Discutii privind viitorul PAC

Reprezentanța Comisiei Europene în România împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au organizat în data de 17 iunie, la București, conferința de presă cu tema „Contribuții privind Reforma Politicii Agricole Comune (PAC)”. La eveniment, invitatul special a fost dl Pierre Bascou, șef de Unitate DG Agri, din cadrul Comisiei Europene. Alți participanți la conferință au fost Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene, Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural, Cecilia Alexandri, cercetător la Institutul de Economie Agrară, Dragoș Pîslaru, manager general al GEA Strategy & Consulting, și Tudor Dorobanțu, reprezentant Agrostar și FNPAR.

---

Anul acesta, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind PAC după 2013, iar ulterior va publica un document politic în care vor fi prezentate diferite scenarii privind viitorul acestei politici. Conferința organizată în luna iunie a reprezentat o ocazie pentru participanți de a cunoaște punctul de vedere al Ministerului Agriculturii referitor la inițiativa lansată de CE. De asemenea, experții și reprezentanții principalilor actori din domeniu și-au exprimat opinia cu privire la poziția exprimată de minister și și-au prezentat propria viziune asupra oportunităților pe care le deschide amplul proces de restructurare a Politicii Agricole Comune pentru ruralul românesc.

Pierre Bascou, director al Diviziei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, a subliniat în cadrul conferinței principalele concluzii evidențiate în urma dezbaterii lansate de comisarul european Dacian Cioloș la data de 12 aprilie 2010. Acestea sunt: asigurarea siguranței alimentare, printrun sector agricol competitiv; oferirea de produse de înaltă calitate și siguranță alimentară; asigurarea administrării durabile a resurselor naturale; dezvoltarea unor zone rurale și reacția la schimbările climatice. Cetățenii europeni au răspuns la întrebările privind viitoarea PAC, cu privire la așteptările lor de la sectorul agricultură, însă rezolvarea solicitărilor este îngreunată din cauza actualelor provocări de ordin economico-financiar, și nu numai. Volatilitatea prețurilor, creșterea rapidă a costurilor de producție, siguranța alimentară sau limitarea resurselor naturale, precum apa, solul, biodiversitatea și siturile naturale sunt alte provocări cărora trebuie să le facem față. Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii, prezent la eveniment, a vorbit despre poziția României cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune după 2013. „Actualmente, nu am elaborat o poziție oficială și validată cu privire la poziția țării noastre, suntem în faza de analiză, dar marile idei privind viitorul PAC sunt cunoscute, prezentate, le-am discutat în Consiliul de Miniștri. În mare, România susține o alocare bugetară importantă a PAC, care să asigure un trai echitabil fermierilor, să mențină specificitatea agriculturii. Susținem continuarea finanțării PAC din bugetul comunitar, dar nu suntem de acord cu creșterea procentului din bugetul național. În privința arhitecturii PAC, care actualmente funcționează pe doi piloni - Pilonul I se referă la plățile directe și diferitele măsuri de piață, iar Pilonul II la dezvoltarea rurală -, suntem de părere că această structură ne avantajează.

Experiența tânără în structurile europene arată că acești piloni asigură dezvoltarea agriculturii românești și considerăm că menținerea acestei arhitecturi este adecvată pentru dezvoltarea sectorului. Cu privire la conținutul acestor piloni, consider că putem lansa anumite propuneri, ca, de exemplu, menținerea anumitor plăți directe, renumerarea pentru anumite servicii de agromediu și renunțarea la referința istorică în alocarea anumitor forme de sprijin. Plata unică pe suprafață este cea mai adecvată pentru condițiile noastre. În privința mijloacelor de intervenție pe piață, consider că mai avem nevoie de anumite instrumente, mai ales în ultimii ani, de când ne confruntăm cu criza economică și financiară. Aceste măsuri trebuie să acționeze ca o «plasă de siguranță», care să confere stabilitate pieței europene. De aceea, trebuie să găsim un mecanism comun de gestionare a riscurilor. Totodată, trebuie să simplificăm mai mult standardele pe care fermierii sunt obligați să le aplice. La Pilonul II, care se referă la dezvoltarea rurală, întâmpinăm probleme, deoarece distanța de dezvoltare între economia rurală a României și vechile state membre este încă foarte mare. De aceea, avem nevoie de o injecție masivă de capital pentru ca zona rurală a țării să se dezvolte. De asemenea, avem nevoie de o diversificare a măsurilor de intervenție pentru dezvoltarea nevoilor românești, precum comasarea terenurilor, dezvoltarea de activități nonagricole etc.” La finalul prezentării, ministrul Agriculturii a precizat că România are nevoi specifice și speră ca viitoare Politică Agricolă Comună să respecte aceste nevoi, iar direcțiile strategice pe termen mediu și lung să țină cont de acestea.

În cadrul conferinței de presă, dna Cecilia Alexandri, din cadrul Institutului de Economie Agrară, a lansat câteva sugestii privind viitorul plăților directe în România, în contextul reformei PAC. Propunerile făcute au fost următoarele: modularea progresivă a plăților directe acordate marilor exploatații; egalizarea nivelului plăților directe; susținere integrală din fonduri europene și includerea în Pilonul II a unor măsuri pentru susținerea fermelor mici, care să recompenseze faptul că ele practică o agricultură nepoluantă, conservă peisajele și tradițiile rurale, produc alimente ecologice. În opinia dnei Cecilia Alexandri, consecințele propunerii CE de a ridica limita minimă pentru acordarea SAPS la intervalul de 2-5 ha ar duce, pe termen mediu, la accelerarea procesului de consolidare a fermelor, dar și la amplificarea sărăciei rurale.

Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene, a făcut anumite recomandări privind reforma Politicii Agricole Comune. Prima recomandare a fost aceea ca România să se reorienteze strategic spre susținerea agriculturii de mijloc (20-100 ha), deoarece poate asigura atât creșterea productivității, cât și ridicarea din sărăcie a populației rurale. În opinia dânsului, susținerea fermelor mari nu va duce decât la un model sud-american, de câteva mii de ferme mari în mijlocul sărăciei rurale generalizate. O altă recomandare este aceea de a se continua și de a se pune de acord cu PAC unele programe naționale (Fermierul, Renta Viageră), care să concentreze terenurile mici în exploatații mijlocii. România ar trebui să renunțe la opoziția sa față de plafonarea subvențiilor care pot fi primite de fermele foarte mari. „Exploatațiile care au mii de hectare sunt oricum viabile economic și nu depind de subvenții, în schimb sumele primite de ele sufocă dezvoltarea agriculturii mijlocii, singura șansă pentru uriașa populație agricolă românească de a ieși din sărăcie pe termen mediu și lung”, a mai spus dl Ghinea.

Recomandarea făcută pentru Pilonul II este aceea că România este avantajată de actuala distribuție a fondurilor, care se orientează spre dezvoltarea rurală a satelor sărace din Est. „Dar nu ar trebui să luăm ca sigură această distribuție și ar trebui să ne asigurăm că obiectivul nostru în reforma PAC post-2013 este menținerea sumelor pentru dezvoltarea rurală de care satele noastre subdezvoltate au mare nevoie”, a afirmat directorul Centrului Român de Politici Europene.

În esență, CRPE a recomandat ca România să tindă spre categoria țărilor care doresc menținerea subvențiilor, limitarea lor pentru fermele mari și creșterea ponderii Pilonului II, undeva în zona unde sunt acum Germania și Austria.

Ana MUSTĂȚEA

revista, agricultura, evenimente, vegetal, cereale, grau, porumb, rapita, floarea soarelui, pac, comisia europeana, fermieri, fonduri, ministerul agriculturii, subventii, romania, dezvoltare rurala