Douăzeci de ani de AIPROM

​Aniversarea celor două decenii ale asociației AIPROM s-a dorit să fie și o celebrare a Grâului și a pâinii, ca simbol al prosperității și continuității. Atmosfera a fost însă umbrită de temerile privind noile reguli europene și modul cum vor fi ele aplicate. 

​În discursul său Vasile Iosif, președintele AIPROM a punctat apăsat ce înseamnă pentru fermieri și consumatori noua strategie Farm to Fork: “Cred cu tărie că reducerea consumului de medicamente pentru plante prevăzută în Strategie va fi revizuită conform studiilor de impact, care într-un final tot vor trebui realizate. Reducerea va avea un impact negativ pentru producția agricolă, viabilitatea fermelor, crescând prețul alimentelor pentru toți europenii. Vom deveni importatori.
The Pesticides Manual Book conține 920 de substanțe active. În UE mai sunt accesibile doar 300. România se apropie de 200 de produse de protecție sintetice. Dacă prevederile din strategie se mențin, trebuie înjumătățit consumul global de pesticide, până în 2030, față de media 2015-2017. Și trebuie redus mult mai drastic consumul de produse periculoase. La noi, produsele considerate periculoase reprezintă între 60-65% din total. “Vă puteți imagina ce nenorocire ar fi ca toate acestea să dispară?”, a mai spus președintele asociației.
AIPROM a realizat și un studiu în care a relevat, pentru cele mai importante categorii agricole, lacunele în protecția plantelor. Pe lângă cele cunoscute de la culturile de câmp (Tanymecus, ploșnița grâului sau viermii sârmă), în culturile horticole sunt patogeni noi sau cu rezistență deosebită precum: Tuta absoluta, Drosophila suzuky, verticilioza la cucurbitacee etc.
”În lipsă de soluții, se înmulțesc derogările. La nivelul UE sunt peste 3.600 de derogări. România a aprobat 42 de derogări, din care 34 au fost pentru neonicotinoide, reprezentând 16,83% din totalul derogărilor acordate Statelor Membre. Este o problemă pentru companii să ofere în timp util produse care au fost retrase, pentru ca apoi să reintre în circuitul comercial, prin derogare”, a spus Vasile Iosif. El a amintit că ”inovația este foarte costisitoare: 50 de dolari/minut, timp de 11 ani, pentru un produs fitosanitar, iar costurile trebuie recuperate. Prin interzicerea produselor de protecție pe bandă rulantă, companiile nu mai ajung să-și recupereze investițiile. În consecință, multe companii renunță să mai lanseze produse noi în Europa, din pricina restricțiilor prea mari și a riscurilor aferente.” Va fi o luptă cu arme inegale pentru Europa versus restul lumii, spun reprezentanții industriei.
 
Olivier de Matos, director general CropLife Europe, organizația industriei europene de pesticide, unde și AIPROM este membră, a solicitat ca UE să susțină inovația și accesul rapid la inovație, pentru că bolile și dăunătorii nu așteaptă să găsim noi soluții. El susține că Uniunea ar trebui să compenseze pierderile producătorilor de pesticide, generate de strategiile din Green Deal, dacă vrea ca agricultura europeană să mai aibă substanțe de protecție a culturilor care să facă față la agresivitatea agenților de dăunare și a buruienilor.
 
Vorbind despre alternative care să completeze lipsa unor produse de protecție de pe piață, Marijan Tomsic, de la BASF și vicepreședinte AIPROM, a adus în discuție produsele ecologice: “La acest moment sunt disponibile în România aproximativ 20 de substanțe organice. Însă în Spania sau Franța sunt de zece ori mai multe. Iar în Japonia și SUA sunt 600 astfel de soluții”.
 
Pe de altă parte, Boualem Saidi, Bayer România, de asemenea vicepreședinte AIPROM, a ținut o pledoarie pentru digitalizare ca soluție (măcar parțială) la problemele cauzate de dereglările climatice.
 
Gabriela Rizescu, director general Alcedo, atrage atenția asupra apariției fenomenelor de rezistență din cauza creșterii numărului de tratamente cu un număr mai mic de substanțe: “S-au făcut deja 4-5 tratamente insecticide la grâu și rapiță în această toamnă. Presiunea de boli și dăunători este în creștere, iar soluțiile la îndemână sunt tot mai puține și mai puțin eficiente. Apare, firesc, fenomenul de rezistență”.
 
Același lucru l-a punctat și dr. ing. Otilia Cotuna de la SCDA Lovrin, care în observațiile sale din ultimii ani a remarcat nu doar adaptarea continuă și mărirea rezistenței unor boli sau dăunători, dar și apariția altora noi sau care nu au mai fost observate de mulți ani pentru că nu au mai fost combătute, și pe care cei mai mulți cultivatori nu le cunosc sau se creează confuzii. “Puccinia spiriformis, rugina galbenă, se dezvoltă, de regulă, în condiții mai răcoroase. Dar, în ultimii ani, au apărut rase adaptate la temperaturi mai ridicate, alături de Puccinia recondita. Revine Puccinia graminis, rugina neagră, boală eradicată în anii 1960. Le atrag atenția fermierilor să combată dracila (Berberis vulgaris), care este plantă gazdă pentru P. graminis. Pe fondul încălzirii au apărut și modificări în cadrul speciilor de Fusarium, cele cunoscute fiind înlocuite de altele mult mai agresive și producătoare de micotoxine și mai periculoase. De exemplu, Fusarium graminearum a fost înlocuit cu Fusarium poae”.
 
”Soluția problemelor ar trebui să fie ameliorarea genetică, prin care să se creeze forme de plante care să fie productive în noile condiții”, a adăugat Valeriu Tabără, președinte ASAS, în timp ce Costin Telehuz, secretar de stat MADR (coordonator al Agenției Naționale Fitosanitare), ne-a asigurat că “ministerul va continua să susțină argumentul științific, în contrapartidă cu dorințele unor oameni care, deși au intenții bune, nu sunt conectați la realitățile din agricultură”.
Cu un optimism moderat, el a spus că sunt semnale care arată că cei din CE s-au mai temperat în privința reducerii consumului de pesticide. “Încă nu putem raporta un succes, însă pare că se va accepta o soluție mai rezonabilă. Poate vom reuși să convingem că reducerea amprentei de carbon este mai importantă decât reducerea consumului de pesticide, că securitatea alimentară, din ce în ce mai fragilă, este mai importantă. Poate Comisia nu va rata șansa de a accepta noile tehnici genomice în activitatea de ameliorare”.
 
Roxana Drăghici