Donau Soja introduce noi specii de leguminoase pentru boabe

La final de iunie, fermierii din regiunea Moldovei au fost invitaţi la SCDA Secuieni, din judeţul Neamţ pentru a lua parte la prezentarea loturilor demonstrative de cereale păioase şi leguminoase. Tema workshopului a fost „Tehnologii durabile şi germoplasmă la culturile de cereale şi leguminoase pentru boabe“, eveniment organizat în parteneriat cu companiile Naturevo, Dayamsa, Innvigo, Asociaţia Donau Soja şi Asociaţia Producătorilor de Porumb din România.

S-a vorbit despre rolul Staţiunii în multiplicarea materialului semincer la cereale păioase şi leguminoase pentru boabe necesar agriculturii zonale, despre influenţa condiţiilor climatice ale anului agricol 2018/2019 asupra creşterii şi dezvoltării culturilor, tehnologii specifice condiţiilor din centrul Moldovei recomandate de Staţiunea Secuieni şi influenţa unor produse de protecţie sau fertilizere în potenţarea energetică a producţiei. „Platforma leguminoaselor pentru boabe“ este un proiect nou, realizat în parteneriat cu Asociaţia Donau Soja. Scopul acestuia, cel puţin pentru anul 2019, este urmărirea comportamentului unor specii şi soiuri din această categorie de plante în condiţiile pedoclimatice din centrul Moldovei, în vederea extinderii lor în agricultura zonală şi asigurarea necesarului de proteină. În cadrul platformei de leguminoase pentru boabe s-au amplasat 17 soiuri din şapte specii: fasole - Delia; bob - Melodie; lupin alb - Mihai, Medi, Dieta; lupin albastru Menhit, Dalbor, Wars; năut - Badil, Burnas, Rodin; linte - Ilina; mazăre Salamanca, Astronaute, Trendi, Belmondo şi Proteal. Plantele au o importanţă economică foarte mare, fiind utilizate în alimentaţia animalelor şi în industrie. Boabele au un conţinut ridicat de proteină, aminoacizi esenţiali, cu calităţi excepţionale. Din punct de vedere agrotehnic, aceste specii sunt foarte bune premergătoare; fixează azotul atmosferic (50100 kg/ha); au putere de solubilizare pentru fosfaţi (lupin, mazăre), punând la dispoziţia plantelor acest element într-o formă mai accesibilă; au masa vegetativă bogată, ca urmare pot fi utilizate ca îngrăşământ verde. Dar au şi unele dezvantaje, cum ar fi: sunt pretenţioase la condiţiile pedoclimatice; nu suportă temperaturi scăzute, umiditate, arşiţă timp îndelungat; au sensibilitate mare la unele boli. Alte două aspecte care deocamdată limitează extinderea lor în cultură (deşi sunt fermieri care cultivă şi valorifică leguminoase pentru boabe) sunt lipsa cantităţilor suficiente de material pentru semănat şi numărul redus de substanţe de protecţie omologate la aceste culturi, iar altele sunt în testare la staţiuni. De reţinut că nu necesită echipamente sau utilaje speciale, putându-se folosi cele de la prăşitoare. Prin organizarea acestei platforme se doreşte o mai bună promovare a speciilor de leguminoase pentru boabe, atât pentru consum, cât şi pentru industrie sau ca îngrăşământ verde, urmând să fie stabilite şi tehnologiile de cultivare pentru fiecare. Şi mai ales în contextul actual, când politicile europene de finanţare merg pe aceste direcţii, iar România este una dintre ţările cu un potenţial foarte mare pentru producerea de proteină vegetală. Conform datelor oferite de SCDA Secuieni, la noi se cultivă următoarele suprafeţe cu leguminoase pentru boabe: mazăre - 294 hectare; fasole boabe - 338 hectare; soia - 4.161 hectare; năut - 3 hectare; lupin - 16 hectare, existând posibilitatea de creştere a suprafeţelor ocupate cu aceste specii. Pentru fermierii care doresc să introducă în cultură leguminoase pentru boabe sau să îşi diversifice sortimentul, speciile de mazăre
şi soia pot fi procurate şi de la Staţiunea Secuieni Neamţ, cele de năut de la SCDA Teleorman, iar de lupin de la SCDA Livada.

Dragoş Dima, preşedintele Asociaţiei Donau Soja, are în plan pentru anul următor organizarea mai multor loturi demonstrative pentru popularizarea acestor specii şi introducerea chiar a sorgului pentru proteină vegetală, chiar dacă nu este leguminoasă. Pentru furajarea păsărilor, este în discuţie un proiect, împreună cu cei de la IBNA Baloteşti, pentru a pune la punct nişte reţete îmbogăţite şi introducerea unor varietăţi de soia care nu mai necesită prelucrare. În plus, Donau Soja a iniţiat un alt proiect de cercetare numit Legumes Translated, cu scopul schimbului de informaţii între toţi cei implicaţi pe lanţul valoric (de la producător sămânţă, fermier la beneficiar/procesator), la toate aceste specii reintroduse la noi în cultură. Un sprijin cuplat pentru unele specii de interes economic mai mare ar stimula extinderea lor în cultură, crede Dragoş Dima, adăugând că Ministerul Agriculturii a luat în calcul această posibilitate pentru năut. „Pot fi incluse în orice program de finanţare europeană, pot fi cultivate şi de fermierii mici, cu valorificare pe pieţele locale. Au potenţial foarte ridicat, iar România ar putea deveni o mare producătoare de proteină vegetală în UE pentru că avem suprafaţă, sol şi putem să introducem, pe lângă soia, şi floarea-soarelui, şi alte specii“, a mai spus el. O altă specie pe care ar vrea să o aducă la noi în cultură este hrişca.

Roxana DRĂGHICI