Domeniile Boieru - Crama Ciumbrud

Chiar dacă în Transilvania au fost grofi, vinul născut aici, sub zodia migdalului, se dorește a fi capabil să-l facă pe consumator să trăiască o stare asemănătoare cu boemia boierilor din vechiul regat. Din acest considerent, podgoria de la Ciumbrud poartă numele Domeniile Boieru.

De anul acesta va avea şi vin roşu Acum are pe rod 160 ha cu struguri albi. Atât la Ciumbrud, cât și în zona Sebeș-Apold. „Avem soiuri albe, tradiționale pentru zona noastră, Fetească Regală, Fetească Albă, Chardonnay, Pinot Gris, Traminer, Muscat Ottonel, dar avem și soiuri roșii, în premieră, Fetească Neagră și Pinot Noir. În anii viitori vor mai intra pe rod încă 40 ha de vie, care acum sunt în pregătire. Strugurii roșii ocupă doar 12 ha, iar restul este cultivat, așa cum am menționat, cu soiuri albe”, ne-a specificat Florin Andrei Dănoaie, administratorul acestor domenii, care ne-a însoțit și ne-a prezentat în detaliu fiecare aspect care participă la aducerea vinului în cămașa comercială. „Putem recepționa, în campanie, circa 60 de tone de struguri pe zi. Strugurii sunt primiți prin buncărul de recepție, care este fabricat din inox. De aici, printr-un sneck, strugurii ajung în dezciorchinător-zdrobitor, acolo unde boabele sunt desfăcute de pe ciorchine și, bineînțeles, zdrobite. De aici ciorchinii sunt scoși afară prin intermediul unui aspirator de ciorchini, iar mustuiala (mustul și boabele zdrobite) se transportă cu pompa peristatică în cele trei prese, unde urmează procesul de tescuire a boabelor, după care mustul ravac se scurge liber.“ La partea de recepție lucrează o singură persoană, care, prin intermediul panoului de control, are totul sub control. Cele trei prese sunt supravegheate și ele tot de o persoană. Următorul pas în tehnologia obținerii vinului este sala de fermentație și stocare, care este inima cramei. Mustul intră în cisterne prin schimbătorul de căldură, care aduce licoarea la temperatura de 10 grade Celsius. Toate cisternele au manta dublă, pentru a putea controla temperatura în timpul fermentației.

Fermentaţia face diferenţa între un vin bun şi unul mai puţin bun Practic, menținerea unei temperaturi controlate în timpul fermentației este secretul unui vin de calitate. „Unele vinuri sunt fermentate îndelung (în jur de 20 de zile), la temperaturi mai scăzute, iar altele beneficiază de o fermentație mai rapidă (circa 14 zile), la 16-18 grade, în funcție de soi, dar și de rețetă“, subliniază administratorul Cramei Ciumbrud. Vinul roșu, în schimb, beneficiază în plus de o fază intermediară, fază în care mustul stă în contact cu pielița și sâmburii pentru a căpăta culoare și aromă. Această fază este folosită și la vinurile albe aromate și se desfășoară în două echipamente numite rotouri. Ultima verigă tehnologică, înainte ca vinul să ajungă în vitrină, este linia de îmbuteliere. Crama Ciumbrud deține o linie medie, complet automată, care are capacitatea de 1.600 de sticle/oră, linie care asigură din plin nevoile. Ca volum total, crama poate asigura prelucrarea a peste 1.500 de tone de struguri însă deocamdată cantitatea estimată a fi culeasă de pe cele 160 ha de vie aflate pe rod este de 1.000 de tone.

Fondurile europene au făcut posibile investiţiile Chiar dacă au avut unele probleme cu birocrația, până la urmă au reușit să facă multe investiții, care, iată, i-au adus în situația de a concura cu vinurile din cele mai renumite zone viticole din Europa. Dovadă stau medaliile obținute la Berlin sau Londra de vinurile de la Ciumbrud. Au avut probleme mai mari cu întârzierile la încasările banilor nerambursabili, dar, la ultimul proiect, care a vizat extinderea și modernizarea Cramei Ciumbrud, lucrurile s-au îmbunătățit și la acest aspect. Proiectul s-a derulat prin FADR, a fost aprobat la sfârșitul anului 2009 și finalizat în 2012. A avut o valoare de 2,3 milioane de lei, dintre care 1,14 milioane de lei valoarea sprijinului comunitar nerambursabil. În urma investiției, capacitatea de prelucrare și depozitare a crescut la 510.000 de litri de vin. Clădirea cramei se întinde pe 732 mp, iar în imediata apropiere a fost ridicat și un punct turistic, unde se fac întâlniri de promovare a vinurilor și degustări organizate pentru turiști, în marea majoritate străini. Punctul turistic dispune de 10 camere și un centru spa. Muscatul sec, dar și Vinul Episcopal au fost vedetele degustării de la sfârșitul vizitei. De când zeul vinului a pătruns în viața dacilor, vița-de-vie a fost și va mai fi, până în veacul vecilor, binecuvântată.

Tudor CALOTESCU