul Emil Dumitru a declarat că acestea trebuie să fie potrivite condiţiilor pedoclimatice întâlnite în ţara noastră ca să poată fi accesate de fermieri, dar a atenţionat şi asupra pericolului birocratizării acestora. „Mă întreb de ce MADR nu a generat o discuţie privind ecoschemele până astăzi. În 2023 ne putem trezi cu subvenţii blocate. Trebuie făcută o simulare al cărei obiect să fie plata redistributivă. Datele spun în felul următor: în 2023 avem plăţi directe în valoare de 1,9 mld. euro şi un procent de minimum 10% care să reprezinte plata redistributivă. Trebuie să stabilim de unde şi până unde se întinde o fermă de familie care merită sprijinită suplimentar şi aici nu trebuie să se regăsească fermele de subzistenţă dacă vrem să fie sustenabile. Ecoschemele sunt obligatorii pentru statul membru, dar nu sunt obligatorii pentru fermieri şi asta înseamnă că riscăm dezangajări de fonduri europene“, a spus fostul secretar de stat în cadrul MADR, Emil Dumitru.

Realizarea infrastructurii de irigaţii - o problemă veche
Fermierul constănţean Theodor Ichim, preşedintele APAD, a făcut din nou apel la responsabilitatea oficialilor români – având în vedere faptul că realizarea sistemelor de irigaţii a fost scoasă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), fiind necesar ca ei să acorde o importanţă mai mare nevoii de irigaţie în România. „O să repet continuu că trebuie reabilitat sistemul de irigaţii. Venim către autorităţi cu propunerea ca toată munca depusă în elaborarea planului de irigaţii din PNRR s-o transpunem în orice program naţional se poate, iar sursa de finanţare – dacă totuşi nu se realizează prin PNRR – să provină de la ministerele care accesează fonduri PNRR şi ale căror bugete de investiţii nu vor mai putea fi cheltuite. Sunt sigur că acele ministere nu vor putea cheltui toţi banii alocaţi prin PNRR. Fac apel la Guvern şi la coaliţia de guvernământ să îşi asume această responsabilitate şi să o ducă până la capăt.“ În completare, Alina Creţu, director executiv APPR, moderator al dezbaterii, a declarat: „Irigaţiile trebuiau să fie o prioritate pentru oricare guvern pentru că seceta este o realitate în România“. Lipsa de angajare a oamenilor politici a fost recunoscută şi de George Scarlat, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Senat. „Din păcate, lipsa de implicare a omului politic şi a reprezentanţilor din forurile decizionale la nivel european a condus la situaţia în care azi nu avem în PNRR unul dintre cele mai importante programe de care România trebuia să profite. Sper până în ultima clipă – mai ales că acum premierul este şi ministru al Fondurilor Europene – să fie introdusă în PNNR componenta de irigaţii. Consider că este o nereuşită a acestei coaliţii faptul că nu există bani alocaţi în PNRR pentru infrastructura de irigaţii.“ Deputatul Emil Dumitru a afirmat că pentru rezolvarea acestei probleme sistemice statul ar fi putut face anual efortul de a finanţa reabilitarea sistemului principal de irigaţii în loc să plătească despăgubiri. „Anul 2020 a fost complicat din cauza secetei. S-a acordat forfetar fermierilor o sumă ca despăgubire pentru culturile afectate de seceta pedologică din toamna lui 2019 şi această sumă s-a cifrat la circa 900 de milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 185 de milioane de euro. Dacă România ar fi investit în fiecare an 200 de milioane de euro în infrastructura principală de irigaţii, practic nu am mai fi avut o problemă sistemică cu seceta. Însă noi de 30 de ani acordăm primăvara despăgubiri pentru inundaţii şi vara pentru secetă. Cam asta este cartea de vizită a oamenilor politici care s-au perindat pe la MADR. Este regretabil. Îmi asum şi eu faptul că nu am reuşit să alocăm măcar 2,4 miliarde euro în PNRR pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii.“ Emil Dumitru a mai spus că este posibil ca Ministerul Fondurilor Europene să notifice introducerea în PNNR a componentei de irigaţii, suma care se va aloca fiind de 300 de milioane de euro, iar fila bugetară să rămână deschisă cu realocări de la alte măsuri neaccesate.
Alte subiecte abordate în cadrul dezbaterii au fost legea arendei şi modificările aduse acesteia (astfel încât contractele de arendă să se încheie pe minimum 7 ani), dar şi legea vânzării terenurilor agricole, care încă nu răspunde nevoilor fermierilor. „Trebuie să facem o lege specială a contractelor de arendă în care să avem şi un registru special online. Referitor la legea vânzării terenurilor, pot spune că astăzi un teren se vinde în circa 8 luni. Este o lege împotriva fermierului român pentru că modificările s-au adoptat pe repede înainte. Nu vom rezolva problema acaparării terenurilor de către fondurile de investiţii dacă nu vom crea un mecanism de creditare şi garantare pe termen lung în care fermierii să poată beneficia de dobânzi subvenţionate timp de 20 de ani astfel încât să poată comasa terenurile. Anul trecut legea vânzării terenurilor nu a făcut altceva decât să creeze birocraţie şi să creeze o problemă în plus fermierului român“, a mai spus Emil Dumitru.
În încheiere, fermierul Nicolae Sitaru, gazda evenimentului „Ziua Porumbului“ – marcă înregistrată, a spus următoarele: „Îmi doresc să avem o Politică Agricolă Comună pe care să o înţelegem şi să ne menţină fermele profitabile. Îmi doresc ca legile care ne guvernează activitatea să fie simple şi clare.“
 
Ana Ioniță