Dosar neonicotinoide. Botănoiu: «Într-o lună vor fi disponibile hărţile cu suprafeţele arabile tratate»

Hărţile cu zonele unde ar urma să fie folosite în proporţie mare seminţe tratate cu neonicotinoide împotriva atacurilor de Tanymecus dilaticollis (gărgăriţa frunzelor) şi Agriotes spp. (viermi-sârmă) vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi în aproximativ o lună, conform spuselor lui Daniel Botănoiu, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii.

Cu derogarea de rigoare (probabil că ultima dacă industria de profil, institutele de cercetare, fermierii şi albinarii nu vor aduce un studiu comun de impact demn de luat în seamă de Comisia Europeană), mai puţin de 250.000 ha ar urma să fie însămânţate (legal) anul acesta cu material semincer tratat cu Clotianidin, Imidaclopid sau Tiametoxam, substanţe active cunoscute popular sub numele de neonice.

Vestea că se diminuează suprafeţele pare a fi una pozitivă pentru crescătorii de albine, membrii ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), aşa cum a şi recunoscut Ioan Fetea, preşedintele organizaţiei. Pozitiv, dar doar într-o anumită măsură, în condiţiile în care albinarii sunt dependenţi de cultivatorii de floarea-soarelui şi viceversa. Fetea recunoaşte că ţara noastră încă se confruntă cu o puternică infestare cu răţişoară şi vierme-sârmă (noi am spune că şi cu şoareci de câmp deopotrivă) şi că tratamentul la sămânţă este mai acceptabil decât cele foliare aplicate în număr de cinci sau şase într-un an agricol. „România are probleme cu solul. Sigur că acum mingea este la mijloc, între noi şi vegetal, dar unii fără alţii nu existăm şi ministerul (n.r. - Agriculturii) a spus că anul acesta nu vor fi mai mult de 250.000 ha afectate; suprafeţele tratate scad an de an. În aceste condiţii, sigur, noi le-am solicitat măcar să ne ajute şi să identifice unde sunt acele culturi, să le pună un panou de avertizare, astfel încât apicultorul să ştie să se ferească, dacă vrea“, a declarat pentru grupul AgriMedia/Agrikultura.ro Ioan Fetea.

„Problema economică primează, că România este totuşi un stat care depinde de agricultură, iar tratamentele care se fac la seminţe nu se mai fac în perioada de vegetaţie. Dacă nu ar mai fi aşa, s-ar realiza 5-6 tratamente în perioada de vegetaţie, care probabil ne-ar afecta mult mai mult. (...) Să sperăm totuşi că la anul nu va mai fi niciun sfert din cele care sunt în prezent sau nu vor mai fi deloc.“ Guvernanţii au aplecat totuşi urechea la aspectul legat de informările cu privire la suprafeţele însămânţate cu material semincer tratat cu neonicotinoide, chiar dacă opoziţia ţării noastre şi solicitările de derogare nu i-au cam încântat pe producătorii de miere de albine. Întrebat fiind însă cum comentează spusele apicultorilor cu privire la mortalitatea albinelor cauzată de insecticidele neuroactive, Botănoiu a scos mai mult în evidenţă competitivitatea sectorului de cultură mare. „Apicultorii au apreciat că le punem la dispoziţie hărţile unde am dat (n.r. - cu neonicotinoide), pentru că am spus clar: numai pe partea de sud-est a României, acolo unde se dovedeşte că sunt probleme foarte mari cu dăunătorii respectivi (...). Cred că într-o lună se vor strânge şi vor fi date publicităţii aceste documente cu zonele tratate“, a precizat secretarul de stat. „O parte din apicultori comentează însă de foarte mult timp. (...)

Problema este că de la un comentariu şi până la a analiza foarte clar eu trebuie să păstrez competitivitatea sectorului. Eu mă uit atent la ceea ce s-a întâmplat cu numărul de familii de albine în anul anterior, eu aşa judec. Eu nu pot să judec acum pe sentimente, ci judec pe cifrele reale pe care le avem. Dacă noi anul trecut am avut în utilizare (n.r. - neonicotinoide) şi nu s-au întâmplat evenimente neplăcute în ceea ce priveşte albinele, sigur, fiind ultima derogare, îmi iau măsuri suplimentare ca să nu se întâmple nici anul acesta şi, ca atare, să putem să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-am propus. Nici nu puteam lăsa însă cinci milioane de hectare netratate.“ Conform spuselor crescătorilor de albine, în ultimii 8-10 ani a fost sesizată o uzură mare la familia de albine generată de specificul floral al floarii-soarelui. Şi asta pe lângă fenomenul de dispariţie a albinelor din stup într-un procent mare. Dacă până la un anumit moment culesul de polen de floarea-soarelui era obositor pentru albine, din păcate, potrivit spuselor aceluiaşi Ioan Fetea, „şi neonicotinoidele au o influenţă foarte mare asupra acestor depopulări“.

România nu s-a mulţumit doar cu două derogări

În 24 mai 2013, Comisia Europeană emitea Regulamentul (EU) 485/2013 prin care se interzicea folosirea pe teritoriul Uniunii Europene a unui număr de trei produse pentru protecţia plantelor, utilizate la tratarea seminţelor unei serii de culturi agricole, din cauza riscului de a afecta albinele şi alţi polenizatori. Interdicţia, valabilă pe o perioadă de doi ani, începând cu 1 decembrie 2013, a fost anulată pe teritoriul României prin decizia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), care a emis în anul 2014 două derogări succesive de la aceste prevederi, permiţând comercializarea în continuare a seminţelor impregnate cu aceste substanţe şi a uneia noi la începutul acestui an. Pesticidele în cauză se numesc Clotianidin, Imidaclopid şi Tiametoxam şi aparţin unei noi clase de produse de protecţie a plantelor numite neonicotinoide (popular cunoscute şi sub numele de neonice), introduse pe piaţa europeană la începutul anilor 2000, caracterizate printr-o mare eficienţă (sunt de 7.000 de ori mai toxice decât DDT).

Expunerea la neonice a albinelor prin nectarul, polenul toxic sau exudarea unor lichide ale plantelor crescute din sămânţă tratată sau prin praful care se ridică la însămânţare provoacă diferite efecte adverse, pornind de la manifestări subletale (adică albinele nu mor, dar le sunt afectate grav memoria şi comportamentul) până la intoxicaţii acute şi cronice. Un studiu publicat în 2013 de Agenţia Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), organism consultativ oficial al Comisiei Europene, a confirmat cele de mai sus, acestea stând de fapt la baza interdicţiei folosirii neonicelor prin regulamentul UE în discuţie. Cei mai mari doi producători de neonicotinoide - Syngenta şi Bayer CropScience - au luat poziţie vizavi de interzicerea neonicotinoidelor încă de acum doi ani! Din 2013, cele două companii au propus, printr-un comunicat comun, un plan de acţiuni pentru a debloca impasul în care se afla UE pe tema sănătăţii albinelor. Această propunere venea ca urmare a imposibilităţii CE de a ajunge la o înţelegere cu statele membre asupra unei soluţii acceptabile, ca urmare a publicării raportului EFSA asupra riscurilor teoretice identificate de această autoritate, asociate neonicotinoidelor în ceea ce priveşte populaţiile de albine.

„Acest plan complet va aduce o mai bună înţelegere în privinţa factorilor care influenţează sănătatea albinelor, în timp ce interzicerea neonicotinoidelor nu va face decât să închidă uşa oricărei tentative de a înţelege această problemă. Interzicerea acestor produse nu va salva nici măcar un stup, iar acum a sosit momentul ca toate părţile interesate să se concentreze asupra cauzelor reale care au dus la declinul populaţiilor de albine. Planul propus de companiile noastre se bazează pe încrederea pe care o avem în produsele noastre şi pe istoricul angajamentului nostru de a îmbunătăţi mediul în care trăiesc albinele“, preciza John Atkin, Syngenta Chief Operating Officer. Dr. Rüdiger Scheitza, membru în bordul de conducere Bayer CropScience şi Head of Strategy & Business Management, declara la rândul său: „Deşi toate dovezile arată că principala cauză a precarităţii sănătăţii albinelor este reprezentată de anumiţi paraziţi şi boli, rămânem preocupaţi să facem tot ce ne stă în putere să asigurăm încrederea de care au nevoie clienţii în produsele noastre. În lipsa acordului evident dintre Comisia Europeană şi statele membre este nevoie de un plan îndrăzneţ pentru ca fermierii din Europa să poată continua să producă alimente de calitate la un preţ accesibil, într-o manieră care poate asigura sănătatea albinelor şi a altor polenizatori. Noi credem că un astfel de plan poate fi implementat cu succes“.

Pe de altă parte, în opinia lui Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, o comunicare corporatistă eficientă (de genul celor de mai sus) a dus la o diminuare a pierderilor producătorilor de PPP, fermierii români producători de cereale şi de oleaginoase fiind cei care au avut de suferit realmente de pe urma interzicerii acestor pesticide. Baciu recunoaşte că producătorii de PPP au fost la ultima întâlnire de la MADR, ocazie cu care fermierul băcăuan a auzit aceleaşi comentarii privind pierderile companiilor, însă el consideră că, realmente, aceşti producători „nu sunt prea mult afectaţi de interdicţie, pentru că au alte soluţii de unde să-şi majoreze veniturile“. El spune că „singurii perdanţi în toată povestea asta sunt fermierii. O firmă care este şi producător de pesticide, şi producător de sămânţă, dacă nu-şi vinde substanţa pentru tratat, o să vândă sămânţă mai multă“. Mai mult, liderul LAPAR recunoaşte că, la un moment dat, „MADR chiar îi ruga pe producătorii de pesticide să facă un studiu în acest sens“, privind infestarea masivă cu răţişoară şi verme-sârmă, „studiu pe care nu l-a primit decât într-un final de la LAPAR“. Documentul la care face referire Laurenţiu Baciu relevă cu exactitate mare gradul de infestare a terenurilor agricole cu aceşti doi dăunători, mai ales în sudul ţării. „Sunt zone unde de acum gradul de infestare este alarmant, ajungându-se la 200-300 de indivizi pe metrul pătrat, ceea ce duce la o compromitere totală a culturii“, a conchis Baciu.

Am răsuflat uşuraţi încă o dată: am primit-o şi a treia autorizare temporară

O nouă derogare a fost acordată ţării noastre în vederea utilizării neonicotinoidelor în culturile de porumb şi de floarea-soarelui. Autorizaţia temporară a fost aprobată pentru 80 de zile, mai exact până la 20 aprilie 2015. Potrivit prevederilor art. 53 al Regulamentului (CE) nr. 1107/ 2009 privind introducerea pe piaţă a produselor de protecţia plantelor, la solicitarea companiilor de profil, a asociaţiilor de producători agricoli, dar şi a Asociaţiei Producătorilor de Seminţe, România a notificat Comisia Europeană privind plasarea pe piaţă pentru o perioadă de maximum 120 de zile a următoarelor produse: Cruiser 350 FS (350 g/l Tiametoxam), produs de Syngenta, Nuprid AL 600 FS (600 g/l Imidacloprid), produs de Alchimex şi de Nufarm, Poncho 600 FS (600 g/l Clotianidin), produs de Bayer CropScience, respectiv Seedoprid 600 FS (600 g/l Imidacloprid), produs de Adama Agricultural Solutions, în vederea combaterii dăunătorilor de sol: Tanymecus dilaticollis (gărgăriţa frunzelor) şi Agriotes spp. (viermi-sârmă), la culturile de porumb şi floarea-soarelui însămânţate în primăvara anului 2015.

Conform recomandărilor specialiştilor, sămânţa tratată de porumb şi floarea-soarelui se va utiliza numai în zonele şi pe suprafeţele cu infestare foarte puternică a dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis şi Agriotes spp, iar companiile vor comercializa produsele numai agenţilor economici care fac dovada că tratamentul va fi efectuat doar în instalaţii profesionale, cu personal calificat.

Acestea din urmă vor ţine o evidenţă strictă a cantităţilor de produs comercializat/agent economic, pe care o vor comunica săptămânal MADR - Agenţia Naţională Fitosanitară, în vederea evitării creării de stocuri de produs/sămânţă tratată după expirarea perioadei de 80 de zile. Totodată, etichetarea ambalajului seminţelor tratate se va face conform prevederilor art. 49(4) al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, iar însămânţarea se va efectua cu semănători dotate cu echipamente adecvate, care să asigure un înalt grad de încorporare în sol şi o reducere la minimum a pierderilor şi emisiilor de praf, respectând buna practică agricolă. „În vederea asigurării protecţiei familiilor de albine împotriva intoxicaţiilor cu produse de protecţie a plantelor, se vor aplica toate măsurile ce se impun conform legislaţiei în vigoare, de către toţi agenţii economici care deţin instalaţii de tratare a seminţei, de către cei care depozitează şi manipulează sămânţa tratată şi de către fermierii care seamănă seminţe tratate cu produse de protecţie a plantelor“, conform unei circulare date de Direcţiile Agricole din ţară. Nu în ulimul rând, documentul relevă că producătorii agricoli au obligaţia de a anunţa în timp util atât primăriile, cât şi apicultorii din zonă cu privire la perioada în care se va derula acţiunea de semănat a seminţelor tratate cu unul dintre produsele menţionate anterior.

Ionel VĂDUVA