Discutiile pe tema agriculturii genereaza mai multe intrebari fara raspuns, decat solutii

În data de 22 iulie, Mediafax a organizat o conferință de presă cu tema „Poate fi agricultura motorul depășirii situației economice în care se află România?”.

---

La această întrebare au încercat să răspundă Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Veronica Toncea, director general al FGCR, Radu Ghețea, președintele CEC Bank, Viorel Matei, președinte FNPAR, Nicolae Sitaru, președinte LAPAR, și Sorin Minea, președintele Romalimenta.

Moderatorul acestei conferințe a fost dl Valeriu Tabără, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților. Evenimentul a reunit mulți producători din sectorul vegetal și zootehnic, precum și actori importanți din industria agroalimentară. Cu toții au dorit să afle de la autorități un răspuns la problemele cu care se confruntă și, mai ales, să afle care sunt soluțiile pentru rezolvarea acestora. Din păcate, unii au plecat așa cum au venit. Mircea Croitoru, reprezentant al legumicultorilor din bazinul Matca, județul Galați, a ridicat o serie de întrebări pentru a afla dacă se ia în calcul acordarea de subvenții în acest an, având în vedere că importul pe segmentul de legume-fructe a atins cote alarmante, de 90%. Eliminarea subvențiilor de la începutul anului 2010 a dus la reducerea drastică a producției de legume din bazinele de profil din țară. Președintele Asociației Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România, dl Năstase, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă producătorii, din cauza faptului că nu au primit sprijinul financiar acordat prin plățile naționale complementare pe 2009 și riscă să intre în faliment. Aces lucru va pune în pericol și realizarea cotei de zahăr stabilită de UE pentru România, de 109.164 de tone.

Alte nemulțumiri au fost ridicate în cadrul evenimentului, printre care amintim lipsa unui lobby efectuat la nivelul Comisiei Europene pentru obținerea unor derogări care ar favoriza activitatea națională din agricultură. Valeriu Tabără a menționat că Franța, în urma unor negocieri cu Comisia Europeană, a reușit să obțină mai multe derogări. „Nu cred în zicala de la noi precum că, dacă așa am negociat, nu mai putem face nimic. Franța a obținut mai multe derogări, iar acest lucru înseamnă că problema nu constă în regulile europene, ci în ale noastre.”

În favoarea realizării unor presiuni la Bruxelles, cu scopul obținerii anumitor derogări, s-a declarat și dl Aurel Popescu, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit și Panificație (ROMPAN).

„Vrem să-l determinăm pe ministrul Finanțelor, dl Sebastian Vlădescu, să facă lobby la CE împreună cu ceilalți miniștri de finanțe ai statelor membre, pentru acceptarea taxării inverse în sectorul alimentar. Noi ne-am întâlnit cu delegația Comisiei Europene, care ne-a spus că sunt șanse mici pentru modificarea modului de taxare, deoarece nu există un consens în CE. De aceea, este foarte important să facem lobby la Bruxelles pentru a ajunge la o înțelegere.”

Un alt subiect care ține tot de decizia Comisiei Europene este cultivarea soiei modificate genetic. Mulți agricultori sunt de părere că în urma interzicerii introducerii în cultură a soiei transgenice, pierderile înregistrate de România se ridică chiar la 1 miliard de lei. „Problema soiei MG este o problemă a României, iar noi singuri ar trebui să facem demersuri pentru a obține acceptul CE, deoarece avem condiții optime pentru creșterea acestei plante”, a menționat dl Tabără.

Viorel Matei, președinte FNPAR, a spus că, dacă Ministerul Agriculturii nu va face presiuni pe lângă CE pentru obținerea unor beneficii, atunci se vor exprima ei, ca federație, prin COPA-COGECA (Organizația europeană a producătorilor agricoli). „Vom face lobby și ne vom exprima prin COPA-COGECA la Bruxelles. Noi vorbim de micile beneficii pe care le obținem acum de la UE, însă adevărul este că nu suntem considerați niște agricultori europeni, ci mai degrabă cobai. Cum putem accepta ca subvenția pe suprafață să fie doar de 82 euro/ha, iar celelalte state membre să primească de patru ori mai mult. În Serbia se oferă 217 euro/ha. Ne punem întrebarea: oare criza economică ne-a afectat doar pe noi, nu și pe celelalte țări? Credeți că într-o piață liberă putem rezista cu o subvenție inexistentă?”

Marcel Cucu, vicepreședintele LAPAR, a pus, în cadrul evenimentului, o întrebare interesantă despre interesul cu care se discută viitoarea Politică Agricolă Comună, în comparație cu configurația programului național de dezvoltare. ”Deoarece există o preocupare față de viitoarea configurație a PAC, mă întreb dacă există și pentru programul național de dezvoltare. Vom avea și noi o viziune privind viitorul agriculturii românești?” Acestea au fost doar unele dintre întrebările lansate la conferința organizată de Mediafax și ne putem da seama cu ușurință că în spatele acestora există o reală îngrijorare cu privire la lentoarea cu care sunt rezolvate problemele din agricultură.

Ana MUSTĂȚEA

revista, agricultura, evenimente, analiza, romania, fnpar, lapar, rompan, copa-cogeca, comisia europeana, pac