Drept la replica MADR

Cu privire la articolul “Nemulţumiri ale producătorilor agricoli” publicat în revista Agrimedia din luna august 2011, pagina 12, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul Serviciului de Presă şi Relaţii Publice face următoarele precizări:

---

Referitor la afirmaţia că sprijinul financiar care se acordă pentru compensarea efectelor crizei cauzate de bacteria E.coli, în sectorul legume ,,s-a dat doar pentru o singură asociaţie", aceasta este falsă, întrucât pe lângă asociaţia menţionată beneficiază de acest ajutor încă 6 societăţi agricole din judeţele Arad şi Teleorman. Proiectul de HG pentru aprobarea sprijinului financiar excepţional care se acordă în vederea compensării efectelor crizei cauzate de bacteria E-coli în sectorul legume urmează procedurile legislative de avizare, fiind în prezent la Ministerul Finanţelor Publice. Suma totală alocată pentru aceste
despăgubiri este de 3.745.035 euro.

Aşa cum a declarat în nenumărate rânduri Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, producătorii de lapte din zone defavorizate primesc un ajutor specific, care se acordă conform prevederilor articolului 68 aliniatul (1) b din Regulamentul CE nr. 73/2009 şi prevederilor HG 755 /2010 cu modificările şi completările ulterioare şi este un sprijin financiar nerambursabil aferent Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA). Valoarea ajutorului financiar specific se calculează anual, pentru un plafon maxim de 22.447.205 euro. Pentru anul 2010 a rezultat un cuantum de 99,63 euro / cap vacă de lapte şi s-au plătit un număr de 69.520 de beneficiari cu valoarea totală de 22.031.580,42 euro, reprezentând un efectiv total de 221.134 vaci de lapte.

În ceea ce priveşte afirmaţia domnului Nicuşor Şerban, respectiv ,,una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă agricultorii, în special cei din zona de sud a ţării, este lipsa sistemelor de irigaţii" precizăm că, pentru costurile de operare a irigaţiilor nu mai pot fi acordate subvenţii. Aceasta pentru că la 31 decembrie 2009 a expirat perioada de tranziţie, în care - conform Tratatului de Aderare - România putea continua să acorde subvenţii care nu erau conforme cu regulile concurenţei şi a ajutoarelor de stat din UE. În noile condiţii percepţia finanţării irigaţiilor trebuie schimbată. Soluţia este investiţia în sisteme şi tehnologii de irigare ce economisesc apa, energia şi deci care permit economii de costuri substanţiale pentru livrarea apei de irigaţii.

MADR, împreună cu Banca Mondială implementează Proiectul de reabilitare şi reformă a sectorului de irigaţii, a actualizat strategia pentru irigaţii şi a elaborat un plan de acţiune pentru ca irigaţiile să se concentreze în zonele viabile economic. Totodată a fost lansată măsura 125 finanţată din FEADR prin care organizaţiile de utilizatori de apă pentru irigaţii şi federaţiile de astfel de organizaţii pot obţine finanţare nerambursabilă de până la un milion de euro pentru investiţii în reabilitarea infrastructurii de pe teritoriul lor. Cu toate aceste eforturi financiare, pentru anul 2011 s-au încheiat contracte pentru mai puţin de 50% din suprafaţa pregătită să funcţioneze, iar cererea reală de apă este de numai 25% din suprafaţa contractată. La data de 16 august 2011 suprafaţa irigată era de cca. 85 mii hectare

Afirmaţia că „producţiile bune din acest an se datorează în mare măsură condiţiilor climatice" nu este fondată întrucât acestea s-au datorat în special, facilităţilor create de MADR, în sensul că, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2010 s-a acordat plata unui avans de 47,1% din suma de 80,36 euro/ha ce reprezintă plata unică pe suprafaţă (SAPS) pentru anul 2010, respectiv 37,85 euro/ ha sau 161,68 lei/ha, cât şi datorită perfecţionării tehnologiilor de cultură. În condiţiile dificultăţilor cauzate de criza economico-financiare prelungită, pentru mulţi dintre fermierii români plata în avans a SAPS a reprezentat soluţia salvatoare pentru a fi în măsură să reia ciclul de producţie. Cu privire la faptul că „nu avem spaţii de depozitare în sectorul cerealier", facem menţiunea că MADR a reglementat modul de autorizare a spaţiilor de depozitare pentru produsele agricole. Potrivit cadrului legislativ în vigoare, cerealele se depozitează în spaţii autorizate care asigură respectarea condiţiilor de păstrare astfel încât livrarea acestora în vederea comercializării şi/ sau procesării să se realizeze la indici de calitate conform contractelor. România deţine spaţii de depozitare autorizate cu o capacitate de depozitare de 16,2 mil. tone, care sunt postate pe site-ul www.madr. ro la secţiunea Agricultura>Lista spaţii autorizate pentru depozitarea produselor
agricole. Până la sfârşitul lunii iulie a.c., s-au acordat 108 licenţe de depozit pentru 188 operatori economici. Capacitatea de depozitare licenţiată este la această dată de 4,1 mil. tone, reprezentând 25% din capacitatea de depozitare autorizată.

Referitor la faptul că „fermierii români se simt discriminaţi din cauza dobânzilor mari pe care trebuie să le suporte", MADR, prin politicile sale, sprijină reducerea costurilor de împrumut pentru agricultori şi în acest sens a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr.25/2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporare privind asigurarea accesului la finanţare în agricultură, care în prezent se află în procedură legislativă la Parlament.

Schema se va aplica sub forma subvenţionării ratei dobânzii la creditele bancare contractate de producătorii agricoli cu instituţiile de credit sau cu instituţiile financiare nebancare.